EDUCATIA PENTRU CETATENIA PARTICIPATIVA

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE POLITICE SI STIINTELE COMUNICARII

POLITICI PUBLICE EUROPENE

EDUCATIA PENTRU CETATENIA PARTICIPATIVA

Pornind de la definitia democratiei ca proces continuu prin care se reglementeaza relatiile de putere dintre guvernanti si guvernati in asa fel incit sa se maximizeze oportunitatile cetatenilor de a participa si influenta deciziile cheie din societate, putem evalua calitatea unei democratii dupa gradul de implicare a cetatenilor in procesul politic. Evaluarile de acest gen pornesc de la conceptia ca activitatea politica se caracterizeaza printr-o serie de raporturi care exista in forme, frecvente si intensitati diferite intre indivizi, grupuri, asociatii si institutii. Aceste raporturi sunt, de regula, analizate si clasificate ca forme de participare politica si civica. Inteles in acest fel, conceptul de participare ocupa un loc central in studierea fenomenelor politice din orice sistem politic, intrucat el releva insasi natura relatiilor dintre cetatean, organizatiile politice si institutiile statului. In acest context, studiul modalitatilor de implicare a cetatenilor in sensul influentarii deciziilor poate contribui fundamental la intelegerea societatilor democratice in care oportunitatile si necesitatile de participare libera sunt esentiale in procesul politic.

Efectele participarii cetatenilor in procesul decizional determina consolidarea democratiei, cresterea responsabilitatii, receptivitatii si legitimitatii guvernarii democratice. Prin urmare, relatia cetatean - autoritati in democratie este conceputa la modul ideal sub forma unui parteneriat intre egali (in care ambele parti sunt puternice si bine structurate), bazat pe respect reciproc, echilibru, in care fiecare parte o recunoaste si o accepta pe cealalta ca pe un partener legitim de dialog. In acest model ideal participarea cetatenilor la procesul decizional se realizeaza prin canale institutionale prin care se creeaza spatii pentru implicare: consilii consultative, comitete pentru monitorizarea politicilor etc.

In regimurile care se democratizeaza asa cum este si Romania se pune accentul pe vot sau actiuni colective (mai ales asupra celor de protest) ca fiind singurele mijloace de exprimare a interesului social in relatia stat - societate. Aceasta perspective neglijeaza un model, tot mai important, referitor la mijloacele prin care interesul social este articulat, comunicat si recunoscut in regimurile democratice, si anume influentarea procesului de luare a deciziilor si elaborarea a politicilor publice. Abilitatea cetatenilor de a participa si de a-si comunica ideile in procesul de elaborare a politicilor intareste democratia, in vreme ce inabilitatea de a face aceste lucruri duce la patologii semnificative care destabilizeaza dezvoltarea democratic, cum ar fi : apatie, extremism si alte modalitati extra - institutionale de exprimare politica violent. Prin urmare, cheia dezvoltarii democratice a unui regim rezida in calitatea relatiei stat - societate concretizata prin nivelul de participare politica a cetatenilor, participare care se extinde in general dincolo de simplu act al alegerilor.

Romania, care este un stat in tranzitie, a rezolvat cadru legislativ cu privire la legislatia care influenteaza cetatenia participativa. Cetatenia activa nu se poate exercita in absenta unui cadru legislative care sa reglementeze regulile generale ale implicarii cetatenilor. Legile care favorizeaza in Romania cetatenia participativa sunt:

Constitutia Romaniei;

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public;

Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala;

Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale (in partea cu privire la initiativa cetateneasca).

Cu toate ca exista un cadru legilativ care raspunde cerintelor si ofera cadrul legislativ care sa permita implicarea cetatenilor in actiuni ale societatii civile si in procesul decizional, aceasta participare este deocamdata modesta si este doar la inceput, dar, apreciez ca o data cu cresterea economica si implicit a nivelului de trai, aceasta situatie se va schimba net in urmatorii ani.

Datorita faptului ca sunt militar si conform legii si a regulamentelor militare i-mi este interzisa implicarea politica sau in activitati coordonate de partidele politice si de asemenea, i-mi este interzisa participarea la activitati de protest, demonstratii publice sau greve, nu mi - am valorificat drepturile pe care le am conform legilor mai sus enuntate. In schimb am fost implicat in actiuni de voluntariat, am donat sume de bani in actiuni caritabile si am contribuit la solutionarea unei probleme de interes al oamenilor din obstea oradeana.

In continuare doresc sa prezint o actiune de cetatenie participativa la care am luat parte si care dupa multi nervi, timp, audiente s.a., pina la urma a avut efecte pozitive si care sper sa ramina valabile si in continuare.

La apropierea sfarsitului sezonului din vara lui 2008, o stire circula cu repeziciune in Strandul Iosia si zonele adiacente. Astfel, se vorbea pe la colturi ca va fi prima iarna de la darea in folosinta a Strandului Iosia in care acesta va fi inchis. Un grup de prieteni si cunostinte de ale mele, discutind cu mai multi cetateni si stiind ca acesta este vizitat de oameni din intregul oras chiar si in perioada de iarna, datorita binefacerilor apei termale (are aceleasi calitati curative ca si apa din Baile Felix) si care nu doream ca acest lucru sa se intimple, hotaram ca o delegatie sa mearga in audienta la directorul RAPAS pentru a-i solicita sa nu inchida strandul. Acesta a afirmat ca ne intelege dorinta, dar nu poate sa ramina deschis strandul deoarece nu mai sunt fonduri (mentionind ca pe perioada iernii vin mai multi pensionari, care nu platesc si nu sunt acoperite cheltuielile). Cu toate ca acceptam ca pensionarii sa-si plateasca biletele de intrare, in data de 13.10.2008, Strandul Iosia este inchis. Deoarece nu am fost de accord cu aceasta masura, la o intalnire ulterioara hotaram sa strangem semnaturi, cu scopul clar declarat, pentru redeschiderea Strandului Iosia.

Incepem o etapa pe care o credeam relativ simpla si anume contactarea oamenilor pentru a semna listele pentru redeschiderea strandului.

Am discutat si am hotarit ca actiunea de stringere de semnaturi sa se desfasoare cu ajutorul asociatiilor de locatari si prin metoda clasica, dar niciodata demodata a contactarii directe a persoanelor. Daca la inceperea activitatii de stringere de semnaturi am fost sapte, dupa doar trei zile am ramas doar trei. Va veti intreba de ce? Simplu, sau mai bine zis descurajant, pentru ca ajungi uneori sa ai impresia ca esti pe vreamea comunismului "cind cineva vroia sa ne faca bine si noi nu doream acest lucru", astfel cum am fi putut interpreta raspunsurile primite de la unele persoane la prezentarea intentiei noastre si rugamintea de a semna listele. Voi prezenta doar citeva asemenea raspunsuri pentru ca multe dintre ele, daca le-as insera aici ar trebui sa pun semnul interzis celor sub 15 sau chiar 18 ani.

Cum vi se par de exemplu urmatorele afirmatii-interogari primate de agenti de teren:

"de ce vreti voi sa faceti asta?";

"ce interese ascunse aveti voi in urma acestei actiuni?";

"iar liste, du-te ...!, cu listele tale!";

"cine stie unde dracu le vor folosi?";

"probabil ca cineva le va folosi la cine stie ce candidatura"; s.a.m.d. si etc.

Primind zilnic zeci de asemenea "dulcegarii" e normal ca unii au abandonat munca de agent de teren, dar au ramas alaturi de noi pina la sfirsit, rezolvind alte probleme, cum ar fi inscrierile in audienta, tatonarea terenului pentru a stabili care dintre autoritati ar fi mai dispusa sa ne ajute.

Dupa stringerea a citorva mii de semnaturi ne-am prezentat la Primaria orasului, unde portarul care era prieten cu noi ne spune: "nu mereti azi ca-i suparat mai bine in alta zi, cind ii mai bine dispus, ca azi a venit de la negocieri cu sindicalistii" asa ca venim in alta zi in care ne primeste foarte bine, dar primul lucru pe care ni-l comunica este ca nu vrea sa vorbeasca cu noi despre redeschiderea Strandului Iosia cu toate ca a vazut zecile de pagini cu semnaturi.

Continuam cu Consiliul local, Consiliul judetean, Prefectul judetului, care dau din cap a intelegere, dar care nu vor sa ne rezolve problema, prezentand argumente care mai de care mai departe de subiectul abordat, sau afirmatii de genul " ei, sunt acolo citiva pensionari", "de ce nu merg oamenii la Spitalul de recuparare din Felix daca au probleme", "sa merga la piscinele hotelurilor deschise iarna", "sa merga la tratament in statiuni".

Dupa atitea refuzuri ne regrupam si luam hotarirea de a merge ca o ultima posibilitate la Presedintele Consiliului Judetean, care dupa ce ne asculta si vede multitudinea de foi cu semnaturi ne promite ca va studia problema si va incerca sa o rezolve in mod favorabil.

Dupa citeva luni de munca, de suparare, de audiente si refuzuri, in sfirsit primim vestea cea buna, astfel incepind cu luna ianuarie 2009 se redeschide Strandul Iosia.

Se pune intrebarea de ce a fost asa de greu ?

Voi incerca in cele ce urmeaza un raspuns si o explicatie.

Trebuie avut in vedere faptul ca cetatenii Romaniei vin dupa o perioada de aproape o jumatate de secol in care au participat "voluntar" la diferite activitati cum ar fi: actiunea 3R de hirtie, fier vechi s.a., strinsul recoltei, activitati care au lasat asupra celor mari, dar si mai mici urme care trebuiesc sterse cu privire la acest tip de voluntariat. De asemenea nu trebuie uitata prezenta de 99,9% la urne din perioada comunista.

Masuri care cred ca se impun a fi luate pentru a incuraja implicarea cetatenilor in societatea civila si in procesul decisional sunt:

o mai buna educatie in scoli cu privire la drepturile si obligatiile cetateanului;

crearea unui cadru legal mai punitiv pentru autoritatile care au obligatia de a rezolva problemele cetatenilor si nu le rezolva;

cresterea celeretitatii de rezolvare a dosarelor in instante care au asemenea cauze;

mai buna promovare a activitatilor de voluntariat. Mentionez in acest sens ca in perioada 11-17 mai a fost saptamina voluntariatului si am monitorizat programele de radio, TV si ziare in acesta perioada si am constat ca doar 2 canale media au spus in treacat ceva despre acest lucru intr-o singura zi, din cele sapte zile cit a durat actiunea;

implicarea mult mai activa a unor O.N.G. in asemenea activitati deoarece pentru buna desfasurare a unor asemenea activitati romanul are nevoie de un "catalizator", un initiator care sa declanseze actiunea si de la care sa invete cum sa faca si el ulterior.