Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice

Acasa » didactica » didactica pedagogie
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE

CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE

CUPRINS

Nota de prezentare

Conceptia educatiei lingvistice si literare

Obiectivele generale ale educatiei lingvistice si literare in gimnaziu

Obiectivele de referinta si activitatile de invatare prezentate pe cele patru deprinderi integratoare

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

Clasa a IX-a

Sugestii de evaluare

Sugestii metodologice

Bibliografie

NOTA DE PREZENTARE

Documentul de fata reprezinta forma finala a Curriculum-ului de limba si literatura romana pentru clasele gimnaziale. Elaborat оn versiune preliminara in 1996, textul a fost supus unei expertize la scara nationala, la care au participat cadre didactice din toate judetele, cercetatori stiintifici, profesori universitari, persoane de la diverse instante de decizie - toti profund interesati de innoirea calitativa a educatiei lingvistice si literare.

Curriculum-ul descrie parcursul didactic al disciplinei, оntr-o noua .versiune, adecvata imperativelor societatii contemporane in continua schimbare si demersului educational modern.

Curriculum-ul reflecta Conceptia Educatiei Lingvistice si Literare si este intemeiat pe doua componente de baza ale ei:

. educatia lingvistica;

. educatia literara.

Educatia lingvistica presupune formarea si dezvoltarea capacitatilor de comunicare prin cunoasterea sistemelor limbii (fonetic, lexical, gramatical si stilistic) si angajarea apropriata a elevului in producerea actelor comunicarii.

Educatia literara presupune formarea si dezvoltarea cititorului de literatura prin cunoasterea apropriata a unor opere si fenomene literare de valoare si prin angajarea in producerea, redactarea unor tipuri de texte literare si interpretative.

Principiile educatiei lingvistice si literare preconizeaza:

a) centrarea educatiei lingvistice pe comunicarea in diverse sfere ale cotidianului, pe formarea capacitatilor comunicative;

b) оntemeierea educatiei literare pe fenomenele receptarii si interpretarii textelor literare, pe formarea capacitatilor de cititor;

c) educatia prin valori si pentru valori;

d) prioritatea abordarii hermeneutice (interpretative) a materiilor studiate;

e) corelarea sistemelor instrumentale comunicative/literare/lectorale;

f) diferentierea sistemelor de activitate a elevilor in functie de:

. textul abordat/elaborat;

. situatia de comunicare;

. obiectivul urmarit;

. vоrsta elevilor.

Оn conformitate cu noua paradigma educationala, Curriculum-ul pune la оndemоna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii la catedra, lasind o marja considerabila de libertate nu numai in privinta alegerii textelor de studiat ci si a integrarii modulelor de continuturi si a proiectarii parcursului didactic. In acest fel, profesorii si autorii de manuale pot gasi modalitatile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii si literaturii romane la conditiile particulare ale clasei si ale individualitatii elevilor.

Pentru a asigura implementarea cu succes a curriculum-ului, cadrele didactice vor simti in mod acut nevoia unei imbunatatiri substantiale in pregatirea psihopedagogica si filologica. Este principiala, in acest sens, schimbarea atitudinii profesorului fata de elev, pe de o parte, si fata de materiile predate, pe de alta parte. Curriculum-ul, impunоndu-se ca document normativ de prima importanta, este, in acelasi timp, un ghid, care nu va atenta la libertatea de activitate si creatie a profesorului ci o va stimula. La nivelul predarii-invatarii, profesorul isi va subordona intreaga suita de actiuni purtind raspunderea pentru:

. elaborarea proiectelor didactice;

. desfasurarea procesului educational in baza principiilor indicate in prezentul curriculum, a altor principii valide pentru teoria si practica educationala moderna;

. testarea si evaluarea elevilor (initiala, curenta, finala);

. alcatuirea listelor pentru lecturi suplimentare.

Autorii de manuale vor aborda materiile curriculare оn maniera originala, responsabili fiind de selectarea si structurarea propriu-zisa a textelor de baza si auxiliare. a subiectelor de comunicare, a temelor gramaticale, a exercitiilor, precum si a materialelor ilustrative. Acelasi fapt este valabil si pentru organizarea unitatilor de continut in capitole sau module de manual. Se recomanda ca acestea sa abordeze integrat urmatoarele compartimente: texte de baza si auxiliare. stilistica si analiza a textului, probleme de comunicare orala si scrisa, vocabular si gramatica functionala, ortoepie si ortografie, punctuatie. Astfel, fiecare manual urmeaza sa asigure realizarea obiectivelor generale si de referinta si sa acopere toate tipurile de unitati de continut.

Volumul materiei pentru fiecare clasa va fi corelat cu numarul de ore prevazut de planul de invatamint pentru disciplina Limba si literatura romana.

CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE

(Rezumat)

Actuala conceptie constituie esenta curriculum-ului de limba si literatura romana, reprezinta un sistem de idei generale privind:

. educatia lingvistica;

. educatia literara.

Sistemul educatiei lingvistice si literare se compune din obiective, standarde, continuturi. domenii si contexte de realizare, activitati comunicative/literare, tehnologii educationale si instrumente de evaluare.

Obiectivele educatiei lingvistice si literare constituie un ansamblu de cunostinte, competente, atitudini comunicative/literare pe care urmeaza sa si le formeze elevii pe parcursul scolaritatii. Definirea obiectivelor rezulta din idealul educational al societatii contemporane, desemneaza continutul si structura actelor de cunoastere si a celor de structurare a unor capacitati, preconizeaza principiile activitatii comunicativ/literare.

Standardele educatiei lingvistice/literare continua linia concretizarii obiectivelor generale pina la performante comunicative/literare masurabile;

indica nivelurile posibile/accesibile de dezvoltare comunicativa/literara pentru elevii fiecarei clase si trepte de scolaritate.

Standardele sоnt aprobate institutional si devin obligatorii la stabilirea succesului scolar in vederea promovarii dintr-o clasa in alta. Standardele nu constituie o componenta autonoma a instruirii, ci o limita (nivel) acceptata social si pedagogic, la scara nationala, a obiectivelor si continuturilor. Astfel, la finele fiecarei clase, precum si la finele treptei de scolaritate (gimnaziu, liceu), elevii vor demonstra ca poseda:

a) atitudini si motivatii cu referinta la activitatea comunicativa si cea literara;

b) competente comunicative/literare;

c) cunostinte lingvistice/comunicative si literare/lectorale.

Continuturile educatiei lingvistice si literare sоnt una din componentele principale ale curriculum-ului disciplinar. Ele sоnt stabile si variabile, proiectate conform unor principii rigide (accesibilitate, valoare stabila. anticiparea dezvoltarii, coerenta, echilibru structural etc.). Continuturile nu se identifica cu standardul educational, ci ofera ample deschideri pentru stabilirea obiectivului de cunoastere in conformitate cu idealul, obiectivele si standardele educationale.

Componenta contextuala include fenomenele limbii - practica rationala si functionala a limbii - si cele ale literaturii - textele literare recomandate.

Continuturile comunicarii vor prevedea cu оntоietate, logica si procesul formarii capacitatilor de comunicare la elevii de diferite virste (practica functionala a limbii), sistemele limbii (practica rationala a limbii), precum si unele calitati componente ale actului comunicativ.

La selectarea tehnologiilor educationale se va tine cont de urmatoarele principii:

. valorile acumulate anterior (criteriul experiential);

. mediul sociolingvistic general (al comunitatii);

. mediul sociolingvistic particular (rural/urban, amorf/cultivat, national/mixt, monocultural/multicultural);

. tipurile comunicarii (utilitara, cognitiva, interumana, interculturala, spirituala);

. mediile comunicarii (interpersonal, familial, scolar, public, cultural-artistic, social-politic);

. obiectivele si standardele comunicarii cultivate;

. tipurile de limbaj (comun, poetic, stiintific);

. principiile didactice de structurare a elementelor de continut (valoarea stiintifica, valoarea practica, demersul pentru dezvoltarea intelectuala/psihomotorie/motivational-volitiva, coerenta, convergenta, accesibilitatea etc.).

Instrumentele de evaluare vor fi corelate cu noua tehnica a evaluarii, bazata pe o examinare stiintifica integrala, sistematica, omogena si obiectiva. Independent de timpul, forma sau tipul de evaluare, profesorul va avea in vedere ca obiectivul acesteia оl formeaza cunostintele, competentele si atitudinile elevilor, dar nu raspunsurile, exercitiile si lucrarile efectuate sau tezele elaborate.

INSTRUMENTARUL DIDACTIC-METODIC

Functionarea invatamintului, la treapta gimnaziala, necesita cel putin trei instrumente didactico-metodice: curriculum-ul disciplinar, manualul si ghidul pentru profesor. Metodele scolare (preferabil-alternative) vor fi elaborate in baza unor concepte realizate de autori, supuse expertizei institutionale (C.N.C.E.) si celei experientiale. Manualele vor valorifica, in mod principial, obiectivele si standardele educatiei lingvistice si literare, vor stabili aria curriculara a continuturilor abordate, vor raspunde principiilor si sistemului educatiei lingvistice si literare.

OBIECTIVELE GENERALE ALE EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE IN GIMNAZIU

Obiectivele generale ale educatiei lingvistice si literare in gimnaziu se organizeaza pe trei dimensiuni:

- practica rationala si functionala a limbii;

- formarea reprezentarilor culturale. precum si a unui univers afectiv si atitudinal coerent:

- оnsusirea unor metode si tehnici de munca intelectuala.

1. Practica rationala si functionala a limbii si propune dezvoltarea in fuziune a deprinderilor integratoare, caracteristice studiului si utilizarii acestei realitati (intelegerea dupa auz, vorbirea, lectura si scrierea). Dobindind capacitati performante de receptare si exprimare, elevul ar trebui sa ajunga la cunoasterea normelor si metodelor de structurare a formelor de comunicare, orala si scrisa; sa discearna diferitele situatii de interactiune si sa-si adapteze comportamentul la acestea. in sensul discutat, ar fi indicat ca elevul:

1.1. sa inteleaga structura si functionarea limbii, ca sistem unitar in permanenta devenire si ca ansamblu al elementelor de constructie a comunicarii;

1.2. sa-si activeze cunostintele de limba pentru a percepe si a realiza fapte de comunicare orala si scrisa, adaptindu-se dinamic si eficient la strategiile si regulile interactiunii sociale;

1.3. sa redea, in mod original, intr-o forma accesibila, clara si armonioasa, propriile idei, judecati si opinii.

2. Оn privinta formarii unor reprezentari culturale, precum si a unui univers afectiv si atitudinal corect, elevul va urma:

2.1. sa inteleaga semnificatia limbii si a literaturii romane in conturarea identitatii nationale si in integrarea acesteia in contextul culturii universale;

2.2. sa interiorizeze valorile culturale, nationale si universale, vehiculate prin limba si literatura, ca premisa a propriei dezvoltari intelectuale, afective si morale;

2.3. sa-si structureze un sistem axiologic coerent, fundament al formarii unei personalitati autonome si independente dinamic in societate;

2.4. sa-si dezvolte disponibilitatile de receptare a mesajelor orale si scrise, sensibilitatea, precum si interesul pentru lectura textelor literare si nonliterare;

2.5. sa stapineasca modalitatile principale de intelegere si interpretare a unor texte literare/nonliterare.

3. Оn ceea ce priveste deprinderile de munca intelectuala, elevul ar trebui:

3.1. sa-si insuseasca strategii, metode si tehnici riguroase de studiu si activitate independenta;

3.2. sa-si structureze o conduita autonoma in selectarea, organizarea si utilizarea informatiei;

3.3. sa-si activeze si sa-si dezvolte, in mod propriu, operatiile gindirii creative.

OBIECTIVELE DE REFERINTA SI ACTIVITATILE DE INVATARE

PREZENTATE PE CELE PATRU DEPRINDERI INTEGRATOARE

CLASA a V-a

1. ОNTELEGEREA DUPA AUZ

La sfоrsitul clasei a V-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a V-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga sensul global al mesajului oral;	Exercitii de delimitare a secventelor componente ale unui mesaj; exercitii de identificare si de formulare a semnificatiei globale etc.
1.2. sa inteleaga corect enunturile in fluxul vorbirii, retinind esentialul dintr-un mesaj oral;	Exercitii de ascultare si de intelegere a unor enunturi orale; activitati de delimitare a elementelor componente ale mesajului oral; reproducerea, scris sau oral, a secventelor mesajului in ordinea in care acestea au fost rostite etc.
1.3. sa retina componentele esentiale ale mesajului;	Exercitii de sesizare a aspectului esential al mesajului ascultat etc.
1.4.sa recunoasca secvente de dialog, de naratiune si de descriere intr-un mesaj oral;	Exercitii de identificare a secventelor descriptive, narative si dialogate dintr-un enunt oral etc.
1.5.sa sesizeze corectitudinea gramaticala a unei propozitii in fraze ascultate;	Exercitii de sesizare a structurilor gramaticale (morfologice si sin-tactice) corecte/incorecte in fluxul enuntului etc.
1.6.sa sesizeze unitatile necunoscute in fluxul vorbirii;	Exercitii de receptare corecta a structurii fonematice a unui cuvint; exercitii de discriminare a formelor lexicale corecte de cele incorecte; lucrul cu dictionarul; exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in texte literare si nonliterare; integrarea cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice; exercitii deductive, de stabilire a sensului unui cuvоnt necunoscut prin apel la context etc.
1.7.sa stabileasca legaturi intre informatiile receptate si cele deja cunoscute;	Exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text ascultat si conectarea acestora la achizitiile anterioare etc.
1.8. sa manifeste curiozitate pentru mesajul oral ascultat dovedind interes fata de partenerul de comunicare;	Jocuri de rol "emitator-receptor", vizind formarea si motivarea comportamentului de ascultator; exersari pentru dezvoltarea atentiei distributive si a capacitatii de a urmari mesajul partenerului etc.
1.9.sa recunoasca marci expresive intr-un mesaj oral;	Exersari pentru recunoasterea marcilor expresive dintr-un text oral; exercitii de intelegere a valorilor semantice; activitati de receptare a unui mesaj televizat/filmat si de sesizare a corespondentei elementelor verbale cu cele nonverbale etc.
1.10. sa deosebeasca structura monologata de cea dialogata a unui text oral.	Compuneri orale monologate; dialogate; exercitii de sesizare a unei situatii de monolog intr-un context interactional; exersari in scopul determinarii tipului de monolog etc. Sonorizarea unor imagini, ilustratii din carte.

2. VORBIREA

2.1.sa-si organizeze ideile intr-un plan simplu	Exercitii de stabilire a ideilor in; jurul carora se organizeaza o tema data; exercitii de comparare si de ierarhizare a ideilor subordonate unei teme; Exercitii de organizare cronologica a ideilor, pe baza intrebarilor cine, unde, cоnd, cum. activitati de discriminare a ideilor principale de cele secundare, a esentialului de elemente de detaliu; exercitii de realizare orala (relatare) - individual sau in grup - a unui plan simplu; activitati de comunicare orala pe baza unui plan de idei anterior realizat etc.
2.2. sa imbine corect propozitiile si frazele оntr-un text oral simplu;	Construirea/structurarea unui text oral simplu (compuneri orale); exercitii de structurare a textului oral in introducere, cuprins si incheiere; exersari de exprimare orala coerenta, pe baza indicilor semantici/formali ai textului; exercitii de selectare si de utilizare a marcilor si a conectorilor in texte orale; intrebari/raspunsuri; informatii, explicatii, instructiuni si solicitari simple; relatarea/povestirea unor intimplari fictive sau reale; descrierea unor obiecte/fenomene; opinii personale si justificarea acestora; exprimarea acordului si a dezacordului; afirmatia/negatia; prezentarea si comentarea succinta a unor texte literare si nonliterare etc.; exercitiu de reproducere orala a secventelor unui mesaj ascultat sau citit etc.
2.3. sa construiasca propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical;	Exercitii de construire a propozitiilor simple si dezvoltate; exercitii de construire a unor fraze prin utilizarea corecta a coordonarii si a subordonarii; exercitii de folosire corecta, intr-un context dat, a categoriilor gramaticale, specifice partilor de vorbire flexibile; exercitii de utilizare, in context, a partilor de propozitie etc.;
2.4. sa selecteze elementele lexicale adecvate in functie de tema abordata si de situatia de comunicare;	Exercitii de determinare a sensului unor cuvinte si de explicare orala a semnificatiei acestora in diferite contexte; exercitii de utilizare, in contexte diverse, a achizitiilor lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizind alcatuirea unor familii sau cimpuri lexicale; exercitii de utilizare a sinonimelor si a antonimelor in contexte date etc.
2.5. sa se exprime clar si concis;	Exercitii de utilizare corecta, in textul oral, a limbii literare; exercitii de asigurare a proprietatii, claritatii si preciziei termenilor utilizati etc.
2.6. sa utilizeze in textele scrise mijloace plastic-expresive originale, inclusiv epitete, comparatii, personificari;	Exercitii de creare a diferitelor imagini artistice: epitet, comparatie, personificare, enumeratie, repetitie etc.
2.7. sa-si adapteze vorbirea la parteneri si la situatia de comunicare;	Activitati de comunicare orala - in clasa sau in afara ei - cu o mare diversitate de parteneri: cunoscuti/necunoscuti; copii/adulti; in grup mic/in colectiv; cu statute si roluri sociale diferite; activitati comunicative in contexte formale si informale, familiare sau nu elevului; antrenarea de adaptare a comportamentului nonverbal (gest, mimica, postura) la partener si la situatie etc.
2.8. sa constientizeze rolul afectivitatii in exprimarea orala;	Conversatii in grup pentru dezvoltarea competentelor interactive (relatiile in grupul mic sau mare etc.); exercitii de selectare si adoptare a timbrului si a tonului potrivite pentru comunicarea mesajului oral; de raspuns la "asteptarile" partenerului; de adaptare a elementelor nonverbale la tonul general al comunicarii etc.
2.9. sa stabileasca relatii directe de dialog cu diverse categorii de persoane;	Exercitii de selectare si folosire adecvata a marcilor de initiere, de mentinere si de incheiere a unui dialog;
2.10.sa sustina, intr-un grup, un monolog alcatuit din enunturi simple.	Exercitii de construire a unor monologuri informative, interpretative, narative, descriptive, argumentative, persuasive, "de opinie" etc.; antrena-mente de alcatuire a unor secvente orale de introducere, de cuprins si de incheiere pentru un presupus monolog; exercitii de selectare si de utilizare adecvata a conectorilor textuali etc.

