Alimentatia bebelus - copil

Alimentatia bebelus - copil

Copilul, un mic adult?

Copilul nu este un adult in miniatura si nu trebuie tratat ca atare! Aceasta este prima regula in ingrijirea celor mici.

Felul in care-ti hranesti copilul in primul an de viata are o importanta covarsitoare asupra dezvoltarii lui ulterioare. Asadar, ai grija ce-i dai sa manance ca sa ai copil sanatos!

Necesitatile copilului sanatos, ca si ale celui bolnav difera in functie de varsta, gradul de dezvoltare si de eventualele aspecte patologice.

Si acum . despre alimentatie

Cresterea normala a unui copil este influentata in mod esential de alimentatie inca din timpul vietii intrauterine.

Alimentatia sugarului poate fi naturala (exclusiv la san), artificiala (lapte praf) sau mixta (lapte de mama si lapte praf) in primele 4-6 luni de viata. Ulterior, alimentatia sugarului trebuie sa fie diversificata prin introducerea progresiva a alimentelor nelactate ce vor inlocui treptat initial unele/apoi toate mese de lapte.

1. Alimentatia mixta

Alimentatia mixta este modul de alimentatie al unor sugari, carora pentru completarea aportului insuficient de lapte matern, li se administreaza suplimentar un preparat sau un produs dietic folosit in cadrul alimentatiei artificiale.

O mama trebuie "sa se mulga" din mai multe motive, printre care:

- pentru a asigura mesele copilului atunci cand el nu poate suge sau in perioada in care trebuie sa fie plecata de acasa.

Cum se pastreaza laptele colectat?

Laptele smuls si colectat se poate pastra, in conditii foarte igienice, astfel:

la frigider   pana la 12 ore

in congelator (-30^oC) aproximativ 3 luni

Nu uitati:

cu cat perioada de stocare este mai mare, cu atat laptele isi pierde din continutul nutritiv si imunologic

aspectul laptelui se poate schimba dupa conservare, deoarece deseori componentele se separa

imediat dupa muls inchideti recipientul si puneti-i o eticheta cu data colectarii

folositi intai laptele cel mai vechi

nu incalziti laptele la foc sau microunde deoarece astfel ii distrugeti unele componente. Cel mai bine laptele bain-marie (introduceti recipientul cu lapte intr-un vas cu apa calda)

colectand si stocand corect laptele, puteti fi sigura ca sugarul dumneavoastra se va bucura de avantajele acestuia chiar si atunci cand nu-l puteti alapta.

2. Alimentatia cu lapte de vaca sau formule obtinute din lapte de vaca (Alimentatie artificiala)

In secolele trecute, atunci cand copilul nu putea primi laptele propriei mame, el era hranit de o alta femeie (doica) sau cu lapte de vaca.

Laptele de vaca integral, de la "sursa" sau din comert, nu este recomandat pentru alimentatia unui copil in primul a de viata!

Dezavantajele laptelui de vaca integral:

a)     continut scazut de fier

b)     continut crescut de calciu si cazeina - inhiba absorbtia fierului din surse vegetale (non-heminic)

c)     continut crescut de proteine  si saruri minerale - determina cresterea incarcaturii osmotice la nivel renal (creste densitatea urinara). Este cunoscuta una dintre particularitatile rinichilor la nou-nascut si sugar - capacitatea redusa de concentrare a urinii; in conditiile de aport lichidian insuficient sau pierderi lichidiene extrarenale crescute, sugarul are risc crescut de deshidratare severa!

Cu toate acestea, din motive economice, multe familii recurg la laptele de vaca drept unica sursa de lapte n alimentatia sugarului. Pentru a preveni instalarea anemiei feriprive, acesti copii ar trebui sa primeasca, compensatoriu, un supliment de fier.

Formule de lapte de praf

In secolul XX. din cauza multiplelor dezavantaje ale laptelui de vaca integral, pentru a asigura hranirea nou-nascutilor si sugarilor ale caror mame nu pot, din diferite motive, sau nu vor sa alapteze, initial s-a modificat laptele de vaca - diluare (pentru a-i reduce incarcatura osmotica), zaharare (pentru a-i creste aportul caloric) si acidulare (pentru a-l face mai usor digerabil - prin fragmentarea moleculelor de cazeina).

