Istoria parfumului in imagini

Istoria parfumului in imagini

Parfumul . un prizonier lichid intre peretii de cristal '

W.Shakespeare

Houbigant - manusi parfumate din piele de caprioara (sec. XVIII-XIX)

Jean-François Houbigant, la 23 de ani, se instaleaza in 1775 intr-un magazin al imobilului de la nr. 19, Faubourg Saint-Honoré, ca Maitre-Gantier Parfumeur, cu titlul '' A la Corbeille de Fleurs''. Era in acelasi timp parfumier, manusar si confectioner de cosuri de nunta, de unde celebrul motiv figurand un cos plin de flori, asociat cu imaginea casei. Manusile parfumate au reprezentat o lunga perioada de timp o activitate majora a parfumierilor, aceastia numindu-se Maitre-Gantier Parfumeur, inca din perioada Renasterii cand regina Catherine de Médicis a introdus in Franta aceasta moda italiana. In secolul al XIX-lea cele doua 'bresle' se despart iar parfumierii se ocupa strict de produsele inmiresmate (parfumuri, lotiuni) si cele de infrumusetare Fig.7

(cosmetice/machiaj). Manusile Houbigant sunt o importanta marturie istorica a unei perioade de definire a atributiilor meseriei. Houbigant a fost pina la cel de-al doilea razboi mondial cea mai mare parfumerie franceza iar produsele sale erau preferatele Reginei Maria, care de altfel a pozat in citeva reclame si a contribuit la succesul numelui in Europa de Est.

Jean Marie Farina - catalog de produse 1820

La mijlocul sec. XVIII apare apa de colonie (Eau de Cologne), atribuita lui Jean Marie Farina. Era initial un alcoolat de lamaie, parfumat cu portocal amar, bergamot, neroli. Se spune ca ar fi fost o reteta elaborata de Paolo Feminis la Milano in 1690 ca o varianta a "Eau de la Reine de Hongrie", transmisa nepotului sau, Jean Antoine Farina, stabilit la Köln. Alta traditie spune ca 2 frati, Jean Marie si Jean Baptiste Farina au creat in 1709 o "aqua admirabilis" care a cunoscut un succes fulgerator in randul soldatilor francezi din razboiul de 7 ani. In 1863 doi veri, Armand Roger si Charles Gallet se asociaza creand o uzina de

parfumerie

Fig.8

langa Paris. Ei detin formula secreta a apei de colonie care va deveni best sellerul casei, Eau de Cologne Jean Marie Farina Extra Vieille. Fiecare societate de parfumuri dorea sa aiba propria apa de colonie si daca se poate ea sa fie de tip Jean Marie Farina. In 1865 existau la Cologne 39 de societati Farina si in total 114 societati care au reluat sau modificat numele si adresa acesteia. In final, dupa lungi procese, doar Roger&Gallet are dreptul de a folosi acest nume.
Jean Marie Farina devine furnizor brevetat al lui Napoleon la inceputul sec. al XIX-lea (brevetul 'stiintific' acordat ii asigura exclusivitatea formulei in Imperiu). Imparatul folosea citeva flacoane zilnic spalandu-se la propriu cu aceasta apa de colonie. Catalogul Jean Marie Farina este un important document despre istoria parfumeriei de inceput de secol XIX. Aici gasim parfumuri inspirate de personaje celebre (Eau de Louis XVIII, Eau des Bourbons, Eau royale, Eau de Fréderic Roi de Prusse, Extrait du Prince Poniatowsky) dar si produse de referinta din istorie: pomada cu grasime de urs, Huile de Macassar (descris de Balzac in romanul César Biroteau), Eau de Fraises si Lait Virginal (in care frumusetile primului Imperiu, Madame de Recamier si Madame de Tallien se imbaiau).

Gabilla - La vierge Folle (1911)

Aceasta marca de parfumuri a fost fondata la Paris de parfumierul sirian Henriette Gabilla in 1910, inspirata de succesul lui François Coty. In acea perioada numeroase erau parfumurile numite dupa succesele momentului - o piesa de teatru, un personaj de roman, o soprana. In 1910 un mare succes pe scena pariziana este piesa de teatru La Vierge Folle (Fecioara nebuna) de Henry Bataille avand-o in rolul principal pe cunoscuta Monna Delza.

Fig.9

Este povestea unei fete care se indragosteste de un barbat in varsta, piesa care a produs un scandal in epoca. La doar un an dupa, acest nume a inspirat parfumul creat de Gabilla iar flaconul initial Baccarat avea o eticheta care infatisa o femei nuda in mijlocul florilor asemenea unei nimfe. Ulterior acest flacon a fost inlocuit cu o versiune Baccarat simplificata (anii 20).

Matchabelli - Duchess of York (1934)

Principele Matchabelli (1885-1935) a fost un distins diplomat, ambasador al Georgiei in Italia, inainte de Revolutia Rusa. In 1916 s-a casatorit cu florentina Norina Gilli (n. 1888) devenita ulterior o celebra balerina pe scenele europene. Tragicul Primului Razboi Mondial si apoi Revolutia Rusa, cand au trebuit sa praseasca tara in graba si pe ascuns, dar si problemele financiare, l-a determinat sa paraseasca continentul in 1924 pentru New York. Dupa o activitate de comerciant de antichitati si lucruri   Fig.10

exotice de provenienta ruseasca el decide sa realizeze parfumuri pentru o clientela selecta, asa cum o mai facuse in tinerete cand crea parfumuri pentru amici si pe care acum reuseste sa le imite foarte usor pentru ca, asa cum afirma, era capabil sa simta parfumul 'astral', dincolo de cuvinte sau senzatii. Succesul vine in 1926 odata cu parfumurile Princess Norina, Queen of Georgia, Ave Maria. Parfumul Ave Maria a fost dedicat sotiei sale iar flaconul coroana a devenit celebru in lumea intreaga si un simbol al marcii, odata cu 1928. Flacoanele coroana erau declinate in toate culorile posibile. In anii '30 dupa succesul american urmeaza deschiderea unui superb magazin la Paris si celebritatea europeana odata cu parfumurile Duchess of York si Katherine the Great. Duchess of York (1934) este un parfum de liliac cu note de iasomie, zambile, violete si ambra.

Guerlain - Liu (1929)

Veritabil imn adus femeii eterne Liù este povestea unei iubiri imposibile asa cum a fost ea ilustrata in opera Turandot de G.Puccini. Jacques Guerlain era un mare amator de opera iar printre prietenii lui figura si Giacomo Puccini, celebrul compozitor italian. Acesta moare in 1924 lasand in urma lui un

Fig.11

repertoriu fabulos. Marcat profund de disparitia prietenului sau, Jacques decide sa omagieze ultima opera a sa, Turandot printr-un parfum. Liù este sclava printului Calaf, pe care il iubeste, dar care la randul lui este indragostit de printesa Turandot, fata Imparatului Chinei, frumoasa si cruda. Acesteia ii lipsesc insa acele virtuti feminine pe care le poseda Liu. Turandot impune barbatilor care o cer in casatorie rezolvarea a trei enigme. Nereusind ei vor fi omorati. Dintre toti doar Calaf a reusit, dar el ii cere printesei sa-i afle numele adevarat. Daca ea nu va reusi, el va fi sortit deasemenea executarii. Dragostea fara margini a lui Liù pentru stapanul sau ii va cere sacrificiul: ea nu doreste, chiar prin tortura, sa dezvaluie secretul, veritabilul nume al printului care insemna "iubire". Liù este un parfum bazat pe un acord de note aldehidice, florale, lemnoase, pudrate. Este un buchet de iasomie dantelat de aldehide a carui eleganta este subliniata de notele de fond lemnoase pudrate. Un flacon de cristal Baccarat, opac negru pazeste somnul eternului parfum feminin ce asteapta sa fie descoperit. Amintind de vechile cutii de ceai chinezesc, sectiunea sa este rectangulara cu un decupaj prismatic. Pe o fata eticheta este scrisa vertical cu trei litere de aur simbolizand secretul. Flaconul si cutia "art-deco" - referinta in istoria artelor decorative - evoca lumea misterelor noptii, China si tainele pagodelor. Liù este o enigma: feminitatea secreta.

Jean Patou - Joy (1930) - flacon tester

Caderea bursei si marea criza economica din 1929 a reprezentat o mare lovitura pentru moda pariziana iar multe case au disparut de la un an la altul. Jean Patou, unul din creatorii de moda emblematici ai anilor nebuni si cel care isi prezenta adesea colectiile pe manechine americane (invidiate pentru sveltetea si allura lor sportiva) doreste sa ofere bogatelor cliente si prietene de peste Ocean care insa nu au

Fig.12

putut veni la Paris, un minunat cadou. Asa s-a nascut Joy, un parfum exceptional si somptuos creat ca o sfidare in anul cel mai negru al modei - cele mai scumpe ingrediente inlantuite ca un antidot pentru pesimismul clientelor care si-au pierdut averea peste noapte. Un acord bogat de trandafir si iasomie intr-o proportie exceptionala au facut din Joy parfumul cel mai scump din lume. Acest slogan 'the costliest perfume in the world' a fost gandit de Elsa Maxwell (personaj cheie in high-life-ul parizian si newyorkez) in plina criza mondiala ca un standard de excelenta, asa cum era Rolls-Royce pentru automobile. Extractul de parfum Joy, gandit pentru a aduce putina bucurie clientelor americane, a devenit in timp un monument al parfumeriei franceze si un standard de calitate rar depasit. Flaconul tester reflecta modul de parfumare/testare din trecut, inainte ca blotterele de carton sa devina uzuale. Parfumul era incercat direct pe mina cu ajutorul unei baghete de sticla atasata busonului. De altfel, unele parfumuri vechi pastreaza inca aceast tip de buson, amintire al modului vechi de parfumare cind doua picaturi delicat puse dupa ureche erau suficiente pentru a te inmiresma discret si elegant.

Molyneux - Cinq (1925)

Edouard Molyneux, numit dupa Primul Razboi Mondial Captain Molyneux, isi deschide casa de moda in 1919 la adresa 14, rue Royale propunand un stil riguros, sobru si nobil. In 1922 casa de moda se muta la nr 5 de pe aceeasi strada unde va ramane pina la inchiderea sa in 1950. Perioada

Fig.13

de glorie a lui Molyneux o reprezinta anii 20 atunci cind moda sa reflecta deopotriva spiritul tinar al epocii dar si exuberanta decorativa a rochilor de seara extrem de elaborate cu broderii sau perle care il fac prin stil un reprezentant tipic al curentului Art Deco. Parfumurile Molyneux apar la 4 ani de la lansarea celebrului Chanel 5 si reflecta prin numele si forma flacoanelor pasiunea pentru modernism din epoca. Parfumul Cinq, lansat in 1925, are o curioasa istorie. Desi Molyneux era o casa de moda respectabila si prestigioasa, aceasta nu l-a impiedicat pe creator sa se inspire din succesul lui Chanel al carei parfum facea deja furori in Paris sub pretextul adresei casei (5, rue Royale). Flaconul parfumului a avut mai multe variante (initial cu buson rotund), la fel si eticheta (5, Cinque, 5 scris in oglinda) pentru a face similitudinea perfecta. Acest lucru a fost posibil in Franta datorita unei specificitati legate de legea marcilor (omofonia) in acea perioada. Pentru ca legislatia americana de trademark era diferita, parfumul lui Molyneux nu a putut beneficia de succesul lui Chanel 5 pe aceasta piata si intr-un final a disparut. Parfumul era un chypre fructat cu note de iasomie, ambra si mosc.

Caron - Fleurs de Rocaille (1933) - flacon si cutie

Parfumurile Caron, create in 1903 de Ernest Daltroff, sunt una din casele de referinta din istoria parfumurilor iar creatiile lor au marcat secolul XX. Fleurs de Rocaille reprezinta delicatetea in stare pura si este imaginea perfecta a feminitatii anilor 30. Sugereaza natura primavaratica pictata de impresionisti, pete de culoare ce amintesc de Nuferii lui Monet. Buchetul se compune din liliac, lacramioare, trandafir, violete, iasomie si garoafe. Totul este irizat, aproape pudic dezvoltand o minunata nota pudrata, "alba ca zapada". Flaconul semiluna, ca o calimara de

Fig.14

odiniora din care se infiripau scrisori de dragoste, prezinta un buson cu un decor de inspiratie 'millefiori' - venetian, sfere de sticla care strajuiesc peisaje florale imaginare. Numele parfumului (flori de stinca) este o aluzie la mirosul delicat si de nedefinit al parfumului dar si la stilul rococo. Gratia feminina, pudrele (una din specialitatile Caron), universul budoar cu dantele si panglici este o caracteristica a acestei case de parfumuri. Parfumul Fleurs de Rocaille a reprezentat pina in anii 70 unul din parfumurile de referinta 'jeune fille', mireasma delicata a domnisoarei care pasea in universul parfumurilor.

Caron - Tabac Blond (1919) - flacon Baccarat

A arbora neglijent din varful buzelor tigaretele lungi cu fildes si sidef pentru a inconjura feminitatea cu un val de mister tipic masculin devine in acea perioada supremul elegantei pariziene. Pentru a marca zorii eliberarii feminine, Caron indrazneste a dedica acestor frumoase androgine un parfum provocator, Tabac Blond: un miros Fig.15

subtil si ambiguu care fura barbatilor notele de tutun pentru a le asocia unui buchet de flori etern feminin. Parfumul creat de Ernest Daltroff, cu notele sale de piele-tutun este un non floral cu note seci, sumbre, brune, aurii. S-a insiprat din aroma tutunului englezesc fumat de trupele aliate in timpul primului razboi mondial. El va deveni in timp parfumul favorit al lui Marlene Dietrich.

Crown Perfumery - lavender salts (1900's)

Aceasta casa de parfumuri britanica a fost fondata in 1872 de William Sparks Thomson, producator de crinoline si corsete. El a lansat initial o colectie de parfumuri florale numita Flower Fairies. Calitatea produselor a adus aprecierea reginei Victoria si astfel pe flacoane a aparut asocierea cu coroana. Sarurile de parfumuri reprezinta o caracteristica a parfumeriei de secol XIX si inceput de secol XX. Corsetele, cu un impact

Fig.16

serios asupra sanatatii feminine, dar si alte caracteristici ale modei si vietii femeilor (dieta) erau una din cauzele majore ale lesinului. Sarurile (in special de amoniu) parfumate cu mirosul lor intepator sau oteturile veneau in ajutorul unei fragilitati evanescente. Flaconul de sticla verde Crown, asemenea flacoanelor farmaceutice din epoca, este curbat si se aseamana cu sticlele de bautura purtate in buzunar de gentlemeni. Flaconul cu saruri sau batista parfumata erau accesorii indispensabile unui domn care putea astfel intra in jocul unei elegante care simula un lesin intr-un codat joc al seductiei.

Guerlain - flacon de poseta in étui de piele neagra

Inainte ca poseta femeii sa devina IT-bag si o expozitie universala de obiecte, femeia eleganta purta posete extrem de mici, accesoriu inseparabil alaturi de manusi si palarie. Incepind cu anii 20 interiorul posetei devine aproape standard: farduri (pudra) adapostita intr-o cutie de bijutier

Fig.17

(minaudière), o batista cu monograma, un port-cigarettes din argint, o sticluta de parfum, un bilet de amor. Astfel apar primele 'flacon pour le sac', sticlutele de parfum pentru poseta, adesea in forma standard la fiecare parfumier, si care adaposteau extractele deja cunoscute. Guerlain propunea clientelor sale acest miniflacon (fara vaporizator, forma aparuta mult mai tirziu) in care se puteau gasi parfumurile Shalimar, l'Heure Bleue, Mitsouko, etc.

Cum se naste un parfum ?

Arhitectura parfumului: ' sa construiesti dintr-un parfum un templu al amintirii', spunea Paul Valery. Parfumurile, asemeni fotografiilor sau muzicii, au puterea incredibila

de a te trimite inapoi in timp sa-ti reaminteasca perfect despre starea, persoana, locul sau atmosfera cu care mintea noastrale asociaza.

'Simtul mirosului este simtul amitirilor delicate' se spunea in 1819 in Dictionnaire des sciences medicales. Nu vi s-a intamplat sa gasiti prin casa o sticluta de pafum sa o deschideti si sa fiti 'olfactiv teleportata' intr-un timp anume? Simtul mirosului nu mai este demult doar un simt animalic: el a fost sublimat in simtul amintirii. Ce putere minunata data de un singur strop de aroma Si cand te gandesti ca aceasta minune ti-a fost oferita de: o doza de alcool de 95 de grade, ceva secretii animale, niste radacini si ceva flor.

Metodele de obtinere ale unui parfum

Imaginatie bogata sau simplu procedeu tehnic ? Pentru a obtine esenta integrala a unei flori sau a unei plante, cercetarile se indreapta catre diferite metode de extractie si se conjuga cu inspiratia si sensibilitatea specifice creatorului. Creatorii de parfumuri sunt magicieni, aflati mereu in cautarea mirosului care va crea un parfum de neuitat.
Culegerea florilor se face in intreaga lume. Din Franta pana-n Turcia, trecand prin Africa si pana-n Australia; florile se raspandesc si recoltele depind de anotimpuri precum si de calitatea fiecarei flori si plante in parte. Odata cu trecerea timpului au evoluat si tehnicile de extragere a aromelor, pentru a obtine aromele cele mai fine.

Metodele de folosire si extragere a uleiurilor aromate se bazeaza pe principiul macerarii si distilarii. Un ingredient foarte important este acel compus din solventi volatili care imprastie aroma in urma pulverizarii. Este considerat cel mai pur parfum acela compus din arome extrase din flori. Multe din tehnicile moderne folosesc culturile de plante.

Infuzia si macerarea

Aceasta tehnica este foarte scumpa si foarte rar intrebuintata. Si-a atins apogeul in 1860. Este o procedura foarte costisitoare, care nu se bazeaza pe intrebuintarea caldurii (caldura modifica intensitatea aromei si calitatea acesteia), astfel obtinandu-se o aroma de cea mai buna calitate. Aceasta procedura este folosita, in general, la flori foarte delicate, care nu pastreaza   Fig.18

aromele la temperatura ridicata. Exemple fiind: iasomie, violete, tuberoza si trandafirii.

Infuzia este cunoscuta ca metoda de mii de ani, incepand cu Egiptul antic. Se bazeaza pe principiul absorbirii mirosului de catre grasimi. Plantele sau celelalte parti aromatice ale unei plante sunt scufundate in uleiuri ce vor absoarbe aroma. Plantele sunt asezate pe un amestec de grasimi de porc si vaca (aceste grasimi sunt asezate pe o placa de sticla cu margini din lemn numita chassis) fiind lasate cateva zile pentru a-si elibera uleiurile. Acest procedeu este repetat de mai multe ori cu plante proaspete pana cand grasimea absorbea in totalitate uleiurile, substanta rezultata numindu-se "pomade". Uleiurile sunt extrase din grasimi prin dizolvarea solutiei in alcool, ce urmeaza a fi pastrate o saptamana si apoi supuse unei raciri la o temperatura de -680F. Astfel esenta se va dizolva in alcool, iar grasimea va ramane. Amestecul va fi racit si filtrat de mai multe ori pentru indepartarea grasimii. Apoi se lasa evaporarea alcoolului obtinandu-se astfel esenta pura. De obicei, in zilele noastre se foloseste uleiul de masline sau parafina lichida, ce se intinde pe placa in locul grasimilor. uleiul parfumat numindu-se "huile antique".

Macerarea este similara infuziei. Macerarea se foloseste la extragerea uleiurilor din ingrediente animale, vanilie sau iris. Macerarea dureaza o perioada destul de lunga.

Distilarea este principala metoda de extractie a uleiurilor.

Procesul de distilare este bazat pe principiul fierberii materialului si extragerea esentei prin evaporare. Dupa condensare, uleiul se separa de apa si poate fi colectat. Plantele sunt strivite pentru a-si elibera uleiurile mai usor. Pentru obtinerea unui kilogram de ulei de trandafir sunt necesare cinci-sase tone de petale. Metodele curente mai implica punerea plantelor pe o sita prin care trec vapori fierbinti. Fig.19

Expression este o tehnica foarte simpla in care se folosesc fructe citrice, fiind supuse unor presari la rece, operatie in urma careia se extrag esentele uleioase cu ajutorul unor role sau bureti. Aceasta operatie nu implica folosirea caldurii, aroma fiind apropiata de mirosul natural al fructului. Egiptenii in antichitate adunau flori intr-un saculet de matase, care era stors pana se scurgea tot uleiul din ele. In Italia, uleiul de lamaie era cules printr-o procedura similara numita "ecuelle".

Extractia cu solventi volatili. Aceasta metoda de extractie a uleiurilor aromatice se foloseste pentru plantele a caror aroma este deteriorata de temperaturi ridicate. Uleiurile sunt extrase folosind solventi care au punctul de fierbere mai mic decat al apei, cum ar fi eter sau substantele extrase din petrol, al caror grad de evaporare ridicat. Aceste metode sunt folosite, in general, pentru dizolvarea esentelor di plante sau grasimi animale. Metoda uzuala implica aplicarea materialului aromat pe site din metal

Fig.20

intr-un container; solventul este aplicat peste ele, dupa care este lasat sa se vaporizeze, lasand in urma o substanta numita "beton", formata din uleiul esential si stearoptene. Uleiul aromat poate fi separat de stearoprene prin extractia cu alcool, rezultand cea mai pura si concentrata substanta din toate uleiurile cunoscute.

Alte operatii si proceduri se folosesc cu scopul rectificarii, clasificarii fractionare, decolorarii, etc., care imbunatatesc si rafineaza materia prima, pentru amestecuri si producerea de parfumuri.

Materiale folosite

Flori. O multime de arome florale sunt folosite in parfumerie. Soarele, clima si varietatea florilor sunt factori influenti. De fapt materia prima pentru realizarea unui parfum se gasesc peste tot. Campuri de flori si plante aromate pot fi gasite in zona mediteraneana. Lemnul de Sandal si vetivert-ul provin din India. Madagascar produce ylang-ylang. Oakmoss-ul este din Iugoslavia, iar trandafirul din Bulgaria.

Fig.21

Esenta de ulei din plante, care le confera o anumita aroma se gaseste in flori, frunze, fructe, radacini, gume si rasini, care pot fi gasite peste tot in lume. Cele mai costisitoare si rafinate uleiuri parfumate, numite "absolute", se gasesc numai in anumite flori. Cele mai importante sunt uleiurile de trandafir, iasomie si portocal. Este foarte important de notat ca orice parfum de calitate superioara contine un procentaj mai mic sau mai mare din aceste uleiuri.

Trandafirul, denumit "regina florilor", este unul din cele mai valoroase elemente ale unui parfum.

Trandafirii erau foarte mult utilizati de catre greci si romani. Acestia sunt culesi noaptea, cand aroma lor este maxima, inainte de rasaritul soarelui. Cele mai importante specii de trandafiri folosite sunt: rosa centiforia, care se foloseste in

Fig.22

sudul Frantei si rosa damascene (trandafirul din Damasc), care se foloseste in

tarile arabe. De cele mai multe ori, pentru parfumerii este cultivat trandafirul din Damasc. Aroma de trandafir constituie 75% din compozitia oricarui parfum.

Iasomia este un alt ingredient cheie, de esenta pura ce defineste un parfum fin. Florile de iasomie trebuie culese inainte de a inflori definitiv si intrebuintate imediat ce incep sa imprastie aroma. Iasomia se

Fig.23

pastreaza in cutii speciale pentru asi pastra prospetimea si aroma naturala. 8000 de flori de iasomie sunt necesare pentru a obtine 30 ml de esenta pura. 83% din parfumurile de dama folosesc aroma de iasomie sau o versiune sintetica a acesteia.

Violetele sunt folosite in parfumerie de secole. Acestea se mai foloseau si in medicina, in tratarea durerilor de cap si a cancerului. Sunt doua tipuri de violete folosite in parfumerie: violele Victoria si violetele de Parma. Violetele produc o cantitate foarte mica de ulei si, de aceea, sunt rar intrebuintate in zilele noastre. Un inlocuitor sintetic al violetelor este adesea utilizat.

Floarea de portocal este floarea traditionala a miresei peste tot in lume. Pomul de portocal este unul dintre cei mai versatili pomi, care produce uleiuri esentiale pentru acest miros. Floarea de portocal sau neroli a fost numita dupa printesa italiana De Neroli. Ea a lansat moda folosirii acestei arome la parfumarea manusilor Uleiurile Neroli sunt in abundenta si se folosesc in majoritatea aromelor, in special in coloniile citrice mai fine. Florile de portocal se cultiva in sudul

Fig.24

Frantei, Spania, Italia si nordul Africii.

Uleiul de portocal se obtine din coaja fructului de portocal. Majoritatea uleiurilor de portocal provin din Italia, Spania si SUA. Este folosit in coloniile de citrice si in alte arome. Cel mai des, din uleiurile citrice utilizate pentru apa de toaleta si colonii, este folosit uleiul de lamaie. Majoritatea uleiurilor de lamaie provin din Italia si SUA.

Uleiul de Bergamot este extras prin presarea fructelor de bergamot, care cresc in Calabria si sudul Italiei. Acest ulei este folosit in colonii cu note de citrice si in alte tipuri de arome.

Ylang-ylang este adesea folosit pentru obtinerea aromelor fine. Aceasta floare se gaseste peste tot in sud-estul Asiei. Ylang-ylang nu este cules decat dupa ce petalele sau deschis, dupa doua sau trei

Fig.25

saptamani. Dupa colectare, florile trebuie intrebuintate imediat. De obicei uleiul este inlocuit cu un sintetic similar in fabricarea parfumurilor mai putin scumpe. Tulpinile si radacinile sunt de asemenea de mare valoare pentru parfumeri. Uleiul de cinnamon are o aroma dulce si ascutita. Vetiver este o iarba a carei aroma provine din radacinile acesteia si este un fixativ folosit in obtinerea aromelor. Se gaseste in Asia, Indonezia de vest si in America Centrala si de Sud. Uleiul de costus, un excelent fixativ, este cultivat in muntii Himalaya, este intrebuintat cu succes chiar si in concentratii foarte mici.

Rasinile sunt substante cleioase ce provin din coaja copacilor. Lichenii se gasesc de obicei pe crengile copacilor eliberand o substanta numita oakmoss, Aroma acesteia este unica, oferind parfumului o aroma specifica de pamant. Poate fi gasit in Indonezia, Italia si in tarile din Europa Centrala.

Lemn. Multa vreme uleiul de sandal a fost considerat un parfum sacru in ritualurile din India Antica si de Budistii chinezi. Avand o aroma usor de recunoscut si valoare de fixativ, acest ulei se foloseste intens in parfumerie. Uleiul de cedar este de asemenea un fixativ si elibereaza note lemnoase. Provine din pomii de cedar care cresc in Maroc, Liban si Africa de Est. Uleiul din Maroc se considera cel mai bun.

Vanilia a fost descoperita in Mexic, fiind folosita ca mirodenie pentru mancare. Aroma de vanilie este prezenta in majoritatea parfumurilor fine din zilele noastre, desi este deseori sintetica.

Patchouli este un ingredient unic utilizat in aproape jumatate din parfumurile barbatesti. Are cea mai puternica aroma dintre toate plantele. Se gaseste in principal in India si Indonezia.

Iris. Aroma acestuia este asemanatoare celei de violete si se foloseste deseori la realizarea aromei sintetice de violete. Radacina de iris se usuca timp de doi ani. Ea a fost apreciata ca parfum inca de pe vremea grecilor antici. Este unul din cele mai importante ingrediente in industria parfumurilor.

Doua tipuri de plante sunt esentiale unui parfumer: patchouli si labdanum: primul este un ingredient indian si este folosit in multe parfumuri, creste in Malaysia si Sumatra.

Labdanum se considera ca fiind un fixativ, fiind o substanta dulce si lipicioasa, ce se extrage din petale. Se gaseste in Creta, Cipru, Spania, Maroc si alte zone Mediteraneene.

Ingrediente animale. Extractele animale sunt folosite in parfumerie datorita aromelor foarte puternice. Atunci cand sunt

Fig.26

amestecate in cantitati exacte dau rezultate si efecte extraordinare. Acestea emana impresia si caldura. Din punct de vedere chimic, aromele animale sunt foarte apropiate de aromele sexuale omenesti. Extractele animale sunt componente esentiale in aproape toate aromele comerciale. Majoritatea acestor ingrediente sunt produse sintetic in zilele noastre, datorita costurilor prea mari a celor naturale.

Ambergris-ul s-a gasit pentru prima oara in algele uleioase din Oceanul Indian. S-au facut multe speculatii pe baza originii acestui ingredient. Algele au o aroma foarte puternica, de aceea trebuie dizolvate in alcool, dupa care aroma va ramane foarte persistenta. In zilele noaste se foloseste ambergis-ul sintetic.

Castoreum este o secretie din foliculii ambelor sexe de castori. Are o aroma foarte puternica si dezagreabila pana cand se dilueaza. Este un excelent fixativ si confera parfumului o nota orientala. Este foarte folosit in parfumurile barbatesti impreuna cu arome de piele si tutun. Este de asemenea folosit pentru aromele parfumurilor orientale si feminine. In zilele noastre, castoreum-ul sintetic este la fel de bun ca si cel natural.