3. LECTURA

3.1.sa citeasca expresiv orice text invatat;	Activitati de lectura expresiva, pe roluri etc.
3.2. sa perceapa si sa inteleaga global continutul textului citit;	Citirea si invatarea unor texte scurte.
3.3. sa constientizeze importanta urmatoarelor elemente componente ale cartii: titlul, tabla de materii;	Exercitii intuitive de stabilire a legaturii dintre tipul de coperta (imagine/titlu) si oferta de lectura (texte beletristice, dictionare, enciclopedii, programe de teatru etc.); exercitii de cautare si de selectare a informatiei dorite cu ajutorul tablei de materii etc.
3.4. sa identifice expresii si cuvinte noi din text, integrindu-le in propriul sistem lexical;	Exercitii de identificare a unor expresii si cuvinte noi intr-un text citit; folosirea dictionarelor si a glosarelor pentru cautarea cuvintelor noi etc.;
3.5. sa sesizeze elementele textului in componente ale paginii de carte (asezarea in pagina);	Exercitii de identificare a elementelor componente ale paginii de carte: capitol, text, note de subsol, index, ilustratii;
3.6. sa sesizeze relatiile dintre text si imaginile aferente acestuia;	Exercitii de sesizare a legaturii dintre imagine si text prin consultarea dictionarelor, a manualelor, a enciclopediilor, a ziarelor etc.;
3.7. sa identifice, intr-un grupaj de informatii, ideea/ideile principale;	Rezumarea ideilor principale dintr-un text si legarea acestora de sensul general al textului respectiv etc.
3.8. sa identifice si sa recepteze adecvat diverse procedee de expresivitate artistica: epitetul, comparatia, personificarea;	Exercitii-rebus cuprinzind definitii ale figurilor de stil invatate; exercitii de comparare a limbajului figurativ dintr-un text literar si unul nonliterar;
3.9. sa deosebeasca modurile de expunere in text;	Exercitii de identificare si de delimitare a partilor componente ale unui text: introducere, cuprins, incheiere, precum si al modurilor de expunere; observarea si discutarea inceputului si sfirsitului basmelor; discutarea textelor citite in functie de urmatorii parteneri; cine (personajele), cоnd, unde (plasarea actiunii in timp si in spatiu, cum (modul de desfasurare a actiunii, stilul autorului) etc.
3.10. sa sesizeze valorile expresive ale categoriilor morfologice invatate;	Exercitii de identificare a categoriilor morfologice cu rol expresiv; exercitii de identificare a relatiilor sintactice si a rolului lor etc.
3.11.sa stabileasca legaturi intre textul citit si lecturile anterioare;	Activitati de sustinere a propriilor puncte de vedere privind ideile dintr-un text, cu referinte (prin analogie sau opozitie) la alte texte etc.
3.12. sa citeasca fluent si coerent un text necunoscut.	Citirea expresiva a unor texte cunoscute, prin evidentierea corecta a sensului cu ajutorul mijloacelor verbale si nonverbale etc.

4. SCRIEREA

4.1. sa scrie lizibil si sa prezinte un text ingrijit;	Exercitii de scriere caligrafica; de apreciere corecta a spatiului dintre cuvinte; de organizare echilibrata a paginii; de evidentiere prin mijloace paragrafemice (sublinieri, paranteze, corpuri diferite de litera); de dispunere a paragrafelor оn textul redactat etc.
4.2. sa aplice corect semnele ortografice si de punctuatie invatate intr-un text de mica intindere;	Exercitii de ortografiere a grupurilor de litere; de despartire a cuvintelor in silabe; de scriere a cuvintelor derivate si a celor compuse; de ortograficre a formelor flexionale ale partilor de vorbire folosite in textele redactate; exercitii de ortografiere a pronumelor personale, a verbelor la modul indicativ insotite de pronume personale neaccentuate; exercitii de plasare corecta a semnelor de punctuatie etc.
4.3. sa elaboreze un plan simplu de idei in vederea realizarii unui text scris; sa redea in scris continutul unui text;	Exercitii de identificare a informatiilor dintr-un text; de diferentiere a ideilor principale de ideile secundare; de interpretare a faptelor comunicate; de selectare a ideilor pentru un text propriu; de organizare si de dezvoltare a ideilor propuse etc.
4.4. sa dezvolte ideile unui plan intr-un text coerent, de mica intindere (1 pagina);	Exercitii de ordonare a secventelor de informatie; de corelare a textului redactat cu titlul de dezvoltare;
4.5. sa redacteze propozitii si fraze corecte din punct de vedere gramatical;	Exercitii de construire a unor propozitii si fraze corecte etc.
4.6. sa foloseasca procedee simple de asigurare a expresivitatii textului redactat;	Exercitii de utilizare, in textul propriu, a elementelor cu valoare expre-siva; de asociere a sunetelor in contexte cu forta sugestiva, evocatoare (onomatopee, derivate onomatopeice) etc.
4.7. sa manifeste grija pentru redactarea corecta a textului;	Exercitii de combinare a informatiilor conform propriului univers afectiv; de formulare a unor opinii si puncte de vedere personale, referitoare la valoarea estetica a unor texte etc.
4.8. sa elaboreze scurte texte functionale (fise de biblioteca);	Exercitii de formulare a enuntului interogativ, declarativ si imperativ; de documentare in vederea prezentarii unui grupaj de informatii; de extindere si de reducere a unor texte functionale (scrisoarea, anuntul publicitar, fisa de biblioteca etc.); de completare a formularelor oficiale etc.
4.9. sa adapteze redactarea la scopul comunicant	Exercitii de apreciere corecta a circumstantelor comunicarii; de selectare a formulelor textuale adecvate comunicarii; de armonizare a ideilor la sistemul referential urmarit; de modificare a unui text in raport cu o sarcina stabilita etc.
4.10.sa utilizeze corect sensul cuvintelor in raport cu tema propusa;	Exercitii de selectare a vocabularului adecvat; de diferentiere a sensurilor cuvintului in context dat etc.
4.11. sa alcatuiasca rezumatul unui text literar/nonliterar (narativ).	Exercitii de identificare a secventelor semnificative dintr-un text; de ordonare a momentelor actiunii dintr-un text narativ; de interpretare a ideilor si a sentimentelor comunicate; de rezumare a unui text stiintific/literar; de dezvoltare a unei secvente (initiale sau finale); de transformare a unei secvente dialogate in povestire sau invers; de caracterizare sumara a personajelor; de povestire a unui diafilm; de trecere a acestuia in banda desenata sau invers etc.

CONTINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1.Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Asezarea in pagina.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare si culte - apartinind diverselor genuri si specii.

2.2. Texte nonliterare: "utilitare' (articolul de dictionar, reclama etc.); distractive ('cuvinte incrucisate", jocuri distractive etc.).

Оn ceea ce priveste textele nonliterare, acestea pot fi integrate in lectii ca elemente auxiliare, cu functie ilustrativa.

3. Teoria literara

3.1. Ce anume comunica literatura. Raportul dintre realitate si literatura.

3.2. Textul si opera. Opera literara.

3.3. Structura operei literare. Structura textului epic. Naratiunea (ce si cum se povesteste, autorul si naratorul). Descrierea. Dialogul. Personajul: caracterizarea sumara - portretul fizic si portretul moral.

3.4. Figurile de stil. Enumeratia. Repetitia. Epitetul. Comparatia. Personificarea.

3.5. Versificatia. Strofa si versul. Rima.

4. Practica rationala a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orala. (Оntelegerea dupa auz si vorbirea ).

4.1.1. Situatia de comunicare. Emitator. Mesaj. Context, Cod. Canal (exclusiv aplicativ, fara utilizarea metalimbajului ca atare). Situatia de comunicare dialogata/monologata. Acomodarea limbajului la scopul comunicarii.

Se pot folosi texte care sa exemplifice diverse situatii de comunicare (anunturi. scrisori, stiri, reclame, conversatii cotidiene etc.)

4.1.2. Structurarea textului oral

a) Organizarea logico-semantica a mesajului (semnificatia textului oral; elementele esentiale/detaliile semnificative). Ideea principala, ideea secundara. Planul simplu si planul dezvoltat de idei.

Rezumatul oral.

b) Organizarea formala a mesajului. Constituentii textului oral. Selectarea cuvintelor. Organizarea propozitiei si a frazei. Dispunerea si functionarea simultana a elementelor verbale/nonverbale (gesturi, mimica etc.); expresivitatea in registrele limbii (standard, familiar etc

c) Textul dialogat si monologat. Organizarea monologului informativ. Organizarea dialogului simplu. Semnele verbale/nonverbale de initiere a unui dialog. Formule elementare de mentinere si de incheiere a dialogului. Formele de salut, de prezentare, de identificare, de permisiune si de solicitare.

. Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- a identifica o persoana/un grup de persoane/de obiecte; a se adresa cuiva; a saluta; a pune o intrebare; a raspunde afirmativ/negativ la o intrebare;

- a initia/a incheia un schimb verbal;

- a cere/a da o informatie despre: identitatea/starea/ocupatia/calitatea sociala a unei persoane; forma/calitatea/utilitatea unor obiecte; mediul familial/mediul social/nationalitatea; un orar/un itinerar/desfasurarea unei actiuni;

- a localiza/a situa/a stabili: un loc оn raport cu altul; un loc оntr-o regiune sau o zona geografica;

- un parcurs;

- a exprima/a-si exprima acordul/dezacordul; gusturile/punctele de vedere in legatura cu un fapt/o persoana; opinia/opiniile referitoare la ceva/cineva;

- a descrie un obiect/un ansamblu de obiecte;

- a prezenta o actiune/o inlantuire de actiuni;

- a compara doua sau mai multe obiecte/persoane/idei.

. Pentru exersarea acestor acte de vorbire se recomanda: discutii asupra textelor citite si ascultate; discutii libere (despre jocuri, intimplari din viata proprie si a colegilor etc. ); recitari si reproduceri ale unor texte, povestirea orala.

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

a) Organizarea textului scris. Scopul redactarii. Documentarea in vederea realizarii unei lucrari. Partile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).

b) Scrierea de mоna si prezentarea textului. Scrierea caligrafica. Asezarea corecta in pagina de caiet. Elementele auxiliare in scriere (sublinieri, paranteze etc.)

c) Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, doua puncte, semnul intrebarii, semnul exclamarii, ghilimelele.

4.2.2. Contexte de realizare

a) Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ}. Notitele. Temele. Extemporalul. Lucrarea trimestriala.

b) Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea unor fapte si intimplari personale. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare.

c) Scrierea imaginativa (compuneri libere). Povestirea. Descrierea, Portretul.

d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Povestirea. Aprecieri sumare referitoare la textele lirice si epice.

Оn toate clasele gimnaziului, modalitatea traditionala sau moderna, de ordonare, de combinare si de tratare didactica a unitatilor de continut din acest capitol tine exclusiv de optiunea autorului de manual si a profesorului. Se recomanda ca abordarea acestor aspecte sa fie corelata cu studiul textului literar si nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenta absolut necesara, mai ales in cazul elementelor de lexic. Conceptia pe care s-a intemeiat prezentul curriculum este ca, in scoala, predarea-invatarea va urmari "limba in functiune', in variantele ei orala si scrisa, normata si literara, iar nu "limba ca sistem abstract'.

Intereseaza viziunea comunicativ-pragmatica a prezentei programe, nu predarea 'in si pentru sine a unor "cunostinte gramaticale', ci abordarea functionala ;i aplicativa a acestora, оn calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicari corecte si eficiente. in acest sens, se recomanda, in toate cazurile, exercitii de tip analitic (de recunoastere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferentiere) si de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de constructie). Se vor evidentia aspecte tinind de ortografie, de punctuatie si de ortoepie, in situatiile care impun o asemenea abordare. Se sugereaza ca, in prezentarea problemelor noi, profesorul sa se sprijine, de fiecare data, pe actualizarea cunostintelor asimilate anterior de catre elevi.

Dimensiunea stilistica a faptelor de limba se preconizeaza a fi tratata la sectiunea consacrata studiului textelor literare si de cite ori profesorul gaseste solutia practica cea mai eficienta.

Texte literare recomandate

Nota: Se vor selecta 10-12 texte literare de baza, destinate studiului aprofundat. Intre acestea vor fi incluse in mod obligatoriu si fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii romane. Ele pot fi insotite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugereaza ca textul de baza sa nu depaseasca, de regula, o pagina. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente mai semnificative, lectura integrala urmind a constitui obiectul lecturii personale a elevilor. Lista noastra ofera sugestii orientative autorilor de manuale si profesorilor. Acestia pot alege si alte titluri care sa respecte urmatoarele criterii: valoric-estetic, stilistic, formativ. Optiunile trebuie sa vizeze texte in masura sa evidentieze notiunile cuprinse la punctele 2 si 3.

Basme populare: Greuceanu, Tinerete fara batrinete si viata fara de moarte, Prоslea cel voinic si merele de aur (colectia P. Ispirescu) etc.

Basme culte: I. Slavici, Zоna Zorilor, B. St. Delavrancea, Neghinita etc.

Basme din literatura universala: Fratii Grimm, Hunsel si Gretel, Cenusareasa. Pestisorul de aur (basm rusesc); Ch. Perrault, Piele de magar, 1001 de nopti {Sindbad marinarul); H. C. Andersen, Soldatul de plumb; O. Wilde, Printul fericit etc.

Legende populare: Descalecatul, Legenda lui Traian si a Dochiei, Povestea Vrancei, Soarele si Luna etc.

Legende culte: I. Neculce, O sama de cuvinte: D. Bolintineanu, Legende istorice; V. Alecsandri, Legenda rоndunicai; A. Russo, Stоnca Corbului etc.

Legende din literatura universala: Al. Mitru, Legendele Olimpului (Fragmente).

Parabole biblice: Fiul ratacitor sau altele.

Snoave: A. Pann., Povestea vorbii, De-ale lui Pacala sau altele.

Proverbe, zicatori, ghicitori.

Schite din literatura romana: I. L. Caragiale, Vizita, Un pedagog de scoala noua; B. St. Delavrancea, Bunicul, Bunica; E. Gоrleanu, Saracutul, Gindacelul: T. Arghezi, Din curtea cu jucarii etc.

Schite din literatura universala: M. Twain, Broasca saltareata din tinutul Calaveras; H. Melville, Cele doua fete ale unei testoase etc.

Povestiri si nuvele din literatura romana: I. Creanga, Amintiri din copilarie (fragment); E. Gоrleanu, Caprioara; B. St. Delavrancea, Domnul Vucea; M. Sadoveanu, Dumbrava minunata. Domnul Trandafir, I. Al. Bratescu-Voinesti, Puiul: I. Teodoreanu, Pravale Baba; V. Voiculescu, Ciobanila; I. Druta, Povestea furnicii; S. Vangheli, Bunelul etc.

Povestiri si nuvele din literatura universala: G. de Maupassant, Tatal lui Simon; I. S. Turgheniev, Biriuk etc.

Texte din folclorul copiilor: Numaratori, Cimilituri, Ghicitori, Poezii ceremoniale, Colinde, Plugusorul, Sorcova, Capra etc.

Poezii: V. Alecsandri, Sfirsit de toamna; M. Eminescu, Ce te legeni, La mijloc de codru, Povestea codrului; G. Cosbuc, Mama. Cоntec; 0. Goga, Toamna; T. Arghezi, Fa-te, suflete, copil, O furnica; L. Blaga, Focuri de primavara, Parintii, Carabusul de arama; I. Pillat, Оn vie; G. Topоrceanu. Acceleratul; N. Stanescu, Plopul; Gr. Vieru, Cоntec de leagan pentru mama, Cuvintul mama, Copilarie; L. Deleanu, Pastel, V. Romanciuc, Privighetoarea etc.

5. Elemente de constructie a comunicarii

5.1. Lexicul

Vocabularul limbii romвne. Dinamica vocabularului (aparitii de noi cuvinte, disparitii de cuvinte, modificari de sens).

Cuvоntul - unitate de baza a vocabularului. Forma si continut. Cuvint de baza. Cuvint derivat. Radacina. Sufixele. Prefixele.

Familia lexicala (numai cuvintele formate prin derivare).

Cоmpuri lexicale (nume de rudenie, nume de culori, nume de animale domestice si salbatice etc.).

Sinonimele.

Antonimele.

Regionalismele lexicale.

Arhaismele lexicale.

Utilizarea unor neologisme din domeniul tehnic si stiintific. Utilizarea corecta a cuvintului; variante lexicale.

5.2. Notiuni de fonetica. Sunetul si litera: corespondenta dintre ele. Vocalele, consoanele, semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. Silabele accentuate si cele neaccentuate. Regulile fonetice de despartire a cuvintelor in silabe. Ortografia privind despartirea cuvintelor in silabe (inclusiv folosirea cratimei si a apostrofului).

5.3. Notiuni elementare de sintaxa (actualizarea cunostintelor din ciclu) primar). Partile gramaticii (morfologie si sintaxa). Propozitia si partile de propozitie. Propozitia simpla si cea' dezvoltata. Dezvoltarea unei propozitii simple. Propozitia afirmativa si propozitia negativa. Propozitia enuntiativa si cea interogativa. Fraza.

5.4. Morfosintaxa

5.4.1. Verbul - nucleul comunicarii

Timp, persoana, numar.

Modurile personale si modurile nepersonale (recunoasterea acestora in text).

Timpurile modului indicativ: prezentul, imperfectul, perfectul simplu, perfectul compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca perfectul, viitorul 1 (formele literare si populare, inclusiv formele inverse).

Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea: valoarea lor predicativa.

Functia sintactica: predicat verbal; predicat nominal (verbul copulativ a fi si numele predicativ).

5.4.2. Substantivul

Substantive comune si substantive proprii. Genul. Numarul. Articolul hotarit. Articolul nehotarit.

Cazurile substantivului

Nominativul. Functii sintactice: subiect si nume predicativ.

Acuzativul. Prepozitia - rolul ei in exprimarea acuzativului. Prepozitia simpla si compusa. Functii sintactice: complement si atribut.

Dativul. Articolul genitival (posesiv). Acordul articolului genitival оn gen si numar cu substantivul determinat. Utilizarea corecta a substantivelor proprii in dativ-genitiv. Functii sintactice: atribut substantival.

Vocativul.

5.4.3. Substitutii substantivului

5.4.3.1. Pronumele

Pronumele personal: Persoana, numar, gen. Formele accentuate si neaccentuate ale pronumelui personal. Formele: dinsul, dinsa, dinsii, dinsele. Functii sintactice: subiect, atribut pronominal (in genitiv si acuzativ), complement (in dativ si acuzativ).

5.4.3.2. Numeralul

Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Functii sintactice: subiect, atribut, complement.

5.4.4. Determinantii substantivului

Adjectivul

Adjective variabile si invariabile. Acordul adjectivului in gen, numar si caz. Functii sintactice: atribut adjectival si nume predicativ. Adjective formate cu prefixe si sufixe. Topica adjectivului.

5.4.5. Adverbul

Adverbe de loc, de timp, de mod. Adverbe provenite din adjective. Functia sintactica.

5.4.6. Interjectia Tipuri de interjectii. Rolul interjectiei in comunicare.

5.5. Sintaxa propozitiei

5.5.1. Predicatul

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale). Predicatul nominal: Valorile morfologice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu si multiplu.

5.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu si multiplu) si subiectul neexprimat (subinteles si inclus). Partile de vorbire prin care se exprima subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul.

5.5.3. Atributul

Elementele regente ale atributului.

Atributul adjectival ('exprimat prin adjectiv provenit din verb la participiu).

Atributul substantival. Atributul substantival genitival si cel substantival prepozitional.

5.5.4. Complementul

Elemente regente ale complementului (numai verbul). Complementele circumstantiale si necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Partile de vorbire prin care se exprima (substantiv, pronume si adjectiv).

5.5.5. Sintaxa frazei. Fraza. Propozitia principala. Propozitia secundara. Fraza formata din propozitii principale si secundare. Elementele de relatie in fraza: conjunctii (simple, compuse) si alte parti de vorbire cu acest rol. Coordonarea copulativa si prin juxtapunere. Subordonarea.

CLASA a VI-a

1. INTELEGEREA DUPA AUZ

La sfоrsitul clasei a VI-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VI-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga sensul general al mesajului audiat, intuind cuvintele necunoscute;	Exercitii de audiere a mesajului cu selectarea cuvintelor necunoscute; exercitii de incadrare a cuvintelor necunoscute in context; activitati de lucru cu dictionarul (explicativ/de sinonime/de antonime/de omonime); exercitii de receptare auditiva a cuvintelor noi in serii sinonimice si antonimice.
1.2. sa faca distinctie intre informatia esentiala si cea secundara;	Exercitii de selectare a cuvintelor-cheie; a imbinarilor de cuvinte in des-prinderea informatiei esentiale; exercitii de tipul: "Despre ce e textul?' "Ce?'.
1.3.sa extraga si sa ierarhizeze informatia aferenta ideilor principale;	Exercitii de structurare a ideilor principale intr-un text audiat; exercitii de ierarhizare a ideilor principale. Alcatuirea unui plan oral.
1.4. sa sesizeze in mesajul oral respectarea sau incalcarea anumitor calitati generale ale stilului (proprietatea, precizia, claritatea);	Activitati de comunicare care vor aborda diverse probleme: monologuri, discutii, dezbateri etc.
1.5. sa deosebeasca, in comunicarea orala, tipurile de texte literare de cele nonliterare;	Exercitii de detectare a textelor literare si nonliterare emise natural sau mediat; exercitii de construire si reproducere a textelor literare si nonliterare.
1.6. sa integreze informa{ia noua in sistemul propriu de cunostinte;	Exercitii de selectare a informatiilor noi dintr-un text ascultat (fie in cadrul lectiei, fie in cadrul emisiunilor TV, radio, conferinte etc.).
1.7. sa manifeste discernamint (prin acceptare/respingere) fata de mesajul oral;	Exercitii de ascultare si evaluare (conform unui algoritm) a unui mesaj oral; exercitii de argumentare/contra-argumentare a tezelor din mesajul ascultat.
1.8. sa recepteze adecvat formulele de initiere, mentinere si incheiere a unui dialog;	Activitati practice de comunicare dialogata: - dialog improvizat - joc de rol. Exercitii de detectare a formulelor specifice in realizarea unui dialog (din texte audiate).
1.9.sa distinga diverse tipuri de monolog oral (informativ, publicitar, personal etc.).	Exercitii de detectare a secventelor de monolog (din texte audiate); exercitii de prezentare a diverselor tipuri de monolog.

2. VORBIREA

2.1. sa structureze corect, coerent si logic ideile comunicate;	Exercitii de structurare coerenta, logica a ideilor: . exercitii de organizare cronologica a ideilor (Cine? Cоnd? Unde? Cum?); exercitii de formulare a ideilor principale si secundare; . exercitii de alcatuire in grup a unui plan simplu; . exercitii orale (in grup) de ierarhizare a unor idei dispersate.
2.2. sa utilizeze adecvat in exprimarea orala diverse tipuri de propozitii simple (enuntiative, interogative, exclamative) si fraze;	Exercitii orale de utilizare, in contexte diverse, a propozitiilor enuntiative, interogative, exclamative; exercitii de constituire a dialogurilor (dialoguri improvizate); exercitii de adecvare a intonatiei in raport cu tipurile de propozitii utilizate (enuntiative, interogative, exclamative).
2.3. sa-si adapteze vorbirea la: a) starea psihica sau dispozitia partenerilor; b) situatiile speciale sau neprevazute din dialog/monolog;	Exercitii si jocuri de dictie, exercitii de rostire corecta a cuvintelor cu probleme de accentuare, a cuvintelor plurisilabice (cu 4-5 si mai multe silabe); prezentari orale, insotite de autoevaluari; exercitii de regularizare a informatiei, a tonului si a tempoului in vorbire; exercitii - inscenari, exercitii - recitaluri etc.
2.4. sa marcheze, prin accent si intonatie, aspectele importante ale mesajului oral si sa respecte normele ortoepice;	Exercitii in perechi, in grupuri mici, in grupuri mai mari: . dialoguri improvizate; . monologuri improvizate; . organizarea dezbaterilor pe anu-mite teme; exercitii de evaluare si autoevaluare a dezbaterilor; evaluarea efectuata de grupul de experti.
2.5. sa selecteze, in functie de motivatiile proprii, informatiile pe care doreste sa le comunice;	Exercitii de utilizare a accentului logic; exercitii de pronuntare corecta a cuvintelor (a neologismelor, a formelor literare).
2.6. sa sustina un dialog direct sau la distanta;	Activitati de comunicare pe diferite teme.
2.7. sa utilizeze adecvat formulele de initiere, mentinere si incheiere a unui dialog;	Exercitii de utilizare a formulelor de initiere, mentinere si incheiere a unui dialog: . dialog improvizat оn pereche, оn grupe mici; . оnscenari etc.
2.8. sa sustina un monolog simplu, cli caracter informativ оntr-o situatie inedita,	Exercitii de sustinere a unui monolog simplu (cu indicarea timpului: 2 min. (3 min.); exercitii de evaluare si auto-evaluare a sustinerii unui monolog simplu.
2.9. sa manifeste o atitudine pozitiva, favorabila actului de comunicare.	Exercitii de selectare a informatiilor; exercitii de fixare; exercitii de vorbire folosind fisele tip "telegrama'.

3. LECTURA

3.1. sa inteleaga rolul elementelor auxiliare din structura unei carti;	Exercitii de citire a copertei/a cuprinsului unei carti (manual, de beletristica, dictionar etc.); - exercitii de cercetare a informatiei necesare (solicitate) in baza tablei de materii.
3.2. sa sesizeze legatura dintre elementele componente ale paginii de carte,	Observarea si identificarea coerentei elementelor componente ale paginii de carte: capitol, paragraf, note de subsol, imagini; exercitii de identificare a modurilor de asezare in pagina a anumitor texte; exercitii de identificare a semnelor grafice utilizate intr-o pagina de carte
3.3. sa recunoasca intr-un text citit elemente descriptive, narative, dialogale;	Exercitii de identificare a textelor descriptive, narative, dialogale; exercitii de detectare a elementelor specifice fiecarui tip de texte; exercitii de identificare a textelor; exercitii de identificare intr-un text a secventelor descriptive, narative.
3.4. sa recunoasca si sa contureze rolul mijloacelor artistice studiate;	Exercitii de recunoastere a mijloacelor artistice; exercitii de selectare a mijloacelor artistice (dintr-un text liric/epic); exercitii de comparare a limbajului figurativ in diverse texte (literare/nonliterare).
3.5. sa inteleaga in detalii continutul textului citit;	Exercitii de lectura pe alineate; exercitii de situatii de problema: Ce? De ce? Cum? Pentru ce?; exercitii de alcatuire a planului de idei (simplu si dezvoltat); Exercitii de fisare.
3.6. sa extraga din textul citit informatiile aferente ideii/ideilor principale;	Exercitii de detectare a cuvintelor-cheie, a sintagmelor-cheie; de selectare a ideilor principale; de ierarhizare a ideilor principale; de fisare.
3.7. sa integreze achizitiile noi in sistemul propriu de informatii;	Exercitii de dezbateri, cu utilizarea in comunicari a informatiilor selectate (din reviste, manuale, studii, literatura artistica); activitati creatoare (texte scurte/eseuri) utilizind informatiile achizitionate; eseuri-reflectii pe marginea textelor citite.
3.8. sa-si adapteze lectura la auditoriu si la situatia concreta de lectura;	Activitati de lectura in diferite con-texte, cu auditoriu diferit (lucrul in echipe cu schimbarea treptata si reciproca a lectorului si auditoriului);
3.9. sa manifeste curiozitate si interes fata de textul citit;	Citirea unor fragmente dintr-o carte care incita curiozitatea; exercitii tip: "Schimb de lecturi', "Schimb de impresii'. Dezbateri: "E foarte interesanta aceasta carte!'. Discutii: "Poetul preferat!'.
3.10. sa depisteze valorile etice ale personajelor/eroului liric al operelor literare;	Exercitii - situatii de problema; exercitii de selectare a pasajelor concludente; eseuri - reflectii raportate la valorile etice ale personajului/eroului liric.
3.11. sa citeasca expresiv texte literare care apartin diverselor genuri, demonstrind intelegerea inlantuirii ideilor si episoadelor.	Exercitii de lectura expresiva; micro-recitaluri (opere indicate de profesor si de opere la alegere).

4. SCRIEREA

4.1.sa organizeze ideile in functie de destinatia textului redactat;	Exercitii de redactare a textelor in baza unui plan dat; exercitii de alcatuire a unui plan pe o anumita tema si redactarea textului; sa redacteze rezumate in baza unor texte.
4.2. sa valorifice, in contexte cit mai diferite, polisemia si sinonimia lexicala;	Exercitii de utilizare a cuvintelor potrivite la locul potrivit; exercitii de utilizare adecvata a sinonimelor; exercitii de redactare a unor texte cu subiecte folosind adecvat un anumit sir de sinonime.
4.3. sa utilizeze adecvat diverse tipuri de propozitii si fraze (enuntiative, interogative, exclamative);	Exercitii de redactare, utilizind diverse tipuri de propozitii: dialoguri monologuri descrieri.
4.4. sa asigure organizarea coerenta a enunturilor intr-un text simplu;	Exercitii de detectare a ideilor dintr-un text simplu; de ierarhizare a ideilor intr-un text simplu.
4.5. sa foloseasca semnele orto-grafice si de punctuatie invatate;	Exercitii de identificare a greselilor si de corectare: in perechi, in grup; de analiza a greselilor-tip; dictari reciproce; de autoevaluare a corectitudinii.
4.6. sa-si adapteze scrierea la situatie speciala de comunicare;	Exercitii de redactare a unor texte scurte pe anumite teme; exercitii de evaluare a textelor scrise la o situatie speciala de comunicare.
4.7. sa scrie corect, lizibil si sa prezinte un text ingrijit la temele studiate;	Exercitii de evaluare si auto-evaluare a aspectului textului redactat; exercitii de organizare echilibrata a paginii.
4.8. sa utilizeze in mod adecvat. elementele paragrafemice;	Exercitii de evidentiere prin mijloace paragrafemice anumite mo-mente, aspecte din text: sublinieri, paranteze, sigle, culori etc.
4.9. sa transmita si sa solicite informatii din diferite domenii;	Exercitii de redactare a textelor functionale: reteta, buletin meteo, spot publicitar, anunt publicitar, aviz, telegrama
4.10. sa redacteze scurte texte functionale;	Exercitii de redactare despre o experienta personala;
4.11. sa redea, in scris, continutul unui text, folosind procedeele de expresivitate artistica invatate, evidentiind tipul si structura acestuia;	Exercitii de redactare a rezumatelor; exercitii de identificare a intimplarilor pentru a evita amanuntele; exercitii de formulare concisa a unui text.
4.12. sa scrie despre o experienta personala. adecvindu-si exprimarea la sentimentele prezentate.	Exercitii de redactare a unor pagini de "Jurnal personal"; exercitii de relatare a unor impresii personale: exercitii de redactare a scrisorilor (din corespondenta de familie).

CONTINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Structura cartii: cuprinsul, prefata, postfata.

2. Textul. Textul literar si textul nonliterar.

2.1. Texte literare - populare si culte - apartinind diverselor genuri si specii.

2.2. Texte nonliterare: "utilitare" (anuntul, afisul); distractive etc.

3. Teoria literara

3.1. Cine este autorul mesajului оn comunicarea literara?

3.2. Textul si opera. Prezentarea aceleiasi teme intr-un text de tip literar/nonliterar. Textul folcloric. Caracteristicile operei folclorice (orala, colectiva, anonima, sincretica).