Ulterior au fost produse primele formule de lapte praf.

Toate eforturile producatorilor sunt orientate catre obtinerea unor preparate cat mai aproape de laptele matern (care ramane "standardul de aur").

Indiferent de cat de sofisticate, nici o formula nu reuseste, pana in prezent, sa imite perfect calitatile laptelui matern!

Tipuri de formule

Pentru copii sanatosi:

Formule de inceput - de la nastere pana la varsta de 46 luni (Humana 1. NAN 1, MILUMIL 1 - de la 4 luni, Novolac 1, etc);

Formule de continuare - de la 46 luni pana ia 1 an (Humana 2, MILUMIL 2 cu prebiotice, MILUMIL 3 - de la 8 luni, NAN 2, Lactogen 2 cu prebiotice, Novalac 2, Töpfer 2) Formule "junior" - de la 1 la 3 ani (Nestle junior);

Pentru prematuri - (Aptamil, Humana Pre, Humana O I, PreNAN cu LC-PUFA, Similac Special Care, Topfer PreLactana etc); fortifianti de lapte matern (Aptamil FMS, FM 85).

Hipoalergenice - hidrolizate proteice (Humana IIA, Humana HA2, Milumil HA 1, Milumil I, NAN HAI, NAN HA2, Novalac HAI, Novalac HA2);

Pentru copii cu enterocolila - hipo (Milupa HN25) sau delactozate (NAN fara lactoza Humana HN, Novalac AD);

Pentru copii cu alergie la proteinele laptelui de vaca sau cu malabsorbtie (contravalescenti dupa enterocolita necrozanta steatoree - formule de soia (Humana SL, Isornil, Milupa SOM));

Pentru copii cu reflux gastro-esofagian - Humana AR, Novalac AR, Novalac AR2

Comparatia comparativa in anumite substante nutritive

a laptelui matern (LM) vs laptele de vaca (LV)

Compozitia comparativa in anumite substante nutritive

a laptelui matern vs formule (la 100 ml produs)

Formule de lapte praf nu contin colesterol - element deosebit de important pentru alcatuirea membranelor celulare si, intre altele, pentru procesul de mielinizare!

In ultimii ani s-au continuat eforturile de a imbogati formulele de lapte praf in scopul aproprierii de laptele matern:

Aminoacizi (taurina, carnitina);

PUFA: acizi grasi polinesaturati sintetizati din acid linoleic si acid linolenic (ω3)

Milupan: amestec de acizi grasi polinesaturati si vitamine liposubile;

Prebiotice: oligozaharide stimulatoare ale florei intestinale saprofite, de aparare;

Probiotice: microorganisme "de echilibru", in formele de continuare

Obiecte necesare in alimentatia artificiala

Pentru alimentatia artificiala a sugarului ingrijit in familie avem nevoie de:

Biberoane - recipiente de sticla sau material special rezistent la fierbere, prevazute cu gradatii din 10 in 10 ml si un dispozitiv special de insurubare pentru fixarea tetinei sau capacului. Sunt necesare un numar de 6 pana la 10 bucati.

Tetinele - confectionate din cauciuc, material plastic sau silicon prevazute cu orificii

Un vas emailat cu capacitatea de 3-4 l, pentru fierberea si pastrarea biberoanelor si un altul de 1-2 l pentru sterilizarea si pastrarea tetinelor si suzetelor.

1-2 perii pentru spalarea biberoanelor

Mai sunt necesare 1 termos, 1-2 lingurite, o cratita cu pereti pentru fierberea laptelui de vaca, tifon curat pentru acoperirea vaselor obiectelor sterile si multe altele in functie de posibilitatile familiei.

Cateva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, capace pentru biberoane, cutit, lingurita, palnie, perie pentru sticla, recipient gradat.

Cum se pregateste biberonul, cum se prepara laptele?

Ingrijirea si manuirea corecta a biberonului si tetinei constituie conditii de baza pentru pastrarea igienei alimentatiei si evitarea imbolnavirii.

Pregatirea biberoanelor va avea doua etape: mai intai sterilizarea biberoanelor, tetinelor, a tot ce vine in contact cu laptele, apoi prepararea laptelui.

Nu uitati: spalati-va bine pe maini cu apa si sapun inainte de orice manevra legata de prepararea biberonului!

Initial totul se spala: biberoanele - se freaca, se perie in interior cu apa calda si detergent special, se clatesc de 2-3 ori; tetinele se intorc, se spala, se verifica orificiul.

Sterilizarea se poate face: la cald - in vasul emailat se pun biberoanele curate si umplute cu apa rece (goale plutesc si se pot sparge), tetinele, capacele si apa rece pana peste biberoane.

Dupa ce apa a dat in clocot, se continua fierberea inca 20 min. se opreste focul si se lasa vasul asa acoperit cu un tifon sau capac. In acest fel avem biberoane sterile toata ziua si vom utiliza pe masura ce avem nevoie.

Sterilizarea la rece (chimica) metoda mai rar folosita.

Alimentatia se fixeaza in functie de reactiile individuale, de starea de sanatate a sugarului si de standardul de viata al familiei.

Daca se opteaza pentru laptele de vaca (din ce in ce mai rar) acesta va fi sterilizat, diluat si zaharat. Sterilizarea consta in fierberea lui (chiar daca este pasteurizat) la 100oC (nu cand se umfla) timp de 5 min. Dupa fierbere se raceste brusc (se pune vasul cu lapte in chiuveta cu apa rece) si se pastreaza la frigider 24 ore. Diluarea se face prin adaos de apa fiarta si racita avand scop scaderea cantitatii de proteine si saruri minerale. Indulcirea se face datorita cantitatii mici de hidrocarbonate (si datorita diluarii) prin adaugarea de 5% zahar (1 lgt. La 100 gr/lapte care se fierbe odata cu el).

Daca se prefera produsele industriale de lapte (cele adaptate sau partial adaptate) se va face la indicatia medicului, in functie de varsta si greutate. Se va respecta modul de preparare (referitor la concentratie) in functie de firma producatoare si cantitatea de lapte / masa. Lichidul de dilutie poate fi: apa de la retea fiarta in prealabil sau apa plata usor mineralizata incalzita (apa plata nu se fierbe).

Cum se prepara laptele?

Persoana care prepara lapte se spala pe maini si se sterge cu un prosop curat. Se ia biberonul din cratita, se goleste apa, se adauga lichidul de dilutie incalzit la 40^oC pana la gradatia corespunzatoare lichidului de dilutie. Se agita bine pentru a nu se forma cocoloase. Se verifica temperatura, varsand cateva picaturi de lapte pe partea interioara a incheieturii mainii.

Tehnica alimentatiei cu biberonul

In momentul alimentatiei, sugarul trebuie sa fie in stare de veghe, linistit. Persoana care alimenteaza se instaleaza comod pe un scaun cu spatar avand sugarul in brate, cu capul in unghiul format de brat si antebrat. In timpul intregii durate a suptului, biberonul trebuie sa fie astfel inclinat pentru ca gatul biberonului si tetinei sa fie cu lapte, fara aer. Un supt dureaza in mod obisnuit 10-20 min. Dupa supt sugarul va fi tinut in pozitie verticala pentru a elimina aerul inghitit. Dupa ce elimina aerul, sugarul va fi culcat in pat pe partea dreapta (se poate si pe burta dar numai sub supraveghere). Laptele ramas in biberon se arunca si se spala materialele folosite.

Criterii pentru stabilirea ratiei alimentare a sugarilor

A. Varsta

- 1 luna → 7 supturi a 80 - 100 ml / masa

- 2 luni → 7 supturi a 110 - 130 ml / masa

- 3 - 4 luni → 6 suputri a 130 - 150 ml / masa

- 5 - 6 luni → 3 supturi a 150 - 180 ml / masa

6 - 8 luni → 3 supturi a 200 - 220 ml / masa

- 8 - 12 luni → 1 - 2 supturi a 220 - 250 ml / masa

Formula lui Scarin

Sugarul de 8 saptamani primeste 800 ml lapte in 24 ore.

