CRESTEREA Sl DEZVOLTAREA COPILULUI

Cresterea reprezinta un proces fundamental al copilariei prin care organismul isi mareste substanta (masa) sa. Din acest punct de vedere copilul se deosebeste de adult. Altfel spus "copilul nu este un adult in miniatura si nu trebuie tratat ca atare".

Procesul cresterii ne apare ca un atribut esential al materiei vii, opunandu-se entropiei (tendintei materiei vii de a desface substanta in componentele sale) si realizand un bilant pozitiv intre distrugerea celulara si acumularea de substanta.

Cresterea prezinta doua laturi:

1) Latura cantitativa, echivalenta cu acumularea de substanta organica si

2) Latura calitativa in care are loc diferentierea structurala si functionala.

In evolutie, acumularile cantitative sunt urmate de saltul calitativ, astfel ca procesul cresterii determina in timp diferentierea (care va deveni apoi o frana pentru crestere, printr-un proces de feed-back).

Cresterea incepe din viata intrauterina, odata cu unirea gametilor, aspectul cantitativ al acesteia prezentand doua laturi:

- cresterea corpului in greutate si lungime, precum si a organelor, proces ce se incheie in jurul varstei de 20 de ani;

- inlocuirea masei organice uzate, aspect ce are loc in tot cursul vietii. Cresterea se realizeaza prin:

proliferare celulara (ca epiteliile si organele limfatice);

hipertrofie celulara (tesutul muscular);

diferentiere celulara (glandele genitale, organele de simt si S.N.C).

Cresterea si dezvoltarea au loc concomitent si de aceea trebuiesc intelese ca un tot unitar.

FACTORII DE CRESTERE sunt: exogeni, endogeni si patogeni.

a) Factorii de crestere exogeni actioneaza atat in perioada vietii intrauterine, cat si in viata extrauterina.

In viata intrauterina

Organismul matern, prin intermediul placentei, constituie mediul ambiant pentru dezvoltarea embrionului si fatului.

Procesul de conceptie trebuie inteles ca o 'grefa' tolerata fata de organismul matern. Explicatia consta in faptul ca trofoblastii din placenta ar favoriza toleranta imunologica prin suprimarea reactivitatii imunologice, fata de antigenele embriofetale. Hormonii materni si cei produsi de placenta (gonadostimulinele si prolactina) actioneaza diferit asupra cresterii si dezvoltarii fatului, in functie de aptitudinea lor de a traversa placenta. Astfel hormonul somatotrop, gluco- si mineralocorticoizii trec usor prin placenta, iar hormonii tiroidieni si insulina mai greu.

Factorii exogeni ce actioneaza in perioada vietii extrauterine sunt: alimentatia si conditiile de viata. Alimentatia mamei si copilului trebuie sa cuprinda toate elementele nutritive si intre ele sa existe proportiile optime. In conditiile de viata sunt cuprinsi: microclimatul, factorii socio-economici si afectivi.

b) Factorii de crestere endogeni sunt hotaratori din momentul fecundarii ovulului si sunt reprezentati de ereditate si glandele cu secretie interna.

Genotipul sau ansamblul structurii genetice ce actioneaza prin gene direct asupra organului efector al cresterii (sistemul osos) si indirect, determinand diferente constitutionale in dezvoltarea glandelor endocrine precum si asupra centrilor nervosi din trunchiul cerebral, cu rol in reglarea cresterii.

Glandele cu secretie interna

Timusul. Nu se cunoaste un hormon timic bine definit, dar s-a demonstrat ca extirparea lui produce incetinirea cresterii. Timusul are un rol reglator in metabolismul acizilor nucleici si a unor minerale (calciu). Este de notat rolul primordial al timusului in imunitate prin maturarea si instructia limfocitelor timodependente.

Hipofiza. Hormonul somatotrop hipofizar (de crestere) secretat de lobul anterior al hipofizei, la randul lui sub influenta hipotalamusului, prin intermediul somatomedinei stimuleaza cresterea oaselor, muschilor si viscerelor, favorizeaza retentia de azot si stimularea sintezei de proteine. De asemenea contribuie alaturi de paratiroida, la mobilizarea calciului din depozite si produce lipoliza si mobilizarea acizilor grasi. STH este produs in tot cursul vietii, dar cu o influenta mai mica asupra perioadei de sugar si in pubertate.

Alti hormoni ce au asemanari de structura cu STH sunt: eritropoetina, 'epidermal growth' si 'nerve growth'.

Pancreasul endocrin. Insulina este un hormon anabolizant, avand actiune sinergica cu a hipofizei si favorizeaza transportul glucozei si al aminoacizilor in celula.

Tiroida. Are o influenta din primii ani de viata prin tiroxina si triiodotironina, care stimuleaza cresterea, maresc metabolismul bazal si intensifica cresterile. De asemenea stimuleaza sinteza de ARN ribozomal si de proteine si sunt absolut necesari pentru maturarea creierului si pentru aparitia punctelor de osificare. Hipotiroidia congenitala produce mixedemul congenital.

Paratiroidele. Intervin in metabolismul mineral mentinand o calcemie constanta si la nevoie mobilizand calciul din oase.

Epifiza. Are rol in cresterea si diferentierea sexuala.

Glandele suprarenale. Intervin in metabolismul apei si mineralelor prin mineralocorticoizi. iar glucocorticoizii au un efect negativ asupra cresterii. Hormonii androgeni suprarenali stimuleaza anabolismul proteic, cresterea si proliferarea celulara si maturarea osoasa, care odata realizata, printr-un mecanism de feed-back opresc cresterea.

Gonadele. Intra in activitate la pubertate sub actiunea hipofizei si stopeaza cresterea taliei, pe langa efectul cunoscut asupra organelor sexuale.

c) Factorii patogeni intervin in viata intrauterina si dupa nastere, influentand defavorabil cresterea si dezvoltarea organismului, acestia fiind:

Infectiile oculte, in special cele virusale si in primele 3 luni de viata (v. rubeolei si hepatitei) dar si cele cronice ca TBC, luesul prin afectarea gravidei, iar mai nou, virusul imuno-deficientei dobandite (HIV).

Intoxicatiile cronice (alcoolismul).

Hepatopatiile cronice, boli de inima, renale, tulburarile de nutritie grave.

Razele X.

Dupa nastere sunt de citat tulburarile acute si cronice de digestie si nutritie, neuroendocrinopatiile infantile, malformatiile congenitale, boli genetice si ereditare (cromozomiale), tulburarile metabolice, nefropatiile cronice, cirozele hepatice, infectiile acute si cronice, etc.