3.3. Structura operei literare. Textul narativ. Naratiunea (perspectiva, naratiunea la persoana a 111-a si naratiunea la persoana intii; subiectul operei, momentele subiectului, timpul si spatiul actiunii). Textul descriptiv.

Descrierea (descrierea оn proza, portretul literar, individual si colectiv, tabloul). Dialogul - mijloc de caracterizare a personajelor.

3.4. Figurile de stil. Epitetul. Tipuri de epitete. Hiperbola. Metafora (familiarizare).

3.5. Versificatia. Tipuri de strofe. Tipuri de rima (imperecheata, incrucisata). Masura. Ritmul (familiarizare).

Doine populare: de haiducie, de оnstrainare, despre soarta si noroc, de dor etc.

Doina culta: V. Alecsandri, Doina, Sora si hotul, Crai nou, Strunga. Cintec ostasesc, Cintec haiducesc; G. Cosbuc, Doina, Pentru libertate etc.

Balade populare: Toma Alimos sau Novac si corbul etc. .

Balade culte: G. Cosbuc, Moartea lui Fulger, S. Vangheli, Salul verde etc.

Legende populare: Soarele si luna, Codreanul, Dragos, Legenda rindunicii etc.

Legende culte: V. Alecsandri, Legenda ciocоrliei, Dumbrava rosie; Al. Mitru, Legenda valaha: M. Sadoveanu, Martisor etc.

Ode: G. Cosbuc, Patria romвna etc.

Pasteluri: V. Alecsandri, Iarna; G. Cosbuc, Vestitorii primaverii, Vara, In miezul verii, Nunta in codru; I. Pillat, Brumarel; O. Goga, Toamna etc.

Parabole biblice: Parabola vietii, a samariteanului milos sau altele.

Fabule: Gr. Alexandrescu, Cоinele si catelul, Boul si vitelul. Lupul moralist, Dragostea leului; Al. Donici. Vulpea si bursucul. Frunzele si radacina. Doi ciini etc.

Fabule din literatura universala: Esop, Leul si vulpea, Vrajitorul; I.A. Krоlov, Lupul si cucul; Lebada, stiuca si racul etc.

Folclorul obiceiurilor calendaristice

Povestiri din literatura romana: Gr. Ureche, De moartea lui Stefan-Voda cel Bun; C. Negruzzi, Sobieski si romanii; Istoria unei placinte, Luminarica; N. Balcescu, Ardealul; I. Creanga, Amintiri din copilarie (Capitolul I), Prostia omeneasca, Povestea unui om lenes: M. Sadoveanu, Оn padurea Petrisorului; I. L. Caragiale, Dl Goe; F. Neagu, Descoperind rоul; I. Druta, Vоnatorii de rate, Trofimas; I.Al. Bratescu-Voinesti, Privighetoarea, Оn lumea dreptatii; Al. Odobescu, Mihnea-Voda cel Rau; I. Teodoreanu, Оn casa bunicilor, Ulita copilariei: M. G. Cibotaru, Mita, Un cintec fara nume; V. Voiculescu, Ciobanila; etc.

Povestiri din literatura universala: A. Daudet, Minunatele ispravi ale lui Tartarin din Tarascon, Piciul; M. Gorki, Copilaria mea; R. Kipling, Cartile junglei; J. London, Colt-Alb: A. de Saint-Exupery, Micul print; M. Twain, Print si cersetor, Aventurile lui Huckleberry Finn; J. Renard, Morcoveata, S. Lagerlof, Minunata calatorie a lui Nils Holgerson; H. Malot, Singur pe lume, Mizerabilii etc.

Poezii: M. Eminescu, Revedere, O, ramii: T. Arghezi, Оntoarcerea la brazda, Prisaca; G. Cosbuc, Iarna pe ulita. Lupta vietii; Gr. Vieru, Ma rog de tine, Catre fiu, Mama; A. Blandiana. Оntоmplari din gradina mea; G. Topоrceanu, Crescut оn suflet, Apa Nistrului; L. Lari, Doina; V. Romanciuc, Оnchinare; A. Suceveanu, Colind pentru Eminescu etc.

4. Practica rationala a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orala (intelegerea dupa auz si vorbirea)

4.1.1. Situatia de comunicare. Situatia de comunicare dialogata/monologata (actualizare). Dialogul si conversatia. Adaptarea la interlocutor si la particularitatile emiterii (directe/mediate).

4.1.2. Structurarea textului oral

(a) Organizarea logico-semantica a mesajului. Ordonarea ideilor (actualizare).

(b) Organizarea formala a mesajului. Progresia secventelor in textul oral descriptiv (constituenti, modalitati simple de realizare a coerentei textuale). Modalitati de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale.

(c) Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului informativ (relatarea unor оntоmplari). Organizarea replicilor intr-un dialog complex. Formulele de initiere, incheiere si de mentinere a dialogului. Structurarea secventelor "intrebare - raspuns'. Modalitatile de formulare a unei cerinte, opinii, impresii si permisiuni.

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- a identifica/a deosebi un obiect/o persoana de alta;

- a sustine un schimb verbal intr-o conversatie in grup;

- a-si exprima gusturile si opiniile despre ceva/cineva; a stabili o analogie, o comparatie; a-si exprima o impresie/o opinie personala; a cere acordul/permisiunea cuiva;

- a propune ceva cuiva: a formula o propunere, a accepta/a refuza o propunere;

- a descrie un obiect/o persoana/un loc;

- a prezenta o actiune complexa;

- a compara mai multe calitati fizice/idei.

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

(a) Organizarea textului scris. Organizarea unui text оn functie de destinatie. Trecerea vorbirii directe in vorbire indirecta si invers.

(b) Scrierea de mоna si prezentarea textului, Asezarea in pagina. Simbolurile si imaginile.

(c) Punctuatia. Semnele de punctuatie: punctul, virgula, punctul si virgula, linia de dialog si de pauza. Semnele ortografice. Cratima. Apostroful. Punctul, ca semn ortografic.

4.2.2. Contexte de realizare

(a) Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul simplu de tip informativ. Instructiunea simpla.

(b) Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Relatarea la persoana I. Argumentarea unui punct de vedere.

(c) Scrierea imaginativa (compuneri libere). Povestirea unor fapte si intimplari imaginate. Descrierea unui peisaj. Construirea unui dialog, pornind de la o convorbire telefonica imaginata. Exercitii de identificare a scrisului figurat al cuvintelor (jocuri poetice). Portretul-ghicitoare al unei persoane cunoscute.

(d) Scrierea despre textul literar/nonliterar. Rezumatul. Conspectul unui text de informare stiintifica. Subiectul operei literare. Aprecieri simple, referitoare la organizarea textelor lirice studiate.

5. Elemente de constructie a comunicarii

5.1. Notiuni de fonetica. Valori expresive ale grupurilor de sunete оn context. Accentul lexical, importanta accentului in diferentierea semantica si gramaticala a cuvintelor.

5.2. Lexicul

Оmbogatirea vocabularului prin mijloace interne.

Derivarea. Sufixele si valorile lor semantice.

Compunerea, procedeele compunerii. Scrierea si abrevierea cuvintelor. Sistemul siglelor (scrierea lor cu majuscule).

Sinonimia si antonimia. Seriile sinonimice.

Polisemia (familiarizare). Sensul propriu si sensul figurat.

Dinamica lexicului pe axele timp/spatiu: arhaisme/neologisme/regio-nalisme.

5.3. Sintaxa propozitiei

Clasificarea propozitiilor (R).

Structurarea diverselor tipuri de propozitii; trecerea de la o forma la alta, de la o structura la alta: enuntiative - interogative; afirmative - negative; simple - dezvoltate.

Functiile sintactice in propozitie (R).

Predicatul. Subiectul. Subiectul multiplu.

Determinarea оn propozitie (complementele si atributele studiate in clasa a V-a).

5.4. Morfosintaxa elementelor componente ale propozitiei (R)

5.4.1. Sfera verbului

Modurile personale. Modul indicativ. Modul imperativ. Rolul imperativului оn vorbirea dialogata formala/informala.

Modul conjunctiv.

Modul conditional-optativ. Propozitia optativa.

Modurile nepersonale

Infinitivul. Gerunziul. Participiul. Supinul.

Functiile verbului

Predicatul verbal exprimat prin verb.

Predicatul nominal. Verbul a fi cu valoare copulativa si predicativa.

Determinantii verbului (R)

Adverbul.

Structuri cu functia de complemente circumstantiale de loc, de timp si de mod; complemente directe si complemente indirecte.

5.4.2. Sfera substantivului

Substantivul (R). Substantivele comune si proprii. Substantive defective dc singular si substantive defective de plural. Ortograma formelor de plural. Substantivele colective. Modalitati de formare.

Determinantii substantivului (R). Determinarea cu articolul hotarit propriu-zis, genitival si adjectival. Declinarea cu articolul hotarit si nehotarit.

Cazurile substantivului.

Adjectivul (R). Acordul оn gen, numar, caz. Gradele de comparatie ale adjectivelor. Adjectivele fara grade de comparatie.

Substantivul оn genitiv si acuzativ (functia de atribut substantival genitival si prepozitional).

Adverbul precedat de prepozitie (R). Functia de atribut (atributul adverbial).

5.4.3. Substitutii substantivului

Pronumele.

Pronumele personal (R). Ortografia pronumelor personale, formele neaccentuate (dativ-acuzativ); alternanta formelor accentuate si neaccentuate. Functiile pronumelui personal (complement direct, indirect, atribut, nume predicativ).

Pronumele demonstrativ si adjectivul pronominal demonstrativ (de apropiere, de departare si de identitate). Acordul in gen, numar si caz cu substantivul. Formele populare si regionale - functia expresiva a acestora. Functiile sintactice ale pronumelui demonstrativ (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect).

5.4.4. Numeralul (R). Numerale cardinale si ordinale (folosite ca substantive si ca adjective). Acordul si flexiunea numeralelor ordinale.

5.4.5. Sintaxa frazei. Structura frazei simple (propozitia principala, propozitia subordonata). Raportul de coordonare si subordonare. Propozitia regenta, propozitia subordonata. Rolul elementelor de relatie, coordonatoare si subordonatoare.

CLASA a VII-a

1. ОNTELEGEREA DLIPA AUZ

La sfоrsitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a VII-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga semnificatia generala a unui mesaj oral;	- exercitii de sesizare a unui element perturbator in comunicarea orala, de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral.
1.2. sa sesizeze modalitatile de organizare a secventelor textuale ale unui mesaj oral;	Exercitii de identificare a unor modalitati specifice de "intrare' in dialog.
1.3. sa integreze categoriile semantice in structuri lexicale proprii, sesizind valoarea expresiva a acestora; sa delimiteze informatia de baza de cea scenica, sa retina esentialul dintr-un mesaj oral'	Exercitii de stabilire a sensului unui cuvint intr-un context dat, de identificarc a imprumuturilor neologice; exercitii de sesizare a relatiilor de sinonimie, antonimic. omonimie, polisemic intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a valorilor semantico-stilistice a expresiilor frazeologice intr-o comunicare orala; exercitii de sesizare a unor calambururi; jocuri de cuvinte; descifrarea sensurilor acelorasi cuvinte in contexte diferite.
1.4.sa sesizeze abaterile de la normele limbii literare intr-un mesaj ascultat;	Exercitii de sesizare a constructiilor pleonastice si a atractiei paronimice; de identificare a formei corecte a cuvintelor; exercitii de sesizare a dezacordurilor gramaticale.
1.5. sa sesizeze natura formala sau informala a unui dialog;	Exercitii de identificare a punctelor principale ale dialogului (intentie, parteneri, situatie de comunicare); exercitii de discriminare a naturii formale sau informale a dialogului.
1.6. sa discearna, intr-o situatie de vorbire simultana, mesajul important pentru sine;	Exercitii de ascultare simultana sau imediat succesiva a cel putin doua mesaje orale; exercitii de sesizare a secventelor cu sens si a secventelor fara sens; exercitii de repetare a unor replici, a unor argumente si a unor contraargumente dintr-un mesaj oral.
1.7. sa distribuie alternativ interesul pentru diferiti participanti la comunicare.	Jocuri didactice tip: (creative) joc de rol "emitator-receptor' (comunicari); prezentari orale realizate intr-un interval de timp indicat (2 min./3 min./4 min.).

2. VORBIREA

2.1.sa asigure coerenta ideilor exprimate;	Exercitii de identificare a ideii principale si a detaliilor aferente. de determinare a interactiunii dintre ideile principale si ideile secundare, de constructie a unui discurs.
2.2. sa valorifice categoriile semantice invatate, in contexte diferite;	Exercitii de comparare a sensurilor unor cuvinte in contexte diferite, de construire a unor familii lexicale, de utilizare corecta a neologismelor in contexte diverse; exercitii de discriminare a paronimelor; exercitii de corectare a unor constructii pleonastice, de utilizare a antonimelor, sinonimelor si a cuvintelor polisemantice in contexte diferite.
2.3. sa respecte normele morfosintactice si ortoepice in propozitii si in fraze;	Exercitii de utilizare corecta a categoriilor gramaticale invatate, de construire a unui monolog sau a unui dialog; descrierea unor obiecte, a unor tablouri din natura, a unor fenomene; exercitii de construire a unor mici naratiuni, de utilizare expresiva a resurselor limbii.
2.4. sa-si adapteze vorbirea la situatiile speciale sau neprevazute de dialog sau monolog;	Exercitii de comunicare orala in con-texte formale sau informale, de comunicare in grup; exercitii de adaptare a comportamentului verbal si nonverbal la o situatie de comunicare inedita.
2.5. sa recurga la elemente de afectivitate in comunicarea orala.	Exercitii de exprimare a opiniilor, de utilizare a elementelor nonverbale intr-un dialog.

3. LECTURA

3.1. sa citeasca o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrind intelegerea sensului acestora; sa identifice personajele si rolul lor оntr-un text lecturat;

Exercitii de identificare a diferentelor dintre textele literare si nonliterare; comentarea sensului global al unor texte.

3.2. sa recunoasca modalitatile specifice de organizare a textului epic si procedeele de expresivitate оn textul liric;

- sa caracterizeze trasaturile caracteristice ale unui text literar;

Exercitii de identificare a structurii textelor epice si lirice, de deosebire a trasaturilor specifice celor doua genuri in textele literare studiate. De identificare si de receptare a unor procedee de expresivitate artistica, de identificare a sensului figurat al unor cuvinte.

3.3. sa lectureze expresiv un text;

- sa povesteasca, oral sau in scris, textele narative;

- sa faca observatii, aprecieri in legatura cu textele citite.

Exercitii de lectura expresiva, de exersare a dictiei si a intonatiei.

4.SCRIEREA

4.1. sa organizeze secventele textu-ale in functie de o cerinta specifica;	Exercitii de structurare a unui text in secvente distincte (capitole, tablouri, paragrafe).
4.2. sa utilizeze corect locutiunile nominale si verbale in textul scris, recurgind corect la semnele ortografice si de punctuatie;	Exercitii de diferentiere in contexte diferite a semnificatiei omonimelor si paronimelor, de utilizare a sinonimelor in scopul evitarii repetitiilor; exercitii de utilizare a neologismelor in contexte adecvate.
4.3. sa utilizeze corect si nuantat neologismele, unitatile frazeologice, categoriile semantice invatate;	Exercitii de utilizare adecvata a formelor verbale in raport cu cronologia faptelor relatate; de utilizare a jonctivelor adecvate la nivelul propozitiei si al frazei; exercitii de folosire a unor locutiuni verbale si nominale pentru a spori expresivitatea comunicarii.
4.4. sa adapteze redactarea la capacitatea de receptare a destinatarului, utilizind o structura grafica adecvata tipului de redactare realizat;	Exercitii de constituire a unor texte destinate prezentarii unui auditoriu; de elaborare a argumentelor si a contra-argumentelor; exercitii de aranjare in pagina a diverselor texte, de scriere ingrijita, lizibila si corecta.
4.5. sa alcatuiasca planul unei lucrari pe o tema data;	Exercitii de depistare a ideilor principale si secundare dintr-o lucrare; selectarea fragmentelor-cheie si intitularea acestora prin sintagme si propozitii scurte etc.
4.6. sa redacteze texte descriptive, narative pe o tema data;	Alcatuirea unor compozitii descriptive, narative pe teme solicitate.
4.7. sa construiasca rezumatul unui text; sa redacteze texte functionale (cerere, program de spectacol, mandat postal); sa demonstreze cunoasterea regulilor ortografice si de punctuatie.	Exercitii de redactare a rezumatului unui text in baza ideilor esentiale depistate.

CONTINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea - obiect cultural. Editura. Colectia. Asteriscul. Subsolul de pagina. Sigla.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare si culte - apartinind diverselor genuri si specii.