Pentru fiecare saptamana in minus se scad 50 de ml si pentru fiecare luna in plus se adauga 50 ml, fara a depasi 1000 ml/zi.

B. Suprafata cutanata

Sugarul are nevoie zilnic de 15 calorii / dm2, la care se adauga 50 calorii la totalul obtinut (pentru crestere).

Formula lui Lassabliere pentru suprafata cutanata:

Suprafata cutanata = T² x 0,92 (T = talia in cm).

C. Nevoile calorice

In primul trimestru → 110 - 120 calorii / kg corp / zi sau 150 - 200 ml lapte / kg corp / zi (1 L lapte matern = 680 - 700 calorii).

D. Greutatea sugarului

a) Formula lui Heubner:

- sapt. 2 - 6 de viata → ratia de lapte de mama = 1/5 din greutatea

sugarului

6 - 4 luni → ratia de lapte = 1/6 din greutatea sugarului

4 - 6 luni → ratia de lapte = 1/7 din greutatea sugarului

3. Alimentatia complementara (diversificata)

Principiile diversificarii alimentatiei - introducerii de alimente solide - semisolide:

1. Se incepe la varsta de 5,5 - 6 luni (= recomandarea OMS. Unii autori recomanda chiar la 4 luni, la sugarii alimentati cu formule de lapte praf).
2. Se incepe in conditii de deplina sanatate.
3. Fiecare aliment nou se introduce treptat, in cantitati progresiv crescande - de la 1 lingurita, pana la inlocuirea unei mese de san sau lapte praf.
4. Intotdeauna se introduce un singur aliment nou, urmatorul fiind introdus dupa 3-4 zile de la precedentul (cu conditia ca acesta sa fie bine tolerat).
5. Daca sugarul refuza un anumit aliment, nu se impune cu forta, se renunta temporar, urmand a se face o noua incercare, peste 7-10 zile.
6. Alimentele solide sau semisolide se administreaza cu lingurita (este bine sa se evite administrarea cu biberonul si mai ales, sugarul sa nu doarma cu biberonul in gura - risc de carii dentare, chiar si dintii care inca nu au erupt si de bronho - aspiratie).
7. Nu se adauga sare sau zahar la prepararea alimentelor solide administrate sugarilor - cei care au predispozitie genetica de hipertensiune arteriala sau diabet zaharat, au risc crescut de a face boala daca la varsta de sugar si copil mic au avut dieta bogata in sare, respectiv zahar. NB: papilele gustative ale unui sugar sunt insuficient dezvoltate, motiv pentru care el tolereaza foarte bine alimente care unui adult ii pot parea fade, fara gust sau chiar cu gust placut. De aceea, parintii nu trebuie sa aleaga sau sa prepare alimentele pentru sugari dupa gustul lor de adult.

Diversitatea alimentatiei se face sub atenta supraveghere a medicului de familie si presupune introducerea treptata, de la varsta de 6 luni, a alimentelor semisolide, initial pasate:

• La inceput supe de legume (ceapa si albitura care se scot din vas la sfarsitul prepararii, cartof, morcov, dovlecel, ardei gras, etc.)
• Ulterior carne fiarta mixata (pui, vitel, si de la varsta de 8 luni, peste alb - salau, crap) acesta poate fi servita copilului alternativ cu ficatul de pui si cu galbenusul de ou, in asociere cu piure-ul de legume;
• Fructe (citrice, piersici, caise, mere - crude sau coapte, si de la varsta de 8 luni si banana, etc. initial sucuri si apoi pulpa acestora pasata); se pot administra initial intre mese si apoi ca masa de sine statatoare;
• Cereale (fara gluten, ex. orez, porumb si de la varsta de 8 luni, ex. grau, orz, ovaz etc.) - preparate cu lapte matern sau praf sau cu iaurt natural sau branza de vaci; pentru a preveni obezitatea, este bine ca sugarul sa nu primeasca cereale in exces (de regula sunt suficiente 1 - maximum 2 mese pe zi, una dintre ele seara, pentru a asigura satietatea pe durata noptii);
• Laptele matern sau praf, continua sa fie important in alimentatia sugarului.

Pana la varsta de 1 n trebuie sa se evite alimente precum: albusul de ou, capsunile, ciocolata - toate cu risc crescut de alergii alimentare, mezelurile, alimentele care contin conservanti, coloranti artificiali si aditivi alimentari tip E-uri, sucuri tip Cola.

Excesul de calorii (sucuri si alimente dulci) si grasimi creste riscul de obezitate - problema care este cu atat mai greu de rezolvat, cu cat se instaleaza mai precoce in viata. Modelele de alimentatie dobandite inca de la varsta de sugar sunt continuate si in copilarie, cu potentiale efecte nedorite asupra individului, dar si asupra generatiei urmatoare, prin perpetuarea practicilor alimentare invatate / experimentate in copilarie. Tehnica trecerii de la alimentatia cu lingurita se invata treptat atat ingrijitoarea (bona) cat si de copil una dintre greselile cele mai comune este urmatoarea: prelungirea administrarii alimentelor cu biberonul, chiar dupa diversificare si chiar dupa varsta de 1 an, cand mesele de lapte continua sa fie administrate "traditional" tot cu tetina.

Tot timpul mesei, bona trebuie sa se afle in interactiune cu copilul, sa mentina contactul ochi in ochi. In jurul varstei de un an copilul incepe sa aiba manifestari de autonomie, de exemplu doreste sa manance singur.

Acceptarea acestor tendinte stimuleaza initiativa si obtinerea unei experiente personale, elemente esentiale pentru dezvoltarea cognitiva a copilului. Primele incercari de autoalimentare vor fi stangace, locul mesei nu va avea un aspect tocmai curat. In cazul acesta nu trebuie sa va enervati. Trebuie sa va inarmati cu multa rabdare. Trebuie sa aveti grija la fiecare gest pe care-l face, pentru ca din neatentie, se poate lovi cu lingurita sau celelalte obiecte aflate pe masa. Primele gesturi pe care le face copilul nu sunt acceptate de cei din jur (ia mancarea cu mana din farfurie si apoi o duce la gura). Ulterior, cu tact, se poate obtine educarea copilului in spiritul unui comportament acceptabil social.

Interactiunea din timpul orelor de masa, pentru copilul mai mare de 18 luni, poate fi folosita ca prilej de educare si invatare. Administrarea fortata de alimente este cauza anorexiei psihogene (copiilor li se induce psihic repulsia fata de mancare), atat de frecventa in familiile cu copii hiperprotejati.

Masa trebuie sa ramana o experienta placuta pentru toata lumea. Ea va fi permanent utilizata ca prilej educational si pentru deprinderea regulilor de comportare in societate.

Pentru a veni cu o concluzie, va recomand, sa incepeti totul, cu foarte mult calm, cu incurajarea copilului si sa nu fiti dezamagite, atunci cand observati ca "elevul" dumneavoastra, arunca mancarea in jos, sau nu duce lingurita cu mancarea la gura ci la cap, sau isi murdareste hainutele.

Orice gest pe care-l faceti, atunci cand initiati alimentarea cu ajutorul linguritei, trebuie sa fie ajutat de un zambet si de o vorba de incurajare precum "bravo puiul meu", chiar daca greseste.

In fond, nimeni nu stia sa manance corect de la inceput. Orice lucru nou se invata la unii copii mai greu, la altii mai usor, pana la urma se va atinge si telul propus.

4. Alimentatia de la 1-6 ani

La aceasta varsta, alimentatia se aproprie de cea a adultului, trebuind sa fie variata si echilibrata, respectandu-se principiile generale ale diversificarii alimentatiei. Uneori nu mai este nevoie sa se gateasca separat.