Civet-ul este unul din cele mai importante ingrediente animale folosite in parfumerie. Se obtine de la masculul si femela pisica. Acesta are un miros foarte puternic, dar este diluat si folosit in cantitati minuscule. Mirosul este asemanator mosk-ului, dar are mai multa aroma de tutun si dulceata. Este un excelent fixativ folosit in compozitia multor parfumuri de succes in zilele noastre. Acesta este disponibil in varianta sintetica.

Musk-ul este, cea mai puternica aroma dintre toate aromele, dar si cea mai scumpa. Musk-ul provine de la masculul caprioarei (musk deer). De cand a fost descoperit, acesta reprezinta un ingredient cheie in realizarea unui parfum. In prezent, poate fi gasit in 35% din parfumurile barbatesti. Este un foarte bun fixativ si are un grad de persistenta ridicat. Exista si sub forma sintetica. Intra in compozitia a peste 90% din arome, nuante fiind diverse.

Dupa cum s-a vazut, aromele nu sunt ceva bine definit ca un obiect, ci mai degraba asemenea compozitiilor muzicale de-a lungul timpului. Aplicat pe piele, parfumul are o aroma ce stimuleaza anumiti senzori definindu-se pe sine.

Etapele de productie

Nota de varf

Mirosul perceput initial la un parfum se numeste nota de varf sau impact initial, acest miros dureaza 5-10 minute dupa care atrage mai adanc in aroma.

Nota de mijloc

Dupa cateva minute, in functie de natura pielei fiecaruia, parfumul imprastie o aroma caracteristica fiecarui individ. De obicei, dureaza de la 10 la 20 de minute pana la definirea aromei pe piele.

Nota de baza

Expresia finala a unui parfum se va observa dupa uscare. Procesul de evaporare poate fi vizualizat in 3 stagii succesive. Componentele parfumului sunt percepute in ordine descrescatoare, in functie de volatilitate, de la cel mai slab la cel mai tare, de la ce1 mai proaspat la cel mai cald. Primul impact poate fi de citrice proaspete si slab mirositor, impresii de verdeata sau fructe si aldehide. In faza de mijloc parfumurile pot elibera arome de diverse flori combinate, iar in ultima faza de evaporare aromele pot fi: de padure patchouli, moss, balsamuri si arome animale.

Fixativele au rolul de a pune impreuna toate ingredientele unui parfum permitand eliberarea aromelor in cele trei faze de evaporare. Daca un parfum are o compozitie bine aromatizata, in timpul fazelor de

Fig.27

evaporare schimbarea este imperceptibila. Un parfum este prost format daca in timpul evaporarii se simte usor schimbarea aromelor.

Un parfum trebuie sa fie armonios, bine definit dar niciodata plictisitor. Trebuie sa inspire o aroma naturala si familiara, dar de asemenea sa si surprinda in acelasi timp. Trebuie sa caracterizeze esteticul contemporanului nu doar o faza a modei trecatoare.

Legende

Chanel Nr 5 este, prin excelenta, simbol al feminitatii: un miros tulburator, frumos si de nedefinit, atemporal si misterios, sofisticat si elegant si mangaietor. Atribut abstract al frumusetii, el retraieste emotia, fiorul pe care il degaja pielea incalzita de soarele de vara

torida sau mangaierea de matase a unei nopti fierbinti.

Fig.28

Hugo Boss Dark Blue - pentru un barbat extrasenzual, parfumul

invaluie ca un nor proaspat ce energizeaza.

Va insoti mereu o personalitate activa, neobosita, o fire care iubeste

viata si vrea sa savureze fiecare moment.

Fig.29

Este clar: parfumeur-ii sunt extraterestrii: cum este posibil altfel ca un om normal (atentie, oamenii sunt microsmate, au un prost simt olfactiv, in comparatie cu cainii, iepurii sau somonii care sunt macrosmate) sa poata adulmeca si recunoaste peste 3000 de substante aromate diferite, sa isi imagineze combinatii ale acestor mirosuri, sa le poata tine minte si sa le reproduca in laborator, dupa un anumit timp? Un 'nas' - cum este numit in jargonul de specialitate dispune de o insusire aproape supra-omeneasca: memoria mirosurilor. Insa, chiar si pentru cel mai experimentat 'nas' este greu sa cuprinda in cuvinte nuantele de mirosuri de aici incep de obicei povestile parfumurilor!

Doamna Estee Lauder a cerut intr-un an sa i se prezinte mirosuri care sa aduca a rasarit de soare la malul marii, unde adie o briza de padure tropicala reavana si gradina uda de crini: asa s-a nascut Pleasure, o mare de flori albe proaspete si intense, imbietoare dar nu inecacioase, romantic fara sa fie duceag, temperat dar limpede si rasunator. In alt an, o alta membra a familiei, Evelyne Lauder, aflata in vacanta la Cap d'Antibes si iesind intr-o dimineata pe terasa sa respire aerul imbalsamat al Rivierei Franceze, a simtit o mireasma necunoascuta: un iz cald si bogat pe care nu reusea sa-l identifice. Asa ca impreuna cu sotul ei au mers pe aceasta dara de miros pana au ajuns la un arbust cu flori mici si albe, de un parfum absolut incantator; a doua zi i-au descifrat originile si au aflat ca este pittosporum. Intoarsa la New York Evelyne Lauder a pus batalionul de cercetare al firmei Estee Lauder la crearea unui nou parfum: Knowing.

Paloma Picasso a cerut maestrului sau parfumeur sa creeze un parfum ' asa cum mi-ar placea mie sa port: cald, sofisticat, flamboaiant, facut sa starneasca simturile!' Si Paloma Picasso si parfumul sau Mon Parfum sunt de o unicitate absoluta: esente dinamice si puternice, trasaturi frapante, intensitate, nonconformism fara pereche; indrazneala, aroganta si bun gust in acelasi timp; a fost creat in Franta, cu privirea indreptata spre uriasa piata de consum americana dar 'umplut' cu atmosfera spaniola: insorita, dramatica, patimasa si imperioasa.

Ernest Beaux, cel mai inovator nas dintre creatorii de parfumuri ai Frantei a fost rugat de catre Gabrielle Chanel sa imagineze un parfum care sa elibereze pentru totdeauna femeile de sub tutela miresmelor monoflorale de dinaintea razboiului: 'O femeie trebuie sa miroasa a femeie nu a boschet de trandafiri!', sustinea ea. Beaux i-a prezentat domnisoarei Chanel doua seturi de propuneri originale: primul- numerotat de la unu la cinci, al doilea - de la douazeci la douazecisipatru. Aproape fara ezitare, Chanel a optat pntru varianta cu numarul cinci. Oricum voia sa-si prezinte colectia in ziua a cincea din luna a cincea, asa ca a zis: 'Sa-l botezam Numarul Cinci - cred ca o sa-mi poarte noroc!' Nici nu banuia ce noroc avea sa insemne nu numai pentru ea ci pentru lumea intreaga.

Pentru Loulou monsieur Jean Cacharel i-a proiectat maestrului sau parfumeur filmul mut: Cutia Pandorei; a cerut un parfum care sa fie intruchiparea personajului Lulu - o tanara femeie care zdrobeste fara mila inimi si care traieste doar pentru senzatii de moment - interpretate de o actrita americana de o enigmatica frumusete: Louise Brooks. Jean Guichard a creat atunci un parfum oriental, complex si seducator: o specie rara si foarte puternica de gardenie numita 'tiara', heliotrop, cirese, flori de portocal, ylang-ylang, iasomie si iris. Artileria grea e reprezentata insa de vanilie, santal, tamaie, scortisoara, tonka-vanilia sud-americana intunecata si narcotica si caramel: o adevarata Cutie a Pandorei! Atentie! Este un parfum in exclusivitate pentru fete puse pe rele! Seara! Inconjurata de catifea si satin, negru, violet sau bleumarin Singurul obiectiv: seductia!

La polul opus se afla primul parfum al lui Issey Miyake care a cerut parfumeurului sau un parfum care sa miroasa a apa! Nu numai ca tuturor li s-a parut o idee absurda dar mai ales imposibila: cum sa produci un parfum care sa miroasa inodor? Dar cum Miyake isi mai trecuse o data in agenda un succes cotat de catre specialisti ca irealizabil (impunerea unei marci si a unui designer japonez in inima modei pariziene) nu s-a dat batut si si-a vazut visul implnit: L'eau de Issey; evident, nu 'miroase ca apa' dar are 'mirosul puritatii apei proaspete de izvor' - asa cum este el prezentat in mapele de presa. Cum a reusit? Flori albe si pure (frezie, lujer de tuberoza, camelii), note ozonate marine, castravete verde, fructe racoritoare - portocale si caise: o substanta distilata de mare rafinament, captand esenta puritatii. Nu este lipsit de intensitate, asa ca fiti zgarcite cu el! Este profund racoritor, deci tineti-l iarna sub cheie! Nu-i diafan deci purtati-l in intimitate: atunci stie sa-si raspandesca cel mai bine vraja.

Calvin Klein a vrut ca femeia care poarta Eternity sa strige: 'de astazi, aceasta idila se va transforma intr-un angajament!' iar ca parfumul Escape sa fie 'proaspat dar nu exagerat de verde, cu o nota de ozon dar nu cu iz marin, de purtat mai ales in aer liber dar senzual'.

Jean Paul Gaultier a adunat mai multe nasuri de mare reputatie si le-a prezentat o lista cu regulile fundamentale din parfumerie pe care ar vrea sa le incalce cu noul sau parfum (plecand evident de la contrastul intre forma ambalajului, designul sticlei si mirosul parfumului sau). I-a lasat pe toti cu gura cascata mai ales atunci cand i-a pus sa miroasa un corset cu portjartier, roz, descoperit de el intr-un dulap vechi al familiei, care spunea el 'vedeti, asa miroasea bunica mea'!. Paradoxal, 'l'enfant teribble de la mode' a creat cel mai dulce, pudrat, inocent parfum, perfect pentru pielea si obrajorii unui inger; a fost asezat intr-o sticla avant-gardista - un tors ultra senzual imbracat intr-un corset - inchisa, eclectic si surprinzator intr-o cutie de conserve.