2.2. Texte nonliterare "utilitare" (cartea de telefon, formularele postale, programul de spectacol etc.)

3. Teoria literara

3.1. Cui оi este adresat mesajul operei literare?

3.2. Structura operei literare. Structuri оn textele epice (procedee de legare a secventelor, timp, spatiu) si lirice (concordanta dintre forma fonetica si grafica a poeziei si ideea transmisa de aceasta).

3.3. Figurile de stil. Aliteratia. Asonanta. Antiteza. Metafora.

3.4. Versificatia. Tipuri de rima. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm. Versul liber.

3.5. Genul liric. Balada culta, poemul eroic, imnul (imnul national), oda.

3.6. Genul epic. Nuvela, romanul.

Texte recomandate

Balada culta: Vasile Alecsandri, Noaptea Sfоntului Andrei, George Cosbuc, Pasa Hassan; Nichita Stanescu. Veche оntоmplare; Aron Cotrus, Horea sau altele.

Poemul eroic: Vasile Alecsandri, Dan, capitan de plai, Golia ticalosul sau altele.

Nuvela: Barbu St. Delavrancea, Hagi Tudose; Fanus Neagu; Dincolo de nisipuri; Ioan Alexandru Bratescu - Voinesti, Moartea lui Castor, Mihail Sadoveanu. Cozma Racoare, Hultanul; George Calinescu, Оn tren; Vasile Voiculescu, Caprioara din vis, Capul de zimbru, Ioan Slavici, Budulea Taichii; Ion Druta, Horodiste, Odihna; George Meniuc, Delfinul: Vasile Vasilache, Mama mare, profesoara de istorie etc.

Fragmente de roman: Ion Creanga, Amintiri din copilarie; Marin Preda, Morometii: Mihail Sadoveanu, Baltagul, Nicoara Potcoava; Gib. Mihaiescu, Iernii jilave; Nicolae Esinescu, Doc etc.

Imnul si oda: George Cosbuc, Patria Romвna; A. Mateevici, Limba noastra, A. Muresan, Desteapta-te, romane etc.

Poezii: Vasile Alecsandri, Floriile, Steluta; Vasile Voiculescu, Florii; Mihai Eminescu, O, ramii, Fat-Frumos din tei, Craiasa din povesti, Fiind baiet.; Octavian Goga, Dascalita; Tudor Arghezi, Lumina lina, Prefata; George Cosbuc, La oglinda: Lucian Blaga, Fоntоnile: Nicolae Labis, Scrisoare mamei. De Anul Nou; M. Sorescu, Unde fugeam de acasa; Ana Blandiana, Pastor de fulgi, Vasile Romanciuc, De parca te asculta Eminescu; Ion Hadоrca, Cetatile albe; Arcadie Suceveanu, Arhivele Golgotei etc.

4. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orala

4.1.1. Situatia de comunicare. Situatia de comunicare dialogata si monologata (actualizare).

Dialogul formal si informal. (Adaptarea la virsta si la statutul interlocutorilor).

4.1.2. Structurarea textului oral

. Organizarea logico-semantica a mesajului. Raportul dintre ideea principala si detaliile aferente. Modalitati textuale argumentative.

Organizarea formala a mesajului. Modalitatile de asigurare a progresiei in textul oral, monologat si dialogat. inlantuirea elementelor verbale si nonverbale in context.

Textul dialogat si cel monologat. Organizarea monologului expozitiv si demonstrativ. Organizarea dialogului formal si informal. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalitatile de exprimare a gusturilor si a opiniilor (formularea de intentii si de proiecte).

Se recomanda ca elevii sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- identificarea sau diferentierea unui obiect ori a unei persoane de alta;

- sustinerea unei conversatii (direct sau telefonic)

- prezentarea unor proiecte, punerea оn relatie a doua evenimente sau a doua actiuni viitoare;

- stabilirea de relatii temporale in comunicarea de tip descriptiv, narativ, dialogat;

- reproducerea sau interpretarea spuselor cuiva;

- formularea de argumente sau contraargumente оntr-o discutie;

- stabilirea de comparatii sau de analogii;

- caracterizarea unui personaj;

- formularea unei judecati de valoare;

- prezentarea unei actiuni complexe (narative, cotidiene).

4.2. Scrierea

4.2.1. Procesul scrierii

. Organizarea textului scris. Alcatuirea planului unei lucrari pe o tema data. Reorganizarea unui text propriu. Construirea unui text narativ prin expansiune sau restringere.

Scrierea de mоna si prezentarea textului. Asezarea in pagina. Structura grafica specifica unor texte (versul liber, diverse fragmente de poezie si de proza).

Punctuatia. Valoarea functionala si expresiva a semnelor de punctuatie.

4.2.2. Contextele de realizare

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Textul documentar. Fisa de biblioteca si fisa de lectura. Prezentarea unui eveniment cultural.

Scrierea reflexiva (inspirata din experienta personala). Exprima-rea оn scris a unui punct de vedere personal.

Scrierea imaginativa (compuneri libere). Dinamica structurarii unei descrieri. Compozitii personale realizate prin structurarea variata a unui text narativ propriu.

. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Rezumatul unui text literar si stiintific.

5. Elemente de constructie a comunicarii

5.1. Notiuni de sintaxa

Discursul. Relatia text, fraza, propozitie, cuvint. Tipuri de propozitii dupa structura (actualizare). Propozitia principala si propozitia secundara. Propozitia regenta si propozitia subordonata.

Raporturile de coordonare si de subordonare in propozitie si in fraza.

5.2. Lexicul

Vocabularul fundamental si masa vocabularului (actualizare).

Sensul cuvintelor оn context.

Mijloacele de оmbogatire a vocabularului (actualizare).

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).

Оmprumuturile.

Neologismele. Evitarea greselilor in intrebuintarea neologismelor.

Categorii semantice (actualizare). Sinonime.

Antonime.

Omonime.

Cuvintele polisemantice. Polisemia оn raporturile ei cu omonimia.

Unitatile frazeologice. Rolul acestora in asigurarea expresivitatii limbii. Formule si clisee internationale.

Evitarea calcurilor lexicale gresite/inadmisibile Ex. Оnscriere оn oras (оn loc de viza de resedinta), a se inscrie la un ziar, la o revista (оn loc de a se abona), a se оnscrie la un medic (оn loc de a se programa) etc.

5.3. Fonetica

Evitarea greselilor de pronuntare provocate de tendintele fonetice manifestate in limba romana contemporana (inchiderea vocalelor in pozitie neaccentuata, sincoparea, evitarea hiatului, atrofierea lui i asilabic din finalul unor cuvinte, fluctuatii in accentuarea unor cuvinte, inclusiv a neologismelor, extinderea consoanelor palatalizate, sonorizarea lui s intervocalic, sonorizarea prin asimilare etc.). Pronuntarea si scrierea numelor proprii straine.

5.4. Morfosintaxa

5.4.1. Verbul si ortografia lui. Alte verbe copulative: a ajunge, a iesi, a se face, a ramine, a insemna, a parea.

Diatezele: activa, pasiva (complementul de agent), reflexiva. Verbele personale si verbele impersonale. Evitarea greselilor: a se primi, a se rоde etc.

Locutiunea verbala. Functiile sintactice ale verbului si ale locutiunii verbale.

5.4.2. Substantivul si ortografia lui. Functiile sintactice ale substantivului. Locutiunea substantivala.

5.4.3. Substitutii ale substantivului

5.4.3.1. Pronumele si ortografia lui

Pronumele personal, demonstrativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal nehotarit. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.

Acordul pronumelui relativ care оn genitiv precedat de articolul genitival. Forme, cazuri si functii sintactice.

Pronumele si adjectivul pronominal de intarire. Forme, cazuri si functii sintactice.

5.4.3.2. Numeralul si ortografia lui.

Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial. Functiile sintactice ale numeralului

5.4.4. Determinantii substantivului

Adjectivul (actualizare). Mijloace expresive de redare a superlativului absolut оn limba romвna actuala.

Locutiunea adjectivala. Functiile sintactice ale adjectivului si ale locutiunii adjectivale.

5.4.5. Partile de vorbire neflexibile

5.4.5.1. Adverbul si ortografia lui.

Adverbe interogative, relative si nehotarite.

Locutiunea adverbiala. Functiile sintactice ale adverbului si ale locutiunii adverbiale.

5.4.5.2. Prepozitia (actualizare).

Locutiunea prepozitionala.

5.4.5.3. Conjunctia (actualizare).

Conjunctiile si locutiunile conjunctionale coordonatoare si subordonatoare.

5.4.5.4. Interjectia (actualizare).

5.5. Sintaxa propozitiei fi punctuatia

5.5.1. Predicatul (actualizare). Predicatul verbal si cel nominal.

5.5.2. Subiectul (actualizare).

Subiectul exprimat si cel neexprimat. Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale.

5.5.3. Atributul, exprimarea lui. Valori expresive. (A se vedea clasa a VIII-a).

5.5.4. Complementul (actualizare).

Complemente necircumstantiale. Complementul direct. Complementul indirect.

Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza. Complementul circumstantial de scop.

5.5.5. Evitarea greselilor de calcuri sintactice.

CLASA a VIII-a

1. ОNTELEGEREA DUPA AUZ

La sfоrsitul clasei a VIII-a, elevul va (1 capabil:	Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga semnifica(ia generala a mesajului oral, sesizind progresia si coerenta ideilor exprimate;	Exercitii de rezumare a unor mesaje orale: exercitii de dezvoltare a unui enunt sau a unei imbinari de cuvinte intr-o secventa textuala orala.
1.2. sa sesizeze semnificatia combinarii elementelor verbale si a celor nonverbale (gest, mimica etc.) intr-un text oral;	Exercitii de decodare a unor ele-mente nonverbale care insotesc mesajele orale, de constituire a unor mesaje orale insotite de elemente nonverbale.
1.3. sa sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat;	Exercitii de adecvare a lexicului la semnificatia mesajului; de evitare a folosirii incorecte a unor cuvinte, inclusiv a neologismelor, in comunicare.
1.4. sa sesizeze particularitatile gramaticale ale ascuunui mesaj ltat;	Exercitii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare, de identificare a particularitatilor vorbirii regionale, de identificare a categoriilor gramaticale invatate, de identificare a relatiilor sintactice intr-o propozitie sau intr-o fraza.
1.5. sa integreze informatiile noi in sistemul propriu de cunostinte si sa se adapteze la trecerea de la un cod la altul (verbal la nonverbal si invers);	Exercitii de identificare a cuvintelor-cheie intr-un mesaj oral, de decodificare a mai multor coduri utilizate in comunicarea orala.
1.6. sa sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitari, tacerea partenerului etc.);	Exercitii de identificare a inceputului si a sfirsitului dialogului, de constientizare a pozitiei proprii de intrare sau de iesire din dialog, de utilizare a inventarului de probleme, de idei, de cuvinte intr-un dialog.
1.7. sa manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica fata de argumentele ascultate.	Exercitii de ascultare consecutiva, de ierarhizare a ideilor receptate in functie de utilizarea mesajului, de receptare si de retinere a ideilor si a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog.

2. VORBIREA

2.1. sa construiasca un discurs oral pe o tema data;	Exercitii de formulare a ideilor in jurul unei teme date, de construire a unui text care sa exprime opinia personala despre un anumit fapt.
2.2. sa utilizeze intr-un mesaj oral categorii lexicale diferite;	Exercitii de utilizare a prefixoidelor; exercitii de discriminare a sensului propriu de sensul figurat al unui cuvint, de utilizare a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exercitii de corectare a constructiilor pleonastice si tautologice, de corectare a greselilor determinate de atractia paronimica.
2.3. sa asigure corectitudinea relatii-lor sintactice la nivelul textului comunicat;	Exercitii de relationare a partilor de propozitie in propozitii si a propozitiilor in fraze, de evidentiere a rolului elementelor de legatura in fraza, de contragere a unor propozitii in partile de propozitie corespunzatoare.
2.4. sa imbine corect elementele verbale cu cele nonverbale in cadrul mesajului oral;	Exercitii de expunere pe o tema data, de recitare expresiva.
2.5. sa capteze atentia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului. - sa povesteasca sau sa recite expresiv textele literare invatate.	Exercitii de respingere sau de acceptare a unor opinii, de prezentare a unor puncte de vedere personale intr-un dialog; exercitii de structurare a unui dialog pe o tema data, de caracterizare a unei persoane, a unui personaj, a unei situatii.

3. LECTURA

3.1.sa interpreteze un text literar aplicind notiunile de teorie literara invatate;

- sa integreze textul literar in creatia scriitorului;

- sa identifice si sa evidentieze compozitia operei literare;

Exercitii de sesizare a felului in care se combina intr-un text cele trei moduri de expunere; de identificare a ordinii logice si cronologice a unui text; exercitii de identificare a semnificatiei unor procedee de expresivitate artistica in textele lirice, de recunoastere a sensului figurat al unor cuvinte intr-un context dat.

3.2. sa sesizeze valoarea expresiva a mijloacelor de imbogatire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate;

- sa identifice si sa comenteze rolul mijloacelor artistice in textul literar;

Exercitii de identificare a arhaismelor, a regionalismelor si a neologismelor, de recunoastere a cuvintelor derivate, compuse sau obtinute prin conversiune; exercitii de recunoastere a categoriilor semantice studiate, de utilizare corecta a variantelor lexicale.

3.3. sa identifice valori etice si culturale intr-un text, exprimindu-si impresiile si preferintele;

- sa demonstreze apartenenta de gen si specie a textului literar studiat.

Exercitii de analiza a elementelor etice si culturale descoperite intr-un text.

4.SCRIEREA

4.1. sa elaboreze texte apartinind diverselor stiluri functionale, adaptind redactarea la situatia de comunicare si la partener;

Exercitii de redactare a unor texte functionale (scrisoare, cerere, informare, invitatie); exercitii de transpunere in scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal; de evidentiere a trasaturilor unui obiect (peisaj, opera de arta, persoana). prin utilizarea resurselor expresive ale limbii.

4.2. sa utilizeze in redactarea unui text propriu cunostintele de morfosintaxa, folosind adecvat semnele ortografice si de punctuatie;

- sa redacteze compuneri/eseuri in baza textelor literare studiate;

Exercitii de aplicare corecta a semnelor de punctuatie la nivelul frazei (coordonare, intercalare, incidenta);

Exercitii de realizare a expresivitatii cu ajutorul semnelor de punctuatie; exercitii morfosintactice de exprimare scrisa corecta.

4.3. sa identifice efectele expresive ale constructiei lingvistice utilizate in diferite texte;

- sa aplice corect in exprimarea scrisa semnele ortografice si de punctuatie justificind rolul lor.

Exercitii de comentare a textului literar sau a unor elemente dintr-un text (subiect, personaje, elemente de stil etc.); exercitii de organizare a planului unei lucrari pe o tema data.

CONTINUTURILE RECOMANDATE

1. Lectura

1.1. Cartea-obiect cultural. Anexele cartii.

2. Textul

2.1. Texte literare - populare si culte - apartinind diverselor genuri si specii (aprofundarea unor tipuri de texte invatate anterior).

2.2. Texte nonliterare: ,,utilitare' (ziarul, revista, textele publicitare etc.); distractive (anecdota, gluma).

3. Teoria literara

3.1. Cum este structurat mesajul operei literare?

3.2. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte literare - a cunostintelor referitoare la structura textelor narative (logica actiunii, timpul, spatiul naratiunii). Actualizarea, prin analiza unor texte literare, a structurii textelor lirice.

3.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. Inversiunea. Procedee de expresivitate artistica: invocatia, interogatia si exclamatia retorica.

3.4. Versificatia. Masura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). Amfibrahul.

3.5. Genuri si specii. Genurile epic, liric si dramatic. Opera dramatica: Comedia. Balada populara. Schita. Nuvela. Romanul (fragment). Scrieri SF.

Texte recomandate

Balada populara: Miorita, Manastirea Argesului sau alte balade.

Parabole biblice: Parabola semanatorului sau Parabola talantilor. "Cintarea cintarilor' (fragment)

Fragmente de nuvele si de romane din literatura romana:

Ion Creanga, Amintiri din copilarie; Ioan Slavici, Moara cu noroc, Popa Tanda; Ion Agоrbiceanu, File din cartea naturii; V. Alecsandri, Muntele de foc; Mihail Sadoveanu, Baltagul, Neamul Soimarestilor Marin Preda, Colina, Amiaza de vara, Morometii; Vasile Voiculescu, Povestiri; Ion Druta, Clopotnita etc.

Comedii: Vasile Alecsandri, Chirita in provincie; Ion Luca Caragiale, Conul Leonida fata cu reactiunea; Ion Baiesu, Boul si viteii; N. Esinescu, Fumoarul etc.

Poezii: Mihai Eminescu, Craiasa din povesti, Mai am un singur dor, Calin (file din poveste): Nichita Stanescu, Noi, Adolescenti pe mare, Viata mea se lumineaza; Lucian Blaga, Sufletul satului, Amintire; George Bacovia, Decor; G. Cosbuc, Vara; Nicolae Labis, Moartea caprioarei; Marin Sorescu, Trebuiau sa poarte un nume; Grigore Vieru, Legamint, Faptura mamei: Leonida Lari, Miraj, Pe vоntul serii etc.

Scrieri SF: texte/fragmente accesibile din literatura romвna si universala.

4. Practica rationala si functionala a limbii: tipuri de comunicare

4.1. Comunicarea orala

Convergenta ideilor in jurul unei teme. Alocutiunea. Invocatia, exclamatia si interogatia retorica.

Organizarea formala a mesajului dialogat: elemente verbale si nonverbale, regulile dialogului.

Se recomanda ca elevii, folosindu-si deprinderile de exprimare orala, sa poata realiza urmatoarele acte de vorbire:

- sustinerea argumentata a unui schimb verbal direct;

- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;

- exprimarea unei atitudini;

- formularea unor judecati critice.

4.2. Scrierea

Structurarea analizei de text literar (integral sau fragmentar). Asezarea in pagina a textului. Valoarea expresiva a semnelor grafice si de punctuatie (actualizare).

Scrierea functionala (pentru un scop practic, informativ). Citirea si completarea unor formulare tipizate (extras de cont, foaie de depunere etc.). Redactarea unei invitatii (aniversari, evenimente familiale etc.). Curriculumul vitae. Procesul-verbal.

Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Analiza de text literar. Conspectul.

5. Elemente de constructie a comunicarii

5.1. Notiuni de sintaxa. Discursul (actualizare). Fraza. Relatiile sintactice in propozitie si fraza (interdependenta, coordonare si subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice in propozitie si in fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia si pauza.

Cuvintele si constructiile incidente. Punctuatia lor. Anacolutul.

5.2. Lexicul (actualizare)

Cuvintele mostenite si cuvintele imprumutate. Dubletele etimologice. Caracterul latin al limbii romane, Limba literara, limba populara, limba vorbita, limba scrisa.

Mijloace de оmbogatire a vocabularului. imprumuturile lexicale (vechi si noi).

Neologismele (actualizare). Rolul neologismelor оn dezvoltarea sinonimiei.

Cuvоntul si contextul. Sensul propriu (de baza si secundar) si sensul figurat (actualizare).

Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvinte polisemantice (actualizare).

Paronimele. Pleonasmul. Tautologia. Argoul si jargonul.

5.3. Notiuni de fonetica (actualizare). Valorile stilistice ale nivelului fonetic оntr-un text literar.

(Disponibilitatile expresive pot fi de genul imitatiei (sugerarii) unor sonoritati din natura sau din activitatea umana ori pot simboliza fonetic stari de suflet).

5.4. Sintaxa propozitiei si a frazei

5.4.1. Predicatul si propozitia subordonata predicativa Predicatul verbal si predicatul nominal (actualizare). Probleme ale acordului (acordul dupa inteles, acordul prin atractie). Propozitia subordonata predicativa.

5.4.2. Subiectul si propozitia subordonata subiectiva Subiectul (actualizare). Propozitia subordonata subiectiva. Natura elementului regent al propozitiei subiective.

5.4.3. Atributul si propozitia subordonata atributiva Atributul (actualizare). Propozitia subordonata atributiva.

Exercitii de utilizare corecta a pronumelui relativ care оn calitate de jonctiv al propozitiei subordonate atributive.

5.4.4. Complementul direct si propozitia subordonata completiva directa

Complementul direct (actualizare). Propozitia subordonata completiva directa.

5.4.5. Complementul indirect si propozitia subordonata completiva indirecta

Complementul indirect (actualizare). Propozitia subordonata completiva indirecta.

5.4.6. Complementele circumstantiale si propozitiile subordonate circumstantiale.

5.4.6.1. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop (actualizare). Propozitiile circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop.

5.4.6.2. Propozitia subordonata circumstantiala conditionala

5.4.6.3. Propozitia subordonata circumstantiala concesiva

5.4.6.4. Propozitia subordonata circumstantiala consecutiva

Nota: Оn prezentarea elementelor de sintaxa a frazei se va avea m vedere, la fiecare tip de subordonata, efectuarea unor exercitii de contragere si de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidentiere a topicii si a punctuatiei. In cazul propozitiilor subordonate circumstantiale, va fi evidentiat rolul adverbelor si al locutiunilor adverbiale corelative in comunicare.

CLASA a IX-a

Curriculum-ul pentru clasa a IX-a difera structural, dar nu si conceptual, de cele precedente (clasele V-VIII), propunind a finaliza intr-o maniera atractiva si originala atit educatia lingvistica, cit si cea literara in gimnaziu. Totodata, sistematizind si recapitulind nucleul de cunostinte care sa asigure satisfacerea intereselor culturale si disciplinare ale elevilor din gimnaziu, curriculum pentru clasa a IX-a urmeaza sa asigure conexiunea logica cu obiectivele curriculum-ului de liceu. Obiectivele de referinta sint stabilite in continuitatea celor din clasele precedente vizind cultivarea placerii de a citi, a sensibilitatii estetice, dezvoltarea abilitatii de a recepta si a produce o gama variata de texte, insusirea si practicarea diverselor strategii de comunicare. Ca si in celelalte clase, obiectivele de referinta si exemplele de activitati de invatare sint grupate in corelatie cu domeniile si modulele de continuturi.

Numarul minim de texte pentru domeniul Literatura este de 10-12 texte la punctul 1, 5-6 texte la punctul 2, 2-3 texte la punctul 3. Profesorii si autorii de manuale vor alege texte adecvate cerintelor si criteriilor formulate.

1. ОNTELEGEREA DUPA AUZ SI VORBIREA

La sfоrsitul clasei a IX-a elevul va fi capabil:	Pe parcursul clasei a IX-a se recomanda urmatoarele activitati:
1.1. sa inteleaga si sa exprime semnificatia globala a mesajului oral in toate formele lui de transmitere;	Exercitii de degajare a ideilor principale si secundare din diverse tipuri de mesaje; dezbateri in jurul semnificatiei mesajelor orale, interpretari ale ideilor din diverse perspective.
1.2. sa sistematizeze si sa aplice in situatii concrete de comunicare cunostintele si abilitatile in domeniul vocabularului, morfosintaxei, punctuatiei, stilisticii, ortografiei, ortoepiei;	Exercitii de construire a dialogului (de tip conversatie cotidiana, dezbatere si polemica), cu folosirea regulilor, a tehnicilor si a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare. Exercitii de folosire corecta si adecvata a elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in dialogurile construite. Exercitii de construire a monologului (de tip povestire orala, descriere orala, interventie), cu folosirea regulilor, a tehnicilor si a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare. Exercitii de folosire corecta si adecvata a elementelor verbale, paraverbale si nonverbale in monologurile construite.
1.3. sa foloseasca in mod corect si expresiv limba romana in diferite situatii de comunicare;	Exercitii de consolidare si recapitulare pe domeniile indicate; teste de evaluare, proiecte.
1.4. sa inteleaga sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate;	Activitati m grup: inventarierea surselor de informare pe care elevul le poate folosi pentru a-si clarifica sau imbogati cunostintele referitoare la anumite notiuni de teorie, istorie si critica literara, de retorica, stilistica si lingvistica; discutarea m clasa si evaluarea de catre profesor a acestor investigatii, proiecte.
1.5. sa foloseasca adecvat, in comunicarea scrisa si orala, termenii de specialitate insusiti;	Redactarea unor compuneri tematice, proiecte pornind de la textele studiate (de exemplu: natura conflictului, оnsusirile sau faptele unui personaj, conceptia autorului fata de tema tratata, semnificatia unui pasaj in ansamblul textului etc.), in care sa se utilizeze adecvat limbajul de specialitate. Conversatii, dezbateri, comunicari orale in care sa se integreze adecvat limbajul de specialitate.
1.6.sa manifeste discernamint in receptarea mesajului oral;	Dezbateri, argumentari de divers ordin, sustinerea propriilor puncte de vedere.
1.7. sa faca aprecieri cu privire la calitatea artistica a operelor studiate.	Dezbateri, polemici pornind de la temele studiate.

2. LECTURA

2.1. sa citeasca independent orice tip de text, receptind adecvat mesajul;	Rezumate, monologuri (povestiri, interventii, relatari), comentarii, dezbateri.
2.2. sa identifice si sa compare idei si atitudini diferite in dezvoltarea aceleiasi teme literare;	Dezbateri asupra textelor studiate privind modul de reflectare a unei idei sau a unei teme оn mai multe opere literare (apartinind unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite).
2.3. sa analizeze componentele structurale si expresive ale textelor evidentiind rolul lor in tratarea temelor;	Exercitii de diferentiere a componentelor structurale si expresive specifice operelor inrudite tematic studiate (de exemplu: tema, motive, elemente de constructie a subiectului si a personajelor, simboluri centrale etc.). Se va pune accentul pe reactualizarea si consolida-rea cunostintelor din clasele V-VIII. Dezbateri asupra textelor studiate privind rolul componentelor identificate.
2.4. sa interpreteze un text literar facind corelatii intre nivelurile lexical, morfologic si sintactic;	Rezumate, dezbateri, interpretari, comentarii ale motivelor, ideilor desprinse din diverse unghiuri.
2.5. sa stabileasca legaturi tematice intre textele pentru studiu din clasa a IX-a si alte texte studiate in gimnaziu;	Discutii privind apropieri tematice de ordin general intre textele pentru studiu din clasa a IX-a si texte studiate in gimnaziu.
2.6. sa identifice trasaturile definitorii si interferentele intre fictional si nonfictional in texte de granita;	Exercitii de identificare a elementelor fictionale si nonfictionale care se combina in textele de granita (adevar factual si inventie epica, obiectivitate si subiectivitate). Exercitii de analiza a unor texte sau tipuri de texte nonfictionale incluse in texte fictionale (de exemplu: schimbarea sau epistola ca specii literare, jurnalul intim ca text privat si ca formula romaneasca etc.).
2.7. sa compare limbajul altor arte cu acela al textului scris;	Vizionarea un film sau a unui spectacol de teatru care transpune (cinematografic sau teatral) o opera literara; discutii privind aceste interpretari cinematografice sau teatrale; ascultarea unei piese radiofonice, a unor recitari sau a unor piese muzicale care transpun un text literar; discutii privind raporturile dintre "textele" comparate (cel literar si transpunerile sale) sub aspectul producerii (intentii, mijloace folosite etc.) si al receptarii lor; discutii privind rolul ilustratiilor care оnsotesc un text literar sau semnificatia imbinarii a doua tipuri de limbaj in cazul caligramei, al "poeziei concrete' sau al colajului de imagine si cuvinte; exercitii de redactare a unor eseuri, referate etc., avind ca subiect puncte de vedere exprimate in dezbaterea mentionata.
2.8. sa distinga trasaturile specifice ale artelor care transpun textul scris in limbajul/limbajele lor;	Conversatii euristice privind raporturile dintre limbajul operei literare si limbajul altor arte (materialul de ex-presie al fiecarui limbaj artistic, posibilitatile de prelucrare pe care acesta le ofera, impactul asupra publicului etc.).
2.9. sa-si cultive capacitatea de aderenta la demersul emotiv-estetic al operelor literare (exprimata prin lecturi expresive, impresii personale, analiza propriei stari sufletesti etc.);	Lecturi expresive ale diferitelor tipuri de texte, analize si comentarii literare etc.
2.10. sa evalueze operele studiate si cele citite in mod independent, compozitiile proprii si ale colegilor;	Referate pe marginea unei opere literare, comentarii asupra compozitiilor .colegilor; exercitii de argumentare a alegerii unei lecturi etc.
2.11. sa exprime argumentat reactiile proprii la textele citite.

3. DEZVOLTAREA CAPACITATII DE SCRIERE SI DE PRODUCERE A TEXTELOR DE DIVERSE TIPLJRI

3.1.sa exprime in scris reactiile proprii la receptarea textelor literare; - sa utilizeze nuantat si personal nivelurile lexical, gramatical, textual si stilistic al limbii romane in comunicarea scrisa,	Exercitii de redactare a unor eseuri, referate etc.; dezbateri argumentative (de preferinta polemice) privind reactiile proprii ale elevilor la receptarea textelor literare studiate; rezumate ale unor texte; referate оn care se vor exprima si argumenta reactii proprii la receptarea textelor literare studiate.
3.2. sa produca texte utilizind diverse modalitati de exprimare: descrieri, naratiuni, rationamente, dialoguri, monologuri;	Compuneri, redactari ale unor texte publicistice, stiintifice, publicitare.
3.3. sa produca texte nonfictionale si fictionale, relevind trasaturile definitorii ale comunicarii fictionale si nonfictionale;	Exercitii de identificare a particularitatilor distinctive ale textelor fictionale si, respectiv, nonfictionale referitoare la contextul comunicarii, limbajul folosit, modul de receptare; exercitii de identificare a particularitatilor distinctive ale textelor fictionale si, respectiv, nonfictionale referitoare la contextul comunicarii, limbajul folosit, modul de receptare.
3.5. sa combine elemente fictionale si nonfictionale producind texte de granita;	Exercitii de redactare a unor compuneri de tip jurnal, scrisoare, reportaj de senzatie etc.
3.6. sa ia atitudine fata de fenomenele literare studiate (personaje, situatii, actiuni, idei, imagini etc.) si operele studiate;	Aviz la opera literara; comentariu literar; referate pe marginea operelor studiate; activitati in grup in care elevii dezbat subiectul si mesajul unei opere. Exercitii de argumentare a alegerii unei lecturi etc.
3.7. sa prezinte, intr-o forma clara	Prezentari, recitaluri, inscenari etc. si corecta, un text redactat;
3.8. sa redacteze diferite texte cu caracter utilitar.	Proiecte, diverse tipuri de scrisori, cererea, referatul, raportul, curriculum vitae.

CONTINUTURILE RECOMANDATE I. LITERATURA

1. Lumea cartilor

Se recomanda studierea unor grupaje tematice, urmarind tratarea diferentiata a diverselor teme literare din punctul de vedere al conceptiilor si al atitudinilor exprimate, al modalitatilor de expresie si al reactiilor pe care textele le provoaca cititorilor.

Teme recomandate:

* Limba romвna, natiunea, patria;

* Omul оn raport cu natura, universul, cosmosul;

* Adolescenta,

* Familia, Scoala;

* Prietenie si dragoste,

* Aventura, calatorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv);

* Scene din viata de ieri si de azi;

* Personalitati, exemple, modele.

Se vor studia, integral sau fragmentar, cel putin doua texte literare pentru fiecare tema, de preferinta din epoci diferite. Se vor alege, in ansamblu, atit scrieri in proza cit si in versuri. intre textele selectate pentru studiu se pot include si texte apropiate tematic din literatura universala.

Exemple de opere pe tema:

1. Limba romвna, natiunea, patria: D. Cantemir, Descrierea Moldovei; M. Costin, De neamul moldovenilor; A. Russo, Cоntarea Romвniei; B. St. Delavrancea, Patrie si patriotism; Al. Vlahuta, Patrie, Poporul; G. Cosbuc, Patria romвna; A. Mateevici, Limba noastra;

N. Stanescu, Limba romвna este patria mea; Valentin Mоndоcanu, eseul Vesmintul fiintei noastre etc.

2. Omul оn raport cu natura. universul. cosmosul: balada Miorita; Ion Agоrbiceanu, File din cartea naturii; M. Sadoveanu, Taine; M. Eminescu, Mai am un singur dor; G. Meniuc, Delfinul; articole publicistice, studii stiintifice despre natura si ecologie etc.

3. Adolescenta: M. Eminescu, Fiind baiet; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; Gh. Tomozei, Miradoniz; Radu Cosasu, o povestire din ciclul Supravietuiri; Sallinger, De veghe оn lanul de secara etc.

4. Familia. Scoala: Ion Creanga, Amintiri din copilarie; Marin Preda, Morometii; Ioan Slavici, Mara, Fanus Neagu, Vara buimaca; V. Besleaga, Acasa; C Negruzzi, Cum am оnvatat romaneste; Ion Ghica, Scoala acum 50 de ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de scoala noua; D. R. Popescu, Leul albastru: Ioan Grosan, Marea amaraciune; James Joyce, Portretul artistului оn tinerete; N. Esinencu, Doc; L. Damian, "Dialoguri la marginea orasului'; V. Vasilache, "Elegie pentru Ana-Maria" etc.

5. Prietenia si dragostea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibraileanu, Adela; Mircea Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cartarescu, Travesti; Shakespeare, Romeo si Julieta; M. Eminescu, poezii: Dorinta, Floare albastra, Sara pe deal etc.; Lucian Blaga, Nu-mi presimti, Lumina raiului, Izvorul noptii etc.; Tudor Arghezi, Creion, Morgenstimmung etc.; lon Minulescu, poezii si romante; Nichita Stanescu, Adolescenti pe mare etc.; Mircea Cartarescu, Cоnd ai nevoie de dragoste, Poema chiuvetei, Mica elegie etc.

6. Aventura. Calatorie: Calistrat Hogas, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pоnzele sus; Alexandre Dumas, Cei trei muschetari; E. Hemingway, Soarele rasare ca o biblie etc.

7. Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12000 de capete de vite; Ov. S. Crohmalniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Sarpele Aliodor; Vladimir Colin, povestiri Broasca etc.; Leonid Dimov, poezii; Jules Verne, 20000 de leghe sub mari; H. G. Wells, Oul de cristal A. Tolstoi, Aelita etc.

8. Scene din viata de ieri si de azi: Ion Ghica, O calatorie de la Bucuresti la Iasi inainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Alba, Istoria unui galbin; Ion Marin Sadoveanu, Sfоrsit de veac in Bucuresti; G. Calinescu, Cartea nuntii; Gabriela Adamsteanu, Dimineata pierduta; Silviu Angelescu, Calpuzanii; Mircea Nedelciu, din proza scurta; Cristian Teodorescu; Vasile Vasilache, Mama mare, profesoara de istorie; Honore de Balzac, Iluzii pierdute etc.

9. Personalitati, exemple, modelele: Manastirea Argesului; B.P. Hasdeu, Ioan Voda cel Cumplit; N. Balcescu, Romвnii sub Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Muresanu; M. Sadoveanu, Fratii Jderi; G. Calinescu, Bietul Ioanide; Eugen Ionescu, Regele moare; Nicolae Dabija, Cronicarii, fragmente din Pe urmele lui Orfeu, inclusiv Filozof оntre regi si rege intre filozofi (despre Cantemir) etc.

2. Literatura: fictiune si realitate

Se recomanda studiul complementar al unor texte nonfictionale sau "de granita" legate tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmari cu prioritate sesizarea diferentelor privitoare la scopul comunicarii si referentul acesteia (real sau imaginar), la situatia de comunicare, la limbajul folosit si la modul de receptare. Se vor urmari, de asemenea, interferentele intre fictional si nonfictional si felul in care se completeaza reciproc diversele perspective asupra temei de discutie.

Se va studia, оn acest scop, un total de cel putin 6 texte nonfictionale (documente, texte publicistice, publicitare, stiintifice, administrative, religioase etc.) si "de granita" (jurnal intim, memorii, jurnal de calatorie, scrisori, eseuri, discursuri oratorice etc.). Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o tema, fie cite unul la fiecare tema. Se sugereaza alegerea unor tipuri de texte diferite, dintre cele enumerate.

De exemplu:

pentru tema Adolescenta: un text despre psihologia adolescentei; un fragment de jurnal intim (de exemplu, Titu Maiorescu); Mircea Eliade, Memorii; Mircea Cartarescu, Nostalgia; Simone de Beauvoir, Aventurile unei fete cuminti etc.

pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situatiile de familie; Marin Preda, Viata ca o prada; V. Vasilache s.a.

pentru tema Scoala: un discurs oratoric pe tema оnvatamintului (T. Maiorescu, B. St. Delavrancea etc.); un raport despre starea invatamintului; un fragment din legislatia educationala; Catalin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul оntors etc.

pentru tema Prietenia si dragostea: un text stiintific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste (Eminescu catre Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset, Octavio Paz etc.); A. Busuioc, Singur оn fata dragostei; Gr. Vieru, Cu numele tau; un fragment din Cоntarea cоntarilor, un fragment de jumal sau de memorii; M. Nedelciu, o proza din volumul "Efectul de ecou controlat' etc.

pentru tema Aventura, calatorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar de calatorie; un eseu despre calatorie (Marian Popa, Geo Bogza, Octavian Paler, Ana Blandiana, Serafim Saca, Nicolae Dabija etc.); un reportaj despre un eveniment aventuros etc.

pentru tema Lumi fantastice: un text despre fenomene paranormale; o marturie despre extraterestri; un eseu despre fantastic etc.

. pentru tema Scene din viata de ieri si de azi: un document de epoca; un text istoriografic; un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.

pentru tema Personalitati, exemple, modele: un portret din G. Calinescu, Istoria literaturii romвne; I. L. Caragiale, Оn Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; Mihai Cimpoi, Cicatricea lui Ulise; Ion Druta, Eminescu, poet national; Nicolae Dabija, Pe urmele lui Orfeu; un fragment de biografie sau de istorie romantata etc.

3. Literatura si alte arte

Se recomanda studiul unor "texte" realizate prin limbaje diferite (cinematografic, teatral, muzical, plastic), оn vederea sesizarii relatiilor dintre literatura si creatii din alte arte.

Se vor studia:

. la alegere, un film sau un spectacol de teatru оn relatie cu opera literara de la care pornesc;

. la alegere, o piesa radiofonica sau un grupaj de recitari sau un grupaj de interpretari muzicale ale unor texte literare;

. la alegere, o creatie plastica relativa la un text literar (inspirata din acesta sau servindu-i ca sursa de inspiratie) sau ilustratie de carte sau un grupaj de caligrame, poezie concreta, colaj. Este de dorit ca, in masura posibilitatilor, aceste creatii apartinind altor arte sa poata fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1.

De exemplu:

. ecranizare dupa opere de Ion Creanga, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Geo Bogza, Charles Dickens, Stanislaw Lem etc.;

. spectacol teatral dupa o piesa a unui dramaturg roman sau strain (Alecsandri, I. L. Caragiale, Kiritescu, Ion Druta, Cehov, Ibsen etc.);

. grupaj de recitari (un text din Eminescu in interpretari diferite: Ion Caramitru si Adrian Pintea etc.);

. interpretari muzicale ale unor texte literare (romanta Pe lоnga plopii fara sot, piesa folk dupa Andrii Popa, piesa folk dupa Emotie de toamna de Nichita Stanescu, Colind pentru Eminescu de Arcadie Suceveanu etc.);

. creatii plastice si texte literare (Maiastra lui Brоncusi si Pasarea sfinta de Blaga etc.);

. ilustratii de carte, de preferinta in mai multe versiuni (la volumele Noduri si semne si Epica magna de Nichita Stanescu, Ilustratii de Florin Puca la versuri de Leonid Dimov, ilustratii ale autorului la volume de Marin Sorescu etc.);

. grupaj de caligrame (Apollinaire etc.), poezie concreta (Morgenstern etc.), colaje (Gellu Naum etc.).

II. LIMBA SI COMUNICARE

Studiul limbii romвne оn clasa a IX-a se axeaza pe doua coordonate principale: (a) normativa si (b) functionala, avоnd ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba romвna corect, adecvat si eficient in producerea si receptarea textelor orale si scrise.

Abordarea continuturilor propuse se va face in ordinea aleasa de autorii de manuale sau de profesori, integrindu-le acolo unde considera ca au eficienta didactica. De asemenea, integrarea modulului de limba si comunicare in manualul de literatura sau, dimpotriva, conceperea unui manual diferit pentru aceste continuturi, va fi exclusiv optiunea autorilor de manuale. Se recomanda totusi folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatura ca si stabilirea de corelatii intre diverse discipline avind ca obiect folosirea limbajului (retorica, stilistica pragmatica etc.).

Aparitia unui anumit element de continut in programa nu impune existenta unei lectii cu acelasi titlu in manual. Se recomanda abordarea acestor elemente prin modalitatile care permit intelegerea fenomenului respectiv: exercitii, exemplificari, explicatii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, in favoarea aplicatiilor practice.

Cunostinte generale despre limba

Originea limbii romвne. Caracterul latin al limbii romвne. Evolutia limbii romane (la nivel elementar). Limba literara romana si stilurile ei functionale.

Punctuatie si ortografie. Sistematizare. Prevenirea greselilor tipice

Semnele de punctuatie: punctul, semnul intrebarii, semnul exclamarii, virgula, punctul si virgule, doua puncte, semnele citarii (ghilimelele), linia de dialog si de pauza, parantezele, punctele de suspensie, cratima (liniuta de unire si de despartire).

Semnele de ortografie.

Cratima, apostroful.

Scrierea cu litere majuscule.

Functionarea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice.

Vocabular

Structura vocabularului. Tipuri de dictionare. Utilizarea lor in redactarea textului.

Sensul fundamental si sensul secundar al cuvintelor. Sensul lexical si sensul gramatical. Monosemie. Polisemie. Pleonasm.

Structura morfologica a cuvintului. Modificari ale vocabularului (aparitia unor cuvinte noi; disparitia unor cuvinte, schimbari de sens).

Оmbogatirea vocabularului. Imprumuturi recente.

Morfosintaxa

Partile de vorbire. Ortografia lor.

Partile de vorbire flexibile.

Substantivul. Articolul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul.

Partile de vorbire neflexibile.

Adverbul. Prepozitia. Conjunctia. Interjectia.

Sintaxa. Punctuatia

Omonimia sintactica. Contragerea si expansiunea. Tipurile de propozitii si valorile stilistice ale acestora. Coordonarea si subordonarea in cadrul frazei; topica si punctuatia. Implicatii expresive.

Producerea de texte orale si scrise

Exprimarea orala

Forme ale exprimarii orale:

Dialogul (tipuri):

. conversatia cotidiana, discutia (dezbatere, polemica);

. reguli ale dialogului (atentia acordata partenerului, preluarea/cedarea cuvintului la momentul oportun, dozarea participarii la dialog etc.);

. tehnici ale dialogului eficient:

. adecvarea la situatia de comunicare dialogata (partener, context etc.);

. adecvarea la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune

etc.).

Monologuri (tipuri):

. povestirea orala, relatarea, interventia;

. reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reactiile auditorului etc.);

. tehnici ale monologului eficient;

. adecvarea la situatia de comunicare monologata (auditoriu, context);

. adecvarea la scopul comunicarii (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.).

Niveluri ale producerii si receptarii textelor:

fonetic

. pronuntarea corecta (pronuntarea neologismelor, accentul, evitarea cacofoniei);

morfosintactic

. folosirea corecta a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale);

. acord (оntre predicat si subiect - acordul logic, acordul prin atractie; acordul atributului);

lexico-semantic

. cunoasterea sensului corect al cuvintelor (оn special al neologismelor);

. folosirea adecvata a cuvintelor in context;

. erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimica;

. utilizarea corecta a derivatelor si a compuselor (prefixe, sufixe etc.);

. cunoasterea relatiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie) si actualizarea lor in context;

. utilizarea variantelor lexicale literare. . Rolul elementelor nonverbale:

. gesturi, mimica, pozitie a corpului, comunicare sonora nonverbala.

Exprimarea scrisa

Redactarea de texte (rezumat, povestire, proiect, tipuri de cores-pondenta).

Redactarea textelor nonliterare/utilitare: cererea, referatul, raportul, curriculum vitae etc.

Niveluri de construire a textului scris:

ortografic si de punctuatie:

. scrierea corecta a cuvintelor (оn special a neologismelor);

. scrierea cu majuscule;

. folosirea corecta a semnelor de ortografie;

. folosirea corecta a semnelor de punctuatie.

Receptarea textelor orale si scrise

Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje):

. receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale;

. factori care оnlesnesc sau perturba receptarea (codul, canalul, contextul).

III. CONCEPTE OPERATIONALE

Оn cadrul activitatii literare/lectorale se recomanda consolidarea si sistematizarea notiunilor dobindite in clasele V-VIII: opera epica, opera lirica, opera dramatica, structura textului narativ, naratiunea, momentele subiectului, timpul si spatiul naratiunii, autorul si naratorul, viziunea, personajul, descrierea, portretul fizic si portretul moral, dialogul, figuri de stil studiate etc.

Se recomanda, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de notiuni noi de estetica, teoria literara, stilistica, retorica si lingvistica prin integrarea lor operationala in celelalte module de continuturi ale invatarii, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiza a textelor si de comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, continuturile fiind adaptabile m functie de optiunile profesorului:

1. оn domeniul "Literatura':

- tema, motiv (Weltanschauung), procedeu artistic;

- fictiune, reprezentare, imaginatie, "adevar" artistic, stil publicistic/stiintific/administrativ, eseu, literatura subiectiva, memorialistica, scrisoare/epistola, "eu" real/"fictional", comunicare, functiile comunicarii, retorica, persuasiune;

- elemente de arta cinematogrqfica (scenariu, regie, imagine, sunet, interpretare actoriceasca);

- elemente de arta dramatica (regie, scenografie, interpretare actoriceasca); elemente de arta a recitarii, sincretism.

2. оn domeniul "Limba si comunicare':

- comunicare, elementele situatiei de comunicare (emitator, receptor, mesaj, cod, canal, context), tipuri de mesaje (audio, video, audio-vizuale); forme ale exprimarii orale: dialog (conversatie cotidiana, discutia), monologul (povestirea orala, relatarea, interventia); elemente verbale ale comunicarii (cuvinte, propozitii, fraza), hiat, diftong, cacofonie; forme flexionare, acord, anacolut, schimbarea categoriei gramaticale; erori semantice (pleonasmul, tautologia), variante lexicale, cimpuri semantice, derivate si compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), relatii semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie); elemente nonverbale ale comunicarii (gesturi, mimica, comunicare sonora nonverbala etc.), ortografie si punctuatie.

SUGESTII DE EVALUARE

Оn functie de timpul efectuarii, evaluarea poate fi curenta, trimestriala si finala (la finele anului scolar sau al treptei de scolaritate). Curenta trebuie considerata si evaluarea dupa predarea/invatarea unei teme mari sau compartiment al continuturilor. Literatura de specialitate opereaza cu termenii: evaluarea initiala, evaluarea sumativa, evaluarea finala.

Оn functie de scopul evaluarii, aceasta poate fi continua (formativa) si cumulativa (sumativa).

Pentru evaluarea competentelor comunicative/literare sint recomandabile trei forme de evaluare: orala, scrisa si practica, dar, de la caz la caz, profesorul poate aplica si formele grafice (tabele, grafice) si iconice (executarea ilustratiilor plastice la opera).

Evaluarea curenta si trimestriala poate fi extinsa in limitele tuturor obiectivelor educatiei lingvistice/literare, indicate in curriculum. Evaluarea finala este desemnata exclusiv de standarde educationale; ea nu se va exprima in media aritmetica a notelor primite pe parcursul anului, ci va reflecta nivelul, volumul si calitatea reala a cunostintelor, competentelor si atitudinilor pe care le detine elevul la momentul evaluarii finale.

Evaluarea cunostintelor se efectueaza prin activitati cu caracter reproductiv, care constau, de regula, in descrierea, povestirea rezumativa a caracteristicilor fenomenelor lingvistice/comunicative /literare/lectorale, a notiunilor si categoriilor, a valorilor imanente ale textului etc. Evaluarea cunostintelor va avea in vedere parametrii: volumul, profunzimea, calitatea (valoarea).

Capacitatile comunicative/literare/lectorale prezinta achizitii ale personalitatii elevului. Ele sint desemnate de verbele a sti sa faci, a fi in stare sa, a putea sa, a fi capabil saPrezenta competentelor dobindite este atestata indirect, prin tipuri variate de activitati comunicative-literare, orientate asupra unui obiect (fenomen lingvistic/comunicativ/literar/lectoral) din continuturile educationale. Parametrii aplicati la evaluarea competentelor: amploarea, trainicia, extrapolarea (extinderea competentelor in situatii noi, nestandard).

Atitudinile, motivatiile, afectiunile nu sоnt masurabile, deoarece poarta amprenta individualitatii elevului. Deci si evaluarea lor se va face in baza unui singur parametru: prezenta/absenta, avоndu-se оn vedere si parametrii secundari ai evaluarii succesului scolar: valoarea, multitudinea, frecventa etc. atitudinilor manifestate. Aria manifestarilor atitudinal/motivational/afective este circumscrisa de obiectivele si standardele educationale.

Metodele si tehnicile de evaluare - observarea si aprecierea verbala, chestionarea orala (curenta si finala), lucrarile scrise (curente sau extemporale, trimestriale, de sinteza), testele docimologice (standardizate, pentru evaluarea sumativa, si alcatuite de profesor, pentru evaluarea formativa), verificarea prin lucrari practice, examenele, scarile de apreciere - vor fо aplicate diferentiat in functie de tipul si scopul evaluarii, de tipul obiectivelor/standardelor in raport cu care se efectueaza evaluarea, precum si in functie de continuturile educationale abordate. Evaluarea trimestriala si finala va fi conceputa special ca sa dezvaluie nivelul de formare a cunostintelor, a competentelor si a atitudinilor in raport cu nivelul indicat de obiectivele si standardele educationale. Evaluarea curenta poate avea ca obiect stabilirea gradului de formare a capacitatilor comunicative/literare indicate de un tip, doua sau trei tipuri de obiective/standarde educationale (din aceasta cauza evaluarea trimestriala si cea finala nu pot fi efectuate in baza mediei aritmetice a notelor obtinute pe parcurs).

Propunem cоteva mostre de evaluare, care ar putea servi ca repere/modele.

CLASA a V-a

ОNTELEGEREA DUPA AUZ

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

sa distinga cite o secventa de dialog, naratiune si descriere intr-un mesaj oral;

. sa reproduca aproape de text partea de dialog dintr-un mesaj oral;

. sa enumere situatiile de dialog, de naratiune si de descriere in ordinea fixata de textul audiat.

PROBA DE EVALUARE ORALA

Se audiaza un text inregistrat pe banda de magnetofon sau in lectura profesorului.

1. Enumerati secventele de dialog, de naratiune si de descriere in ordinea in care sint fixate in textul audiat. (3 puncte)

2. Alegeti secventa care v-a impresionat (care v-a retinut atentia) si reproduceti aproape de text continutul ei. (3 puncte)

3. Care expresii, imagini poetice v-au retinut atentia? Selectati trei din ele. (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

VORBIREA

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

sa-si sistematizeze ideile si sa respecte consecutivitatea lor;

. sa rezume un text literar in 2-3 minute;

. sa povesteasca suscitind interes prin atitudinea afectiva;

. sa reproduca dintr-un text literar un fragment descriptiv, utilizоnd sinonimele adecvate.

PROBA DE EVALUARE ORALA

Se da textul "Caprioara" de Em. Girleanu

1. Cititi textul. Selectati 5-6 cuvinte necunoscute si explicati-le cu ajutorul dictionarului. (1 punct)

2. Оmpartiti textul in 6-7 fragmente si intitulati-le (2 puncte);

3. Care din aceste fragmente contine o descriere? Reproduceti fragmentul descriptiv, inlocuind 3-4 cuvinte prin sinonimele adecvate (2 puncte);

4. Povestiti aproape de text continutul povestirii, respectоnd consecutivitatea ideilor (2 puncte);

5. Rezumati textul in 5-6 propozitii sau fraze (2 puncte). 1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

LECTURA

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevul va fi capabil:

sa sesizeze cel putin 5 expresii si cuvinte noi din text;

. sa explice cuvintele noi utilizind DEX-ul;

. sa introduca 4-5 expresii si cuvinte noi intr-un text propriu. TEST

1. Selectati din pagina "Sport" a cotidianului "' un text de volum mic (5-6 rinduri). (1 punct)

2. Selectati neologismele. (1 punct)

3. Explicati-le cu ajutorul dictionarului si precizati limba de provenienta a acestor cuvinte. (2 puncte)

4. Plasati neologismele pe doua coloane (2 puncte):

a) neologisme utilizate frecvent оn vorbire;

b) neologisme utilizate putin in vorbire;

5. Redactati un text in care sa folositi 4-5 neologisme putin utilizate in vorbirea cotidiana. (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

sa ateste intr-un text, in prima lectura, 4-5 figuri de stil;

- sa precizeze tipul lor;

- sa creeze 3-4 figuri de stil proprii;

~ sa utilizeze figurile de stil create intr-un text.

Se da textul:

"In mijlocul acestor femei sedea o copila ca de patrusprezece ani. Niciodata natura nu combinase mai multe nuante de frumusete intr-o fiinta umana, decit in aceasta juna copila: ochi negri umbriti de multe gene si sprincene ca pana corbului; pielita alba si colorata de purpura; buzele ca rozele intredeschise; dinti albi si frumosi; toate, in fine, armonizau de minune cu un trup de o forma minunata, cu niste miini ca de nimfa; era ca un adevarat tezaur de frumusete ce nu se putea vedea decit in statuetele grecilor antici'. (N. Filimon) Cerinte

1. Identificati modul de expunere utilizat de autor, argumentati m cel mult 2-3 enunturi raspunsul vostru (2 puncte).

2. Evidentiati detaliile asupra carora isi concentreaza atentia autorul si indicati figurile de stil utilizate. (2 puncte).

3. Prin analogie, creati si voi 4 figuri de stil diferite. incadrati-le in enunturi. (2 puncte).

4. Realizati, in cel mult o jumatate de pagina, portretul celui mai bun prieten al vostru, utilizind 4-5 figuri de stil diferite. (2 puncte) 1 punct din oficiu pentru corectitudine gramaticala. Total: 10 puncte

SCRIEREA

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi apt:

sa stabileasca relatii sintactice intre cuvintele propozitiei, utilizind corect formele lor gramaticale;

. sa dezvolte enuntul propus adaugind la cuvintele indicate partile de propozitie cerute.

Test cu itemi semiobiectivi si cu raspuns structurat Dezvolta, prin adaugare, propozitia "Colegul si-a cumparat o carte".

1. la primul substantiv a unui atribut. (2 puncte)

2. la verb:

- a unui complement circumstantial de timp (2 puncte)

- a unui complement circumstantial de loc (2 puncte)

3. la al doilea substantiv a 2 atribute coordonate (2 puncte) Pentru corelarea criteriilor gramaticale cu cele semantice (1 punct) Pentru corectitudine gramaticala (1 punct) Total - 10 puncte

OBIECTIVE DE EVALUARE

Elevul va fi capabil:

. sa evite situatiile de exprimare confuza;

. sa construiasca fraze de o intindere moderata, alcatuite din 2-3 propozitii (in raport de coordonare si subordonare);

. sa evite repetarile inutile, fara intentie expresiva;

. sa evite situatiile de tautologie, anacolut, cacofonie.

Proba scrisa

Eseu nestructurat

Realizati un text pe una din temele:

. "O vacanta interesanta"

. "Iar e toamna-n calendar"

"La Nistru".

Barem de corectare si apreciere

1. Redare logica, ordonata si coerenta a mesajului (2 puncte)

2. Construirea corecta a frazelor (1 punct)

3. Corectitudinea ortografica, gramaticala, de punctuatie si stilistica (3 puncte)

4. Prezenta elementelor creatoare (3 puncte)

1 punct din oficiu pentru aspectul grafic si estetic al lucrarii. Total: 10 puncte (Punctajul ar putea echivala cu nota 10)

CLASA a VI-a

ОNTELEGEREA DUPA AUZ

OBIECTIVE DE REFERINTA: sa inteleaga global semnificatia mesajului oral.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

sa inteleaga subiectul mesajului;

- sa ia notite si sa-si fixeze temele;

- sa reproduca aproape de text mesajul.

PROBA DE E VALUARE

Comunicare orala prezentata de profesor.

1. Determinati tema mesajului. (2 puncte)

2. Fixati temele comunicarii. (2 puncte)

3. Retineti cuvintele neologice si incercati sa determinati semnificatiile lor. (1 punct)

4. Selectati 6 sintagme expresive. (1,5 puncte)

5. Reproduceti mesajul aproape de text utilizind 3-4 expresii din cele selectate. (2. 5 puncte) 1 punct din oficiu Total: 10 puncte. Timp de realizare: 40 de minute

VORBIREA

OBIECTIV DE .REFERINTA: sa structureze corect, coerent, logic ideile comunicate.

OBIECTIVE DE EVALVARE:

Elevii vor fi capabili:

sa constientizeze subiectul textului si sa fixeze 2-3 idei principale;

- sa formuleze ideile secundare corespunzatoare ideilor principale;

- sa respecte concordanta timpurilor;

- sa utilizeze anumite elemente de relatie intre fraze.

PROBA DE EVAL UARE

Realizati un text oral pe tema " O calatorie interesanta' (discutie in grup).

1. Gоnditi-va despre ce vreti sa vorbiti si formulati 3-4 idei principale. (3 puncte)

2. Formulati ideile secundare care corespund ideilor principale. (2 puncte)

3. Respectati concordanta timpurilor. (1 punct)

4. Evitati repetarile inutile. (1 punct)

5. Utilizati un vocabular elevat. (1 punct)

6. Variati elementele de relatie intre fraze. (1 punct) 1 punct din oficiu pentru corectitudinea exprimarii Total: 10 puncte

Instructiuni: Timp de realizare: 45 de minute.

Se оmparte clasa оn echipe de cоte 5-6 elevi. Dupa o pregatire de 10-15 minute, fiecare elev povesteste textul pregatit timp de 3-5 minute, respectind cerintele date. Membrii echipei asculta si urmaresc realizarea obiectivelor de evaluare, notind numarul de puncte acumulat. Profesorul faciliteaza, intervine periodic in organizarea activitatii echipelor, avind grija ca fiecare elev sa realizeze actul de vorbire respectiv. Evaluarea finala se face de catre liderul ales din fiecare echipa.

LECTURA

OBIECTIV DE REFERINTA: sa inteleaga in detalii continutul textului citit.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

sa depisteze cuvintele necunoscute si sa le explice cu ajutorul dictionarului;

- sa determine subiectul (tema) textului;

- sa segmenteze textul citit si sa intituleze adecvat fiecare tablou;

- sa comenteze titlul textului.

PROBA DE EVALUARE

1. Cititi poezia "Rapsodii de toamna' de G. Topirceanu.

2. Selectati 6-7 cuvinte necunoscute si explicati-le cu ajutorul dictionarului. (1 punct)

3. Distingeti tablourile si intitulati-le. ( 2 puncte)

4. Comentati in 5-6 rinduri semnificatia titlului. (2 puncte)

5. Formulati tema textului. (1,5 puncte)

6. Formulati 2-3 idei sugerate de text. (1,5 puncte)

7. Selectati din poezie 4-5 expresii poetice, indicind figura de stil careia apartine. (2 puncte)

SCRIEREA

OBIECTIV DE REFERINTA:. sa valorifice in contexte cit mai diferite, polisemia si sinonimia lexicala.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

Elevii vor fi capabili:

sa ilustreze sensul actualizat al cuvintului polisemantic;

- sa valorifice sirurile de sinonime ale diferitelor sensuri ale cuvintului polisemantic;

- sa utilizeze sinonimele cerute de context;

- sa utilizeze sinonime neologice.

PROBA DE EVALUARE

1. Redactati un text din cel mult 15 rinduri pe tema "O plimbare cu sania' (3 puncte)

2. Utilizati sinonimele cuvintelor: "zapada', "zurgalai', "brad'. (1 punct)

3. Care sinonime din cele utilizate sоnt neologice? (1 punct)

4. Demonstrati polisemia unui cuvint din text. (2 puncte)

5. оnscrieti sirul de sinonime pentru fiecare sens al cuvintului polisemantic. (2 puncte)

1 punct din oficiu - pentru corectitudinea celor scrise. Total: 10 puncte

SUGESTII METODOLOGICE

Materia de limba, va fi abordata in majoritatea cazurilor, in baza didacticii generale, care este intemeiata pe legile cunoasterii stiintifice si a celei empirice - implicind m toate cazurile perspectiva comunicativ-functionala de invatare. Doar valorificarea conotatiilor, precum si, in unele cazuri, incadrarea domeniilor motivational, afectiv, expresiv, axiologic, revendica aplicarea metodelor de stimulare a autoreflexiei, care este aferenta arsenalului instrumental de cunoastere "prin negocierea sensurilor', echivalenta cu cea artistica (didactica artelor). Astfel, instrumentarul tehnologic al cunoasterii stiintifice si empirice, care predomina la orele de limba, este complementat, in functie de caracterul materiei studiate, cu instrumente ale cunoasterii artistice (principiul fundamental al cursului sincretic de limba si literatura romana in clasele V-VII).

Textul literar, operele si fenomenele literare necesita aplicarea unui instrumentar tehnologic special care este caracteristic cunoasterii artistice reflexia, creativitatea, angajarea apropriata, reconstruirea, recrearea, motivatia, trairea afectiva, autocomunicarea, expresivitatea, detectarea valorilor, formarea atitudinii proprii s. a.

Daca in cazul cunoasterii stiintifice obiectul este reconstituit in dimensiunea valorica proprie, cunoasterea artistica presupune o recreare a obiectului, in procesul careia acestuia ii sint imprimate valori ale subiectului cunoasterii. in virtutea acestei legitati, instrumentarul tehnologic al cunoasterii artistice la orele de literatura este predominant, fiind complementat de tehnologiile didacticii generale in cazul implicarii in actul educational al teoriei literare, esteticii, mitologiei, etnologiei etc., deci a stiintelor convergente cunoasterii artistice.

La orele dedicate materiei de studiu, combinate din materii lingvistice si literare, tehnologiile educationale vor fi structurate conform obiectului de cunoastere implicat in situatia educationala concreta.

Pornind de la ideile teoretice expuse mai sus, profesorul va aplica оn practica Curriculum-ul ca pe un document, ca pe o programa care ii va orienta in detalii activitatea. Procesul de predare/invatare va fi planificat conform principiului integrator. fiecare lectie avind specificul ei: fie sincretica. intercalоnd elementele de limba si literatura, fie separata cu o anumita dominanta de literatura sau de gramatica, de comunicare sau de compunere. Asadar, profesorul dispune de libertate in proiectarea didactica de lunga durata (pe an, trimestru, unitate mare de Continut), fiind centrat, in primul rind, pe realizarea obiectivelor vizate la fiecare componenta de curriculum.

Autorii de manuale, de asemenea, vor fi liberi оn selectarea si structurarea continuturilor, respectind principiile teoretice si obiectivele din Curriculum, astfel fiind posibila, prin concurs, propunerea unor seturi didactice alternative de calitate.

BIBLIOGRAFIE

1. Crisan AL, Gutu VI., Proiectarea curriculum-ului de baza. Ghid metodologic, Chisinau, 1996.

2. Curriculum disciplinar de limba si literatura romana. Clasele V-IX. Coordonator VI. Pislaru, Al. Crisan, Chisinau, Stiinta, 1997.

3. Curriculum de baza. Documente reglatoare. (M.E.S., I.S.P.P., C.N.C.E.), Chisinau, 1996.

4. Curriculum scolar. Clasele I-IV, (M.E.S; C.N.C.E.). Chisinau, Prut International, 1998.

5. Curriculum scolar. Brosura informativa. Chisinau, Prut Intemational, 1998.

6. Comea P., Introducere оn teoria lecturii. Bucuresti, Minerva, 1998.

7. Corti, M., Principiile comunicarii literare. Bucuresti, Univers, 1981.

8. Coteanu, I., Stilistica functionala a limbii romane. Bucuresti, Editura Academiei Romane, 1973.

9. Crisan, AL, Curriculum si dezvoltare curriculara: un posibil parcurs strategic. in: "Revista de pedagogie', 1994, nr. 3-4, p. 21-34.

10. Dersidan Ioan. Primatul textului. Oradea, Editura Cogito, 1992.

11. Iosifescu, S., Curriculum si realitate: acordul intre "ce' si "cum'. in: "Revista de Pedagogie', 1994, nr. 3-4, p. 11-14.

12. Irimia D., Structura lingvistica a limbii romane contemporane, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1986.

13. Landcheere, V., Landcheere, G., Definirea obiectivelor educatiei. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979.

14. Lisievici, P., Calitate a оnvatamintului si curriculum. оn: "Revista de Pedagogie', 1994, nr. 3-4, p. 15-20.

15. Lisievici, P., Testele de cunostinte, cadrul conceptual, proiectare si evaluare. Tirgoviste, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Casa Corpului Didactic, 1993.

16. Magheru Paul, Notiune de stil si compozitie, TipCim, 1994.

17. Marino, A., Henneneutica ideii de literatura, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987.

18. Mоndrut O. Mоndrut, M., Proiect pentru un curriculum preuniversitar de ' "civilizatie si cultura'. in "Revista de Pedagogie', 1994, nr. 3-4, p. 51-56.

19. Parfene, C., Teorie si analiza literara. Ghid practic, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1993.

20. Pоslaru, VI., Coordonatele unui posibil curriculum disciplinar. In: revista "Faclia', 23.03.1996; 30.03.1996; 06.04.1996.

21. Pоslaru, VI., Educatia lingvistica si literatura in contextul reformei invatamintului. In: "Limba romana', 1996, nr. 3-4, p. 136-140.

22. Salade D., (coordonator), Didactica. Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1981.

Politica de confidentialitate

.com	Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE

Texte recomandate

CONTINUTURILE RECOMANDATE I. LITERATURA

II. LIMBA SI COMUNICARE

III. CONCEPTE OPERATIONALE

OBIECTIVE DE EVALUARE

Barem de corectare si apreciere

SCRIEREA

Comentarii literare

Personaje din literatura

Tehnica si mecanica

Economie

Geografie