Necesarul zilnic recomandat pentru macronutrienti la sugarul si copilul sanatps (RDA / AI / AMDR):

a. RDA = reccomended daily allowance - acopera necesarul a 97-98% dintre indivizii din grup;

b. AI = adequate intake - aportul mediu la indivizii din grup

c. AMDR = acceptable macronutrient distribuition range - limite acceptabile de aport asociate cu risc scazut de boli cronice

Asa cum reiese si din tabelul de mai sus, aportul caloric proportional cu greutatea scade odata cu varsta. Din totalul zilnic de calorii, proteinele acopera aproximativ 40%, glucidele 25% si lipidele 35%.

Aportul proteic trebuie sa contina cantitati adecvate de proteine de origine animala - natura a creat specia umana ca animal omnivor. Decizia de a deveni vegetarian trebuie sa apartina individului ajuns la varsta adulta, in deplina cunostinta a avantajelor si dezavantajelor unei astfel de diete, copiii au nevoie de alimente de origine animala, care le asigura o crestere si dezvoltare optima.

In ceea ce priveste aportul de glucide, este bine sa se evite abuzul - ramane valabila recomandarea de a nu indulci alimentele preparate in mediul casnic, si la copilul prescolar si mare, este bine sa se evite gustarile bogate in dulciuri (mai ales rafinate).

Sugarii si copiii au nevoie de lipide, atat nesaturate (de origine vegetala - ulei de masline, floarea soarelui, porumb sau palmier), cat si saturate, inclusiv colesterol (pentru sinteza membranelor celulare, in toate organele si sistemele si mai ales la nivelul SNC). Se recomanda a se evita orice alimente sarace in colesterol (evident fara a se abuza de cele bogate in colesterol) - un principiu universal valabil in ceea ce priveste alimentatia la specia umana este moderatia.

Alte componente importante ale dietei unui copil sanatos (pe langa aportul de macronutrienti ca proteinele, glucidele si lipidele) sunt oligoelementele - in special fier cu rol important in multe procese fiziologice implicate in crestere si dezvoltare, in afara alimentelor care reprezinta o sursa naturala de fier, incidenta crescuta a anemiei feriprive, problema serioasa de sanatate publica, a determinat fortifierea unora dintre aceste alimente (ex. unele formule de lapte praf, faina de cereale - de grau folosita in producerea painii, aliment de baza in multe tari).

Acelasi lucru se poate spune si despre aportul de vitamina D - la sursele naturale se adauga aportul din fortifierea formulelor de lapte praf sau suplimentele medicamentoase, toate acestea asigurand profixalia rahitismului (cu populatie tinta, mai vulnerabila, reprezentata de ctagoriile cu necsar crescut - sugari, copii < 7 ani, adolescenti, precum si gravide si femei care alapteaza sau varstnici).

Vitaminele si sarurile minerale sunt componente importante ale dietei copilului si principalele surse sunt reprezentate de fructe si legume proaspete, dar si unele alimente de origine animala (ficatul si uleiul de peste pentru vitamina D etc.).

Un alt aspect important in alimentatia copiilor sanatosi ii reprezinta tendinta crescanda de inlocuire a alimentatiei traditionale (cu produse naturale proaspete sau prelucrate, clar fara adausuri), cu civilizatia fast-food sau couch-potato (canapea si chipsuri) care a fost impusa de modelul american de alimentatie si viata; ea presupune o dieta bogata in alimente de tip fast - foosd si sedentarism. Principalul efect al acesteia il reprezinta cresterea alarmanta a incidentei obezitatii, cu toate consecintele sale nefaste, in SUA, incidenta obezitatii atinge 30% la adolescenti.

O alta caracteristica negativa a alimentatiei moderne o reprezinta diferitele modificatii ale plantelor (unele obtinute prin inginerie pentru a fi mai rezistente la boli si daunatori si tratate cu fertilizanti chimici pentru a da randament crescut si cu insecticide pentru a combate daunatorii) si ale animalelor (administrarea de suplimente nutritive si mai grav de hormoni anabolizanti, pentru a creste productia de carne si lapte. Toate produsele obtinute pe aceasta cai nu sunt recomandate in alimentatia sugarilor si copiilor).

Alte "inventii" precum indulcitorii artificiali, aditivii si colorantii alimentari - dezvoltate si incorporate diferitelor alimente pentru a le imbunatati calitatile organoleptice, sunt interzise in alimentatia sugarilor si copiilor.

De la varsta de 2 ani, copilul va fi asezat pe un scaun special si va lua masa impreuna cu parintii.

Dupa 4 ani trebuie sa utilizeze corect lingurita si furculita, iar dupa 7 ani trebuie sa stie sa foloseasca si cutitul. Pentru orice perioada de varsta, este de dorit sa existe cel putin o masa pe zi cand familia mananca reunita, prilej de cunoastere si interactiune reciproca.

5. Alimentatia scolarului

In aceasta perioada organismul copilului este intr-o continua crestere activa si intr-o continua transformare biologica si psihica, prin interventia factorilor neuroendocrini in plina activitate. La varsta scolara, pregatirea si prezentarea alimentelor au un rol deosebit in excitarea sucurilor digestive si cresterea apetitului copilului. Masa de dimineata este obligatorie (multi au tendinta de suprimare) si trebuie sa fie consistenta. Copilul nehranit este nervos si puterea de concentratie si atentie scazuta.

6. Alimentatia la varsta pubertatii

La varsta pubertatii organismul sufera transformari radicale neuroendocrine, cu rasunet atat asupra dezvoltarii fizice, cat si asupra psihicului. Nevoile energetice ale organismului cresc foarte mult fiind necesare 3100-3600 cal/zi la baieti si 2300-2500 cal/zi la fete. Multi adolescenti adopta obiceiuri daunatoare pentru organism (cura de slabire, abuzul de dulciuri, consum de cafea si alcool). Tot acum adolescentii au o tendinta de totala independenta si se supun greu anumitor reguli alimentare.

7. Jocul si jucariile

Jocul inseamna prilej de a mari indemanarea, de a cultiva imaginatia si puterea de concentrare a copilului. Parintii sunt datori sa asigure sugarului (copilului) timp si liniste pentru joc, precum si jucarii adecvate.

Jucariile trebuie sa fie totdeauna curate si bine alese incat sugarul (copilul) sa nu se raneasca. Pentru protejarea dezvoltarii psihice se vor da jucarii simple si nu mai mult de 1-2 bucati odata. Nu se vor indemna sugarului (copilului):

obiecte acoperite cu vopsea ce contine plumb;

obiecte de sticla, rulmenti de metal, nasturi;

jucarii din celuloid care prin spargere se poate rani sugarul;

obiecte taioase sau ascutite

Perioada 2 - 4 luni

In perioada de veghe, le place sa observe obiecte care se misca si obiecte de culoare vie. Pentru acesta se vor suspenda obiecte colorate la marginea de sus a laturilor patului, la nivelul mainilor sugarului.

Perioada 4 - 9 luni

Sugarul invata cum sa se serveasca de maini: pipaie, racaie, trage, apuca. Il intereseaza preponderant: jucariile sunatoare, cuburi, cutii bine inchise.

Perioada 9 - 12 luni

Sezand sugarul poate intinde in jurul lui o multime de obiecte, cu care se joaca pe rand. Introduce cu multa pasiune, obiecte mai mici in unele mai mari. Tranteste jucariile cu placere.

Perioada 12 - 24 luni

Copilul va fi captivat de apa si nisip. Cand invata sa faca primii pasi, o jucarie pe rotile ii va da mai mult curaj. A trage dupa el jucariile este un progres.

Perioada 2 ani - 2 ani si jumatate

La aceasta varsta, atat baietii cat si fetitele au jucarii comune, dar de acum incolo jucariile vor fi diferentiate pe sex (fetitele cu papusi, baietii cu masinutele).

Perioada 2 ani si jumatate - 3 ani

Este varsta la care copiii incep sa-si imite parintii: conduc masina, vorbesc la telefon, pregatesc masa, plimba papusa in carucior.

Perioada 3 ani

Este varsta imaginatiei. Fetitele se joaca de-a infirmiera, se joaca de-a facutul pietii. Baietilor le place jocurile de construit, cartile colorate. Tot acum adora povestile spuse seara.