STUDIU SOCIO-STATISTIC PRIVIND ORIENTAREA ELEVILOR DUPA TERMINAREA STUDIILOR LICEALE

Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Stiinte Economice

si Administratie Publica

STUDIU SOCIO-STATISTIC PRIVIND ORIENTAREA ELEVILOR DUPA TERMINAREA STUDIILOR LICEALE

MOTTO:

Scoala inculca valorile morale care constituie cimentul societatii in ansamblul ei. Scoala dezvolta in copil un numar de stari fizice, intelectuale si morale pe care le reclama de la el societatea in ansamblu si mediul social particular caruia ii este destinat.

DURKHEIM

STUDIU SOCIO-STATISTIC PRIVIND ORIENTAREA ELEVILOR DUPA TERMINAREA STUDIILOR LICEALE

Educatia scolara este o prioritate pentru societatile civilizate.Devenirea economica , sociala, politica si culturala a acestora cere oameni cultivati, competenti, creatori.

In Romania "Invatamantul constituie prioritate nationala", el intemeindu-se "pe traditii umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti".Idealul educational al scolii rimane consta in dezvoltarea libera, integrala, armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.

Politica educativa, legislatia scolara, evolutia retelei de scoli, de elevi, sunt astazi cel putin la fel de importante ca pe timpul lui Cuza, al Marii Uniri sau cel de dupa al II-lea razboi mondial.

In ultima parte a secolului al XIX-lea s-a consolidat sistemul educational centralizat, care contopea principiile si logicele actionale in lupta contra analfabetismului si excluderii scolare, pentru formarea elitelor, egalitatea sanselor, modernizarea scolii si a practicelor educative.Faurirea statului national unitar roman in 1918 a insemnat o crestere a potentialului economic al tarii, formarea pietei nationale unice - conditii prielnice pentru dezvoltarea invatamantului .

Pana in 1989 se dadeau omului concret al vietii socioumane romanesti o multime de drepturi abstracte.Daca avem in vedere statistici din 1994 privind statele neelectrificate (in care clasele scolilor sunt inca luminate cu felinare ), daca urmarim bugetul pentru invatamant intre 1990-1995, putem trage concluzia ca practica se mentine? S-au infiintat noi institutii cu "atributii pe linia invatamantului"(comisii parlamentale, comisii guvernamentale etc.), dar putem fi de acord cu cei care spun ca la noi atunci cand nu se vrea realizarea unei probleme se infiinteaza o comisie? Domina "voluntarismul luminat" al statului care considera ca in primul rind reforma economica este cruciala ? Societatea romineasca se poate (auto)dota cu noi norme comune si norme de rol instaurate ca urmare a dezbaterii, "negocierii" lor intre oameni si grupuri care conteaza ca actori intr-o societate democratica ?

Dupa totalul populatiei scolare, Romania se afla in grupa tarilor cu o populatie scolara numeroasa, dar aflata in descrestere dupa 1990(tendinta care este ilustrata si in graficul urmator):

Elevi ce revin la 10.000 locuitori

Studiul de fata prezinta mai multe elemente legate de orientarea elevilor dupa terminarea studiilor liceale, cum ar fi:

Studiul motivatiilor si al comportamentului elevului fata de ofertele universitatilor;

Identificarea relatiei dintre studiile liceale si cele universitare;

Analiza optiunilor elevilor din clasa a XII-a din patru licee reprezentative ale orasului Suceava, tinand cont de noul context economic, social, cultural, politic, in care se misca si traieste elevul cu grijile, dorintele si posibilitatile sale reale de a practica invatamantul superior;

Cercetarea opiniilor si optiunilor diferitelor categorii de elevi ai orasului Suceava in ceea ce priveste viitorul lor.

Parcurgand rezultatele acestui studiu se pot gasi raspunsuri la intrebari precum:

Exista un interes pentru invatamantul superior dupa 1990? Care este interesul pentru acesta dupa 1990?

Cat de puternica este atractia pentru invatamantul superior , astfel incat din bugetul limitat al familiei sa se aloce o parte pentru cheltuielile necesare urmarii studiilor superioare?

Conditiile precare ale economiei influenteaza comportamentul elevilor?

Ce categorie sociala se afla in situatia de a nu putea urma studiile superioare?

Raspunsul la aceste intrebari nu se pot da decat pe baza cercetarilor, nu a intuitiilor sau relevatiilor.

In urma cercetarilor statistice efectuate in anul scolar 2002/2003 cu privire la situatia elevilor din clasele liceale terminale din judetul Suceava s-au observat urmatoarele:

• La examenul de bacalaoreat s-au inscris 4538 elevi din care:

207 seral sau restantieri;

4331 invatamant la zi din care:

-101 clasa a XIII-a ;

-4230 clasa a XII-a;

• Promovabilitatea candidatilor la examenul de bacalaoreat a fost de 93,34% in judetul Suceava, in timp ce media pe tara a fost de 76,18%.
• S-au inregistrat 246 de contestatii din care 31 au promovat;
• La final procentul de promovabilitate a fost 94%.

Invatamantul sucevean superior reprezentat de Universitatea "Stefan cel Mare" in cadrul careia sunt 8 facultati si 1 colegiu a scos in anul universitar 2002/2003 la concurs 3517 locuri din care 840 fara taxa:

• Pentru lunga durata : - 630 locuri fara taxa;

-1350 locuri cu taxa.

• Pentru scurta durata: -170 locuri fara taxa;

-395 locuri cu taxa.

• ID - 617 locuri cu taxa.

Cererea de locuri a depasit oferta facuta de Universitatea "Stefan cel Mare", atingand 3660.

Pentru realizarea acestei cercetari s-au parcurs mai multe etape succesive, corelate intre ele, dupa cum urmeaza:

Definirea temei de cercetare;

Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta;

Alegerea tipului de cercetare (metoda de selectie ztilizata);

Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua;

Marimea esantionului si caracteristicile acestuia;

Elaborarea chestionarului;

Dimensionarea echipei de cercetare si a costurilor chestionarului.

1. Definirea temei de cercetare

Definirea temei de cercetare presupune stabilirea scopului acesteia, avand la baza o relatie de parteneriat si de colaborare intre beneficiarul cercetarii si executant. Relatia contractuala stabilita vizeaza alternativele decizionale care fac obiectul investigatiei, criteriile de evaluare a alternativelor, alaturi de nivelul de importanta si de exigenta al deciziei.

Studiul efectuat cuprinde o multitudine de aspecte privitoare la orientarea elevilor dupa terminarea studiilor liceale de la patru licee din judetul Suceava:Colegiul National "Petru Rares", Colegiul National "Mihai Eminescu", Grup Scolar Economic si Administrativ "Dimitrie Cantemir" si Grup Scolar Nr. 1, iar cealalta parte urmand a fi cunoscuta in cele ce urmeaza, odata cu prezentarea pe larg a rezultatelor. Daca ar fi sa sintetizam toate elementele analizate in cadrul cercetarii efectuate, aceasta s-ar putea face sub o denumire generica a temei de cercetare de tipul Studiul statistic de cercetare a orientarii elevilor la sfarsitul studiilor liceale din orasul Suceava.

Programul unei observari statistice vizeaza toate cele trei momente , unite intr-un intreg ale procesului de observare si anume:

Identificarea elementelor, unitatilor concrete din colectivitatea ce urmeaza a fi inregistrata;

Masurarea caracteristicilor cuprinse in cercetare pentru fiecare unitate a colectivitatii observate;

Inregistrarea fiecarei unitati din colectivitatea considerata cu valoarea numerica sau atributiva a caracteristicilor statistice incluse in programul observarii.

2.Stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara

ancheta

O colectivitate statistica este finita. Prin urmare, colectivitatea care urmeaza a fi studiata trebuie delimitata in timp si spatiu , pentru a nu se ajunge la situatii neclare in operatia de inregistrare.In acest scop se apeleaza la nomenclatoarele si clasificarile existente sau se stabilesc criterii care permit delimitarea colectivitatii supuse observarii.

Unitatile statistice sunt elementele componente ale unei colectivitati.Ele sunt elementul de observare si inregistrare statistica a colectivitatii.Prin insumarea lor se obtine volumul colectivitatii.De aici necesitatea de a nu omite o parte din unitati, in cazul observarii totale, sau a unor unitati reprezentative, in cazul observarii prin sondaj statistic.

A defini o unitate statistica inseamna a determina continutul esential al acesteia, formele concrete sub care poate fi gasita pe teren, precum si limitele reale si conventionale ale diferitelor forme pe care poate sa le aiba in colectivitate.In acest fel se asigura identificarea pe teren a tuturor elementelor ce fac obiectul inregistrarii statistice.In cazul unitatilor complexe se fac delimitari si in interiorul acestor unitati in scopul precizarii tipurilor si elementelor ce pot fi diferentiate in cadrul lor.

Definirea populatiei cercetate, din rindul careia va fi selectionat esantionul , reprezinta prima etapa a procedurii de esantionare.In cadrul studiului de fata , populatia cercetata o reprezinta elevii claselor a XII-a din judetul Suceava, in cursul anului 2004.

3.Alegerea tipului de cercetare (metoda de selectie utilizata)

Ancheta pe baza de sondaj este cea mai utilizata metoda de cercetare selectiva a unei colectivitati.

Elementul esential care trebuie sa caracterizeze ancheta pe baza de sondaj este caracterul sau stiintific care il diferentiaza de anchetele de tip jurnalistic sau de unele articole care prezinta fapte si opinii fara a se asigura de valoarea lor statistica sau de realitatea obiectiva .

Cele mai importante avantaje ale anchetelor sunt:

• Timpul scurt de realizare a lor(comparativ cu o cercetare totala de exemplu);
• Costul de realizare al anchetei relativ redus;
• Exista opinii avizate conform carora , rezultatele obtinute in urma unei cercetari selective sunt mult mai relevante ca cele rezultate in urma unei observari totale.

In realizarea in bune conditii a unei anchete pe baza de sondaj este necesar a fi amintit aportul unor discipline cum ar fi:

Statistica, prin:

a)selectia prin sondaj a persoanelor anchetate;

b)prezentarea rezultatelor(corelatie, regresie, calculul erorilor etc.);

c)analiza factoriala etc.;

2)Sociologia, prin :

a)stabilirea criteriilor socio-demografice, socio-economice, socio-profesionale:

b)notiunile de tipologie , de segmentare etc;

c)structura chestionarului.

3)Psihologia, prin:

a)pregatirea chestionarului, formularea intrebarilor;

b)studiul motivatiilor.

4)Informatica, prin:

a)prelucrarea automata a datelor statistice;

b)ajutor in interpretarea informatiilor obtinute ca urmare a folosirii unor softuri specifice (SPSS, de exemplu, utilizat si in cercetarea de fata ).

Realizarea unei anchete pe baza de sondaj presupune o investigatie intreprinsa pe o fractiune reprezentativa a populatiei statistice, desemnata prin numarul elevilor , fiind necesara in momentul efectuarii unei cercetari extensive si reprezentative a comportamentului consumatorilor . Acest tip de cercetare se concentreaza in practica asupra acelor aspecte ale comportamentului elevului considerate a fi relevante, determinante.

Cercetarea prin sondaj este o metoda statistica de cunoastere a unei populatii pe baza datelor inregistrate numai asupra unei parti reprezentative, numita esantion, extrasa din populatie . Scopul cunoasterii prin sondaj este atins in masura in care determinarile obtinute pentru colectivitatea partiala inregistrata pot fi extinse la nivelul intregii populatii din care s-a extras esantionul. Cercetarea prin sondaj porneste de la observarea statistica a unui esantion reprezentativ si ajunge, generalizand caracteristicile esantionului pe baza inferentei statistice, la cunoasterea intregii colectivitati.

Planul sau dosarul unui sondaj , respectiv demersul metodologic al cercetarii prin sondaj, urmareste extragerea si observarea dintr-o colectivitate pe care vrem sa o cunoastem a unui numar limitat de elemente , sperand ca informatia primita prin cercetarea acestei parti sa fie utila si suficient de precisa pentru a cunoaste inreaga colectivitate.Cercetarea prin sondaj presupune , deci, un intreg proces de cercetare , de la culegerea datelor pe baza esantionului pana la extinderea si analiza rezultatelor la nivelul colectivitatii totale , in conditii de cost si precizie admisibile.

Realizarea demersului metodologic al unei cercetari prin sondaj presupune parcurgerea unor etape si, implicit, rezolvarea problemelor pe care le ridica.Ansamblul acestor etape este prezent in schema de mai jos:

Acuratetea si complexitatea rezultatelor unei cercetari selective depinde nu neaparat de numarul persoanelor intervievate, ci in principal de reprezentatizitatea esantionului supus cercetarii.Sunt trei conditii principale cu ajutorul carora se evidentiaza valabilitatea si valoarea unei anchete:

Specificul tehnicilor de cercetare alese si eficienta cu care acestea sunt utilizate;

Seriozitatea si obiectivitatea persoanelor care efectueaza studiul;

Modul in care sunt prezentate rezultatele si utilitatea finala a acestora.

4. Prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua

De o mare importanta pentru derularea oricarui studiu de piata este formularea temei de cercetare si a ipotezelor de lucru. Daca in ceea ce priveste tematica cercetarii, de modul in care aceasta este aleasa si formulata depinde utilitatea studiilor si amploarea efortului ce implica realizarea lui, formularea ipotezelor se cere a fi efectuata, de asemenea, cu multa atentie, de calitatea lor depinzand in mare masura succesul sau esecul cercetarilor.

Formularea ipotezelor trebuie sa tina seama de indeplinirea a trei conditii pentru a putea fi considerate ipoteze valide:

Verificabilitatea(necesitatea de a se baza pe observarea faptelor reale);

Specificitatea(posesia unui inalt continut informational);

Conformitatea(continutul va tine cont de nivelul actual al cunoasterii stiintifice din domeniul respectiv).

In urma prelevarii unui esantion dintr-o populatie statistica, prin prelucrarea datelor provenite prin sondaj se obtine un estimator al parametrului urmarit in populatia de origine.Se pune atunci problema in ce masura parametrul estimat pe baza rezultatelor sondajului asigura "credibilitatea" aprecierilor facute asupra intregii colectivitati. Estimatorul este, asadar, o "presupunere" a parametrului, deci o ipoteza statistica.

Se numeste ipoteza statistica care se face cu privire la parametrul unei repartitii sau la legea de repartitie pe care o urmeaza anumite variabile aleatoare.

Considerand ipoteza un enunt despre relatia dintre doua sau mai multe variabile, pentru esantionul de 100 de subiecti supusi investigatiei, situatiile pentru care se pot stabili ipoteze nule si alternative se refera in principal la urmatoarele cazuri ( definite drept ipoteze de cercetare pentru care s-a realizat si testarea ):

Liceul, specializarea, posibilitatea materiala ca elemente determinate in continuarea studiilor;

Posibilitatea alocarii unor sume suplimentare de bani in scopul obtinerii unui standard mai ridicat de calitate pentru serviciile din invatamantul superior;

Subventionarea de la bugetul de stat a locurilor fara taxa;

Diferentele intre invatamantul superior sucevean si cel din alte centre universitare;

Interesul pentru invatamantul superior manifestat de catre elevi.

Enuntarea obiectivelor se face in etapa pregatitoare a unei cercetari prin sondaj si trebuie sa fie clara si sa tina seama de conditiile de cost si precizie admisibile pentru a da posibilitatea luarii unor decizii care sa nu vina in contradictie cu scopul propus.

O cercetare prin sondaj poate viza, in functie de ceea ce urmarim prin cunoastere, doua obiective:

- estimarea unor caracteristici ale unei distributii statistice (media, varianta, proportia, de exemplu);

- verificarea unor ipoteze privind forma distributiilor statistice, legaturile dintre fenomene, evolutia fenomenelor etc.

Plecand de la ipotezele de cercetare stabilite, au fost conturate obiectivele prezentului studiu (fiind considerate ipoteze de lucru ) care au drept reper analiza si prezentarea urmatoarelor aspecte concrete:

Cunoasterea interesului pentru invatamantul superior in perioada actuala si comparativ cu cea a anului scolar 2002/2003;

Aflarea mediului de provenienta a elevilor;

Identificarea motivelor pentru care elevii au optat pentru continuarea sau intreruperea studiilor;

Identificarea surselor de informare folosite de catre elevi pentru a alege universitatea dorita.

Perioada (timpul ) observarii vizeaza doua aspecte. Pe de o parte, timpul la care se refera datele, pe de alta parte, timpul inregistrarii.

Timpul la care se refera datele este timpul in care exista, se manifesta, respectiv se defineste in timp colectivitatea studiata. Se diferentiaza in functie de natura colectivitatii. Astfel, pentru colectivitatile de fiinte si lucruri, inregistrarea surprinde starea lor la un moment dat, numit moment critic, sau moment de referinta, iar pentru colectivitatile de fapte si evenimente, timpul la care se refera datele este o perioada de timp (luna, trimestrul, anul).

Timpul inregistrarii este timpul in care se face efectiv inregistrarea. De exemplu, in cazul studiului nostru timpul inregistrarii va fi luna iunie 2004.

Timpul la care se refera observarea se face in asa fel incat fenomenul observat sa fie surprins intr-o stare normala, caracteristica. Timpul in care se face inregistrarea se precizeaza in programul observarii si trebuie sa fie cat mai scurt pentru a asigura operativitatea datelor. Se alege intr-o perioada in care fenomenul poate fi inregistrat in cele mai bune conditii.

5.Stabilirea marimii esantionului si caracteristicile acestuia

Dimensionarea esantionului a insemnat luarea in considerare a elevilor aflati in clasa a XII-a de la patru licee reprezentative din orasul Suceava: Colegiul National "Petru Rares", Grup Scolar Economic si Administrativ "Dimitrie Cantemir", Colegiul National "Mihai Eminescu" si Grupul Scolar Nr. 1, in anul 2004.

In stabilirea marimii esantionului supus cercetarii exista o serie de factori de conditionare, precum: gradul de omogenitate a colectivitatii, marimea erorii de probabilitate si probabilitatea cu care se garanteaza rezultatele, timpul afectat culegerii datelor si, nu in cele din urma, resursele financiare aferente cercetarii.

In principal datorita motivelor financiare, nu s-a putut mari volumul esantionului in scopul reducerii erorii de selectie, motiv pentru care eroarea maxima admisa de 5 % a fost tinta studiului, in scopul asigurarii reprezentativitatii selectiei efectuate. Volumul esantionului este determinat dupa formula:

unde:

n= marimea esantionului;

t= coeficientul care corespunde probabilitatii cu care se garanteza rezultatele;

p= proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata (in majoritatea  situatiilor aceasta proportie nu se cunoaste inainte de cercetare, si in aceste cazuri ea se considera egala cu 0,5 pentru a face ca dispersia sa aiba valoarea maxima posibila);

= eroarea limita acceptabila (abaterea admisa).

Astfel, utilizand procedeul de esantionare proportional, au fost intervievati 100 de elevi.

Cele mai frecvente erori intalnite in etapa culegerii datelor sunt cele care se produc la inregistrarea, transmiterea, trecerea de pe un purtator de informatie pe altul, la codificarea datelor si care se datoreaza slabirii atentiei, erorilor in evidentele primare, interpretarii gresite a unor notiuni sau a unor norme metodologice etc. Depistarea unor asemenea erori in trecut s-a efectuat cu metode manuale. In prezent, datorita volumului mare de date care circula si a costurilor mari pe care le implica, metoda manuala nu este aplicabila. Tot mai mult se practica controlul automat si corectarea automata a datelor statistice, efectuate cu ajutorul calculatoarelor electronice. Controlul automat al exactitatii datelor are la baza pasii de algoritmi, desprinsi din practica controlului manual si formalizati in mod adecvat pentru a fi programati in vederea efectuarii la calculator.

Astfel, printr-o regula simpla se pot depista datele imposibile sau cele fara sens. Pentru valorile caracteristicilor cantitative se pot da o limita inferioara si una superioara in cadrul carora ele se considera acceptabile si in afara carora sunt eronate. Analog ,se elimina asa-numitele cazuri "aberante" care fiind considerante ca nesemnificative in comparatie cu masa de valori ce se incadreaza intr-un anumit camp de variatie specific unui anumit grad de omogenitate. De asemenea, pe baza nomenclatoarelor sau a listei prezentarii codificate a unor variante ale caracteristicilor calitative se pot depista inregistrarile eronate ( de pilda, cele ce nu fac parte din nomenclator ).

Erorile se pot depista de asemenea si prin asa- numitul control logic , care consta in testarea concordantei logice ce exista intre diferitele valori ale unei caracteristici sau intre valorile diferitelor caracteristici sau indicatori (de exemplu, intre varsta, profesia si starea civila a unei persoane sau intre valoarea capitalului fondurilor fixe, numarul salariatilor si valoarea productiei - marfa a intreprinderii, valoarea medie si valorile individuale din care s-a calculat media etc.). Diagnosticarea erorilor de acest fel se face tocmai prin listarea sistematica a legaturilor logice dintre datele inregistrate. In efectuarea controlului logic de mare folos este experienta statisticianului in a depista diferite neconcordante fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa. Controlul logic este completarea rationala a controlului faptic descris mai inainte.

O chestiune mult mai problematica decat depistarea automata a datelor eronate este corectarea automata a erorilor. Pe baza multimii datelor corect inregistrate si a celor eronate depistate, pe cale automata, se pot inlocui datele eronate cu date plauzibile, compatibile cu celelalte valori. Asemenea date se considera satisfacatoare, din punct de vedere statistic, deoarece pentru intreaga colectivitate ofera date necontradictorii. Daca insa este necesar ca si datele individuale sa fie exacte, corectarea automata prin generarea de date plauzibile in locul celor eronate nu mai este aplicabila.

Erorile se pot datora si unor erori de metodologie, de conceptie a cercetarii ca de pilda delimitarea imprecisa a populatiei si a unitatilor ei, ceea ce poate duce la volumul incomplet sau eterogen al inregistrarilor. De aceeasi natura sunt si erorile in definirea caracteristicilor incluse in program de observarea, formularea neclara sau eronata a intrebarilor, fixarea gresita a locului sau a timpului inregistrarii etc. Erori metodologice sunt si cele care rezulta din gruparea sau clasificarea gresita, din utilizarea unor formule de calcul neadecvate etc. Asemenea greseli metodologice distorsioneaza intr-un singur sens datele, determinand aparitia erorilor sistematice.

Pentru a depista si inlatura erorile metodologice se obisnuieste organizarea unor inregistrari sau recensaminte de proba sau aplicarea experimentala pe un esantion, pe parcursul unei perioade limitate, a metodologiei preconizate.

In complexul proces al prelucrarii datelor de masa, de asemenea se pot strecura diferite erori. Cele mai grave in consecinta sunt erorile de modelare ce se pot comite in procesul de elaborare a modelelor si de determinare a parametrilor lor. Cele mai frecvente erori de modelare pot apare in urma neluarii in considerare a particularitatilor cantitative si calitative ale fenomenelor la selectarea modelelor adecvate, si din acest motiv, alegerea gresita a modelului. O asemenea eroare se comite, de exemplu, in operatiile de comparatie cand se compara date care in fond nu sunt comparabile. In cazul modelelor mai complexe uneori se neglijeaza sa se tina seama de postulatele a caror respectare conditioneaza corectitudinea constructiei logice sau matematice prin care se concretizeaza modelul.

In procesul prelucrarii se comit erori si datorita faptului ca - chiar lucrand cu calculatorul- numