CONTINUTUL PRACTICII PEDAGOGICE IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU

CONTINUTUL PRACTICII PEDAGOGICE IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR OBLIGATORIU

Continutul disciplinei "Practica pedagogica in invatamantul preuniversitar obligatoriu" (1 si 2) se obiectiveaza in:

• Activitati de cunoastere generala a unitatii scolare unde se efectueaza practica pedagogica;
• Activitati instructiv-educative de observatie, cunoastere si analiza: asistenta la lectii (de specialitate si de dirigentie) si activitati demonstrative sustinute de cadrele didactice cu experienta, dar si de catre studentii - colegi, urmate de discutii, analize si concluzii consemnate in caietul de practica pedagogica;
• Elaborarea proiectelor didactice pentru activitatile didactice de proba si finale;
• Activitati practice de predare - invatare (de proba si finale), urmate de discutii, analize, evaluare si autoevaluare;
• Activitati de observare si cunoastere psihologica a elevilor din clasele unde se efectueaza asistenta la ore;
• Activitati de observare si cunoastere a colectivelor de elevi din clasele unde se efectueaza asistenta la ore si predarea de catre studenti/cursanti.

1.Activitati de cunoastere generala a unitatii scolare de aplicatie

Sunt activitati ce se desfasoara la inceputul practicii pedagogice, in anul III, semestrul   Aceste activitati sunt destinate familiarizarii studentului/cursantului practicant cu domeniul invatamantului, cu specificul institutiei in care se efectueaza practica, cu regulile de conduita ce trebuie respectate in cadrul unitatii scolare.

In acest scop, profesorul indrumator al practicii pedagogice si profesorul - mentor din scoala de aplicatie vor contacta directiunea scolii si responsabilii principalelor compartimente si sectoare ale scolii pentru a avea o intalnire cu stundetii practicanti in cadrul careia sa prezinte compartimentele scolii: directiunea, secretariatul, biroul adiministrativ, comisii didactice, biblioteca, cabinet medical, laboratoare, ateliere scolare etc. cu privire la:

o      structura organizatorica a unitatii scolare (organigrama) si a fiecarui compartiment;

o      factorii de decizie, atributiile acestora, activitatile specifice, structurile subordonate si relatiile de colaborare;

o      organizarea serviciilor scolare (secretariat, biblioteca, asistenta medicala etc), atributiile fiecaruia si modul lor de colaborare;

o      specificul activitatilor metodice si de perfectionare a pregatirii cadrelor didactice, activitatea in comisiile didactice de specialitate;

o      raporturile si modalitatile de colaborare a scolii cu familiile elevilor si comunitatea locala (primarie, politie, biserica, institutii de cultura, alte unitati scolare etc.);

o      activitatile extrascolare initiate de elevii si profesorii scolii.

Cunoasterea unitatii scolare de aplicatie se va concretiza in completarea unei fise descriptive a scolii respective:

FISA DE PREZENTARE A ACTIVITATILOR SPECIFICE UNITATII

SCOLARE DE APLICATIE

2.Activitati de observatie, cunoastere si analiza a activitatii la clasa

Deoarece se considera ca puterea formativa a exemplului este de necontestat, practica pedagogica cuprinde, la inceputul desfasurarii sale, o suita de activitati de asistenta la lectii si activitati demonstrative. Acestea sunt sustinute de profesorii - mentori din scolile de aplicatie iar studentii/cursantii practicanti asista, repartizati pe grupe.

De aceea, in cadrul primelor intalniri ale studentilor cu cadrele didactice din scoala de aplicatie:

se stabilesc, in functie de orarele profesorului si al grupei de studenti/cursanti, datele, orele, clasele si salile in care vor desfasura lectiile demonstrative. Planificarea asistentelor la lectiile demosntrative se va consemna in anexa nr. 4.

studentii/cursantii afla care sunt manualele si alte materiale curriculare cu care lucreaza profesorii si elevii si, in plus, acestea le sunt puse la dispozitie.

Activitatile de observatie si analiza ofera studentului/cursantului posibilitatea de a cunoaste si a studia conditiile concrete in care urmeaza sa-si desfasoare activitatile didactice de proba si finale, particularitatile formelor de organizare a clasei, specificul strategiilor didactice adecvate disciplinelor de invatamant la care se organizeaza practica pedagogica in invatamantul preuniversitar obligatoriu.

Studentii/cursantii fac consemnari privind desfasurarea lectiilor la care asista (activitatea profesorului pe fiecare secventa din lectie, comportamentul elevilor la lectie) in urmatoarea fisa de asistenta:

FISA DE ASISTENTA LA LECTIA DEMONSTRATIVA NR. .

Scoala __________ ______ ____ ___________

Disciplina de invatamant __________ ______ ____ __________

Profesorul care sustine lectia sau activitatea _____ _______ ______ ___________

Titlul lectiei sau tema activitatii __________ ______ ____ _____

Clasa __________ ______ ____ _____________

Data _____ _______ ______ _______

Desfasurarea lectiei

In functie de tipul lectiei, momentele lectiei pot varia (vezi pag. 38 - 42). Sudentul/cursantul va trebui sa noteze acele momente specifice lectiei la care asista.

In ceea ce priveste comportamentul elevilor la lectie studentii/cursantii practicanti vor avea in vedere urmatoarele aspecte:

Fiecare activitate didactica demonstrativa (lectii, sedinte practice, lucrari in laboratoare, ateliere etc) va fi urmata de o dezbatere cu scopul analizei activitatii desfasurate de profesorul - mentor (sau de catre colegi), pentru a evidentia aspectele pozitive si pe cele negative, de corectat, la lectiile urmatoare. Este important ca in cadrul acestor analize studentii sa fie edificati asupra particularitatilor metodice ale fiecarui tip de activitate didactica, asupra modului cum acestea trebuie pregatite, organizate, desfasurate si evaluate, sa se insiste asupra procedeelor de utilizat in comunicarea didactica, dar si in managementul clasei de elevi.

Lectia la care s-a asistat va fi analizata si evaluata dupa urmatoarele criterii:

Concluziile desprinse din asistente si analize vor fi consemnate de studentul/cursantul practicant in caietul de practica pedagogica, inregistrandu-se datele semnificative referitoare la desfasurarea lectiei, aprecierea lectiei, observatii si sugestii. Dupa analiza lectiei asistate se discuta si alte strategii didactice care ar fi putut fi aplicate.

Discutiile vor avea un caracter colegial si constructiv, cu accent pe aspectul formativ al practicii pedagogice. Nimeni nu va fi judecat, ci indrumat, incurajat sa se autoevaluez in scopul cresterii competentei didactice.

3. Algoritmul proiectarii didactice. Activitati instructiv - educative practice, de proba si finale

Aceste activitati se realizeaza pe baza cunostintelor asimilate in cadrul pregatirii psihopedagogice si metodice, precum si a asistentelor la activitatile de practica observativ - demonstrative din unitatea scolara de aplicatie. Scopul acestui gen de activitate este de a le forma studentilor/cursantilor deprinderile si capacitatile de proiectare, initiere si conducere a unor activitati concrete de predare - invatare.

Pentru a realiza cu succes proiectarea si sustinerea unei lectii de proba, fiecare student practicant va trebui sa cunoasca, sa inteleaga si sa aplice in activitatea sa algoritmul proiectarii didactice. Acesta se traduce prin "acea activitate () care consta in anticiparea etapelor si a actiunilor concrete de realizare a predarii" [1].

Proiectarea demersului didactic, la nivelul invatamantului preuniversitar, presupune:

lectura personalizata a programei care se bazeaza pe urmatoarea succesiune:

Fiecarui obiectiv cadru/competenta generala din programa scolara ii corespund mai multe obiective de referinta/competente specifice. Aceste pot fi atinse/formate cu ajutorul continuturilor cuprinse in programa scolara. Acest document propune profesorilor si un set de activitati de invatare pe care acestia le pot folosi ca atare, dar pot si sa propuna alte activitati de invatare, adecvate conditiilor concrete din clasele cu care lucreaza.

planificarea calendaristica este "un document administrativ care asociaza elemente ale programei cu alocarea de timp considerata optima, de catre profesor, pe parcursul uni an scolar."[2]

Planificarea calendaristica poate fi structurata dupa urmatoarea rubricatie:

Planificare calendaristica

unitatile de invatare sunt redate de titluri/teme stabilite de catre profesor;

obiectivele de referinta/competentele specifice se trec cu numerele de ordine, din programa scolara;

continuturile sunt extrase din lista de continuturi ale programei;

numarul de ore alocate se stabileste de catre profesor, in functie de experienta sa si de nivelul clasei.

Orice modificare la nivelul planificarii se va trece in rubrica observatii. Planificarea anuala trebuie sa acopere intreaga programa scolara la nivel de obiective de referinta/competente specifice si continuturi.

proiectarea secventiala (a unitatilor de invatare si a lectiilor)

Unitatea de invatare se defineste ca o structura didactica, deschisa si flexibila, care determina la elevi un comportament specific, este unitara tematic, se desfasoara continuu si sistematic pe o perioada de timp si se finalizeaza prin evaluare[3].

Proiectarea, atat a unitatii de invatare cat si a lectiei, presupune parcurgerea urmatoarei succesiuni logice:

In ce scop voi face? Identificarea finalitatilor (obiective sau competente)

Ce voi face? Selectarea continuturilor

Cu ce voi face? Analiza resurselor

Cum voi face? Stabilirea activitatilor de invatare

Cat am realizat? Stabilirea instrumentelor de evaluare

Consiliul National pentru Curriculum recomanda ca proiectul unei unitati de invatare sa fie intocmit pe urmatoarea rubricatie:

Proiectul unitatii de invatare

Unitatea de invatare..

Nr. de ore alocate

continuturile cuprind detalieri necesare in explicitarea anumitor parcursuri si in cuplarea lor la baza proprie de cunoastere a elevilor;

obiectivele de referinta/competentele specifice se trec cu numarul de ordine din programa scolara;

activitatile de invatare sunt cele propuse de programa sau cele pe care profesorul le considera adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse;

resursele cuprind acele elemente care asigura cadrul necesar pentru buna desfasurare a activitatilor de invatare: specificarile de timp, de loc, forme de organizare a clasei, materialul didactic necesar etc.;

evaluarea cuprinde instrumentele aplicate la clasa pentru verificarea realizarii obiectivelor.

proiectarea lectiei (elaborarea proiectului didactic)

Prof. Mihai Diaconu considera ca proiectul didactic, ultima etapa in algoritmul proiectarii didactice, trebuie sa atinga urmatoarele aspecte ale activitatii concrete din clasa[4]:

PRIMA PARTE A PROIECTULUI:

informatii de indentificare a activitatii (data, obiectul de studiu, clasa, unitatea de invatare, locul desfasurarii);

obiectivul de referinta la care se conecteaza;

obiectivele operationale, derivate din obiectivul de referinta;

ariile principale de continut;

metode si mijloace de invatamant necesare;

bibliografia ce a stat la baza elaborarii proiectului.

PARTEA A DOUA A PROIECTULUI (scenariul didactic):

obiectivul operational si ariile de continut ce se abordeaza pentru realizarea lui;

evenimentele instrurii: captarea atentiei, anuntarea obiectivelor operationale, reactualizarea cunostintelor, transmiterea noului continut, dirijarea invatarii, obtinerea performantei, realizarea feed-back-ului, evaluarea performantei, intensificarea retentiei, asigurarea transferului

activitatea profesorului;

activitatea elevilor;

forma de organizare a activitatii elevilor;

metode si mijloace de invatamant integrate in secventa respectiva de invatare;

timpul planificat pentru fiecare secventa.

DATA DISCIPLINA CLASA PROIECT DIDACTIC UNITATEA DE INVATARE SUBIECTUL LECTIEI TIPUL LECTIEI OBIECTIV DE REFERINTA OBIECTIVE OPERATIONALE O1 O2 O3 METODE SI MIJLOACE DE INVATAMANT BIBLIOGRAFIE LOC DE DESFASURARE A LECTIEI SCENARIUL DIDACTIC Evenimentele instruirii (etapele lectiei) Obiectiv operational Continuturi esentiale Timp alocat Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, procedee si mijloace de invatamint Evaluare

Se vor avea in vedere urmatoarele evenimente ale instruirii:

Pentru lectia de transmitere - dobandire de noi cunostinte:

Captarea atentiei: presupune intrebuintarea unor procedee didactice ingenioase care asigura motivarea imediata a elevilor si mentinerea treaza a atentiei pana la indeplinirea obiectivelor operationale propuse.

Anuntarea obiectivelor operationale: adica a modificarilor de comportament -   sa defineasca, sa enumere, sa monteze, sa explice etc. - ce se vor obtine la sfarsitul lectiei; vizeaza constientizarea elevilor cu privire la ceea ce se va intampla in continuare;

Reactualizarea cunostintelor anterioare ce stau la baza asimilarii noilor cunostinte;

Transmiterea noului continut, dirijarea invatarii si obtinerea performantei: se realizeaza concomitent avand afectat cea mai mare parte din timpul destinat lectiei prin utilizarea metodelor si procedeelor didactice active, respectand legile si principiile invatarii Folosind cele mai potrivite mijloace cadrul didactic ii pune pe elevi in situatiile care vor favoriza indeplinirea obiectivelor operationale

Realizarea feed-back-ului culegerea datelor si informatiilor privind indeplinirea obiectivelor propuse in scopul reglarii permanente a activitatii didactice. Se poate realiza prin intrebare-raspuns, exemple prezentate de elevi, rezolvarea de probleme, exercitii sau cazuri concrete la care se aplica noul continut predat

Evaluarea performantei se realizeaza, de cele mai multe ori concomitent cu realizarea feed - back-ului si vizeaza stabilirea gradului de indeplinire a obiectivelor operationale

Intensificarea retentiei sublinierea elementelor de baza, esentiale, structurale, schematizarea, sintetizarea in scopul fixarii trainice a cunostintelor, concluzionarea de catre cadrul didactic

Asigurarea transferului prezentarea situatiilor in care cunostintele vor fi aplicate in practica. Ex.: rezolvari de probleme si situatii-problema, exemplificari, jocuri de rol, simulari etc

Pentru lectia de formare a deprinderilor si abilitatilor:

Captarea atentiei

Anuntarea obiectivelor lectiei;

Pregatirea aperceptiva: exprimarea sensului activitatii ce va urma si reactualizarea acelor cunostinte, operatii, miscari si actiuni necesare in formarea noii deprinderi;

Transmiterea noului continut

a.      Perceperea deprinderii: consta in executia - model, demonstrarea efectiva a modului in care se cere a fi executata deprinderea propriu - zisa, miscarea, lucrarea etc.;

b.     Crearea dispozitiei: descrierea fiecarei faze, a fiecarei operatii, miscari, actiuni ce intra in componenta deprinderii ce trebuie formata;

Reactia dirijata (dirijarea invatarii): consta in executarea propriu - zisa a fiecarei faze a deprinderii, sub indrumarea profesorului;

Crearea automatismului (obtinerea performantei): exersarea ansamblului de faze ale deprinderii respective, cu cresterea gradului de independenta in activitate a elevilor;

Evaluarea continua si asigurarea feed-back-ului

a.      Analiza modului in care este executata deprinderea in ansamblu;

b.     Aprecierea deprinderii nou formate prin raportarea acesteia la o executie corecta;

Reactia complexa (intensificarea retentiei): reluarea executiei cu cresterea exactitatii si a rapiditatii;

Evaluarea performantei

Pentru lectia de recapitulare, sistematizare si consolidare a achizitiilor:

Captarea atentiei

Reamintirea planului de recapitulare (anuntat anterior lectiei propriu - zise) si anuntarea obiectivelor lectiei (stabilirea unor noi corelatii intre cunostinte, elaborarea unor generalizari largi, identificarea unor noi structuri logice intre cunostinte, folosirea cunostintelor anterior insusite in noi contexte particulare, elaborarea unor harti conceptuale cuprinzatoare etc.);

Recapitularea si sistematizarea continutului, pe baza planului stabilit:

clarificarea si eliminarea confuziilor constatate de profesor;

stabilirea unor noi conexiuni prin largirea contextului cunosterii si diversificarea perspectivelor de abordare a continutului parcurs;

elaborarea unor scheme de sinteza sau a hartii conceptuale care sa evidentieze esentialul din continutul parcurs.

Consolidarea cunostintelor recapitulate (realizarea de catre elevi a unor lucrari pe baza cunostintelor recapitulate - rezolvare de exercitii si probleme, analize gramaticale, analize literare, realizarea unor dispozitive tehnice etc.)

Evaluarea performantei (aprecierea activitatii elevilor);

Precizarea si explicarea temei pentru acasa.

Pentru lectia de evaluare (verificare si apreciere):

Inainte de realizarea propriu - zisa a lectiei se stabilesc urmatoarele aspecte:

continutul ce urmeaza sa fie verificat, subliniindu-se elementele esentiale pe care elevii trebuie sa le cunoasca,

tipul instrumentelor de evaluare ce vor fi folosite (probe orale, scrise, practice)

modul in care va fi organizata clasa de elevi pentru evaluare (evaluarea va fi individuala, colectiva sau pe echipe);

Captarea atentiei

Anuntarea obiectivelor lectiei

Verificarea elevilor

prin probe orale (acest moment va prilejui si sistematizarea materialului verificat; se poate face individual sau colectiv, prin chestionarea intregii clase);

prin probe scrise (individual sau pe grupuri de elevi);

prin probe practice (individual sau in echipe).

Aprecierea rezultatelor globale, mentionandu-se aspectele mai putin cunocute de elevi sau a greselilor si lipsurilor caracteristice;

6. Acordarea de explicatii suplimentare pentru corectarea erorilor facute de elevi.

Proiectul poate avea si o serie de anexe:

Probe de evaluare a realizarii obiectivelor lectiei;

Scheme, desene, tabele, grafice utilizate de profesor in predare;

Fise de activitate independenta cu elevii;

Fise de activitate diferentiata cu elevii;

Schema a ceea ce va scrie pe tabla;

Materiale suplimentare, necesare in caz de nevoie.

In scopul asigurarii eficientei activitatilor practice ce urmeaza a fi sustinute, studentul/cursantul practicant este bine sa-si pregateasca temeinic, pana la cele mai mici detalii, desfasurarea acestora.

Profesorul - mentor sau coordonatorul de practica pedagogica poate oferi, la cererea studentului/cursantului, sugestii si explicatii. De asemenea, este bine ca acest proiect sa fie verificat de catre profesorul - mentor cu cel putin o zi inainte de predare, pentru realizarea eventualelor corecturi si pentru ca varianta corecta sa poata fi asimilata de catre student. In timpul lectiei profesorul - mentor sau coordonatorul de practica nu pot interveni cu explicatii sau cu observatii adresate studentului/cursantului, decat in mod cu totul exceptional. De aceea studentul trebuie sa-si pregateasca foarte bine lectia si sa nu se bazeze decat pe el.

Pentru orientarea generala a studentilor/cursantilor, prezentam un ansamblu de cerinte ce trebuie respectate in sustinerea lectiilor de proba si finale:

Pregatiti-va minutios si temeinic pentru fiecare lectie si desfasurati lectia dupa o structura care sa apara clar elevilor dumneavoastra;

Rezolvati cu anticipatie, acasa, problemele pe care le veti lucra in clasa cu elevii;

Pregatiti sa aveti la indemana material informativ suplimentar pentru a raspunde trebuintelor specifice de invatare ale elevilor;

Pregatiti si exersati din timp aparatura fonica si vizuala, precum si tehnicile de instruire asistata de calculator;

Respectati programul orar si prezentati-va la lectii intr-o tinuta vestimentara decenta;

Cand predati faceti legatura cu lectia precedenta, scrieti titlul pe tabla, planul lectiei il expuneti integral sau il construiti treptat, pe tabla;

Folositi metode activ-participative, de angajare a elevilor in procesul de redescoperire a noilor cunostinte;

Utilizati la maxim experienta concreta, de viata, pe care elevii dvs. o au in legatura cu subiectul tratat;

Adresati elevilor cerinte, intrebari clare, precise;

Conduceti clasa cu siguranta calma si cu fermitate, fara aroganta;

Stimulati interesul si curiozitatea elevilor, folosind diverse procedee didactice;

Intretineti o atmosfera tonica, relaxata, "de lucru";

Incercati sa urmariti reactiile elevilor si sa va reglati comportamentul la clasa in functie de ele;

Folositi eficient timpul alocat lectiei dumneavoastra astfel incat sa parcurgeti toate etapele lectiei;

Utilizati tehnici de predare cat mai variate in functie de tipul de lectie si de particularitatile grupului de elevi.

Lectiile practice, de proba si finale, sunt analizate cu grupul de studenti/cursanti practicanti, cu participarea profesorilor - mentori de la disciplinele de specialitate si a reprezentantului Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic. In final, se va stabili - de comun acord - o nota care va fi trecuta pe proiectul lectiei finale, precum si in fisa de evidenta a notelor obtinute de catre student la practica pedagogica.

Lectia finala sustinuta de cursantii la forma comasata a Departamentului din cadrul Universitatii Nationale de Aparare va fi analizata si apreciata de o comisie formata din cadre didactice ale Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic.

Prezentam, in continuare, un ghid orientativ pentru sustinerea si evaluarea lectiei finale si un test de autoevaluare a prestatiei didactice:

GHID

pentru sustinerea si evaluarea lectiei finale

in cadrul practicii pedagogice

A. Elaborarea proiectului didactic:

B. Prezentarea conceptiei asupra lectiei:

C. Sustinerea lectiei:

Nota la lectia finala se va calcula astfel:

Nr. de puncte obtinute

Propunem in continuare un instrument prin care fiecare student/cursant practicant poate realiza, la finalul lectiei sustinute, o autoevaluare a prestatiei sale. Constientizarea punctelor tari si a celor slabe din lectia respectiva ii poate fi de folos cursantului/studentului pentru imbunatatirea activitatii sale viitoare:

Test de autoevaluare

Studentul/cursantul __________ ______ ____ ___________

Data _____________

Subiectul lectiei __________ ______ ____ ______________

Tipul de lectie __________ ______ ____ _______________

Completati acest formular imediat dupa ce ati termiant de predat. Fiti cat se poate de sincer, deschis si constructiv!

Sentimentele mele dupa sustinerea lectiei au fost:

. La lectia pe care am sustinut-o mi-a placut:

. Nu am fost multumit de:

. Sugestii privind modul cum lectia se poate imbunatati in viitor:

4.Elaborarea fisei de caracterizare psihopedagogica a unui elev

Studentul/cursantul practicant trebuie sa intocmeasca o fisa de caracterizare psihopedagogica a unui elev. Cunoasterea personalitatii elevilor reprezinta o conditie importanta pentru buna desfasurare a procesului de invatamant, pentru diferentierea si individualizarea instruirii, pentru o interactiune optima intre cadrul didactic si fiecare elev in parte.

In scopul studierii personalitatii elevilor se recomanda folosirea unui ansamblu de metode de investigatii intre care:

observatia sistematica a comportamentului elevului/studentului si consemnarea intocmai a celor observate in protocolul (foaia) de observatie;

convorbirea cu elevul, cu colegii acestuia, cu profesorii care predau la clasa respectiva, cu parintii etc, pe baza unui plan de interviu;

studierea documentelor scolare (cataloage, caiete de teme s.a.);

analiza produselor activitatii elevului in clasa si a celor prezentate in expozitii, la manifestari cu caracter stiintific, cultural-artistic etc;

ancheta pe baza de chestionar, cu o varietate de tipuri de intrebari (inchise, deschise, cu raspunsuri variate) pentru punerea in evidenta a opiniilor, atitudinilor etc.

Pot fi utilizate si alte metode de studiere a personalitatii elevilor cum sunt testele de personalitate, scalele de atitudini, metoda autobiografica, s.a.

In intocmirea fise de caracterizare a unui elev sunt fundamentale cunostintele pe care studentii/cursantii si le-au insusit in cadrul disciplinei Psihologia educatiei. Fisa de caracterizare psihopedagogica va fi intocmita potrivit modelului din anexa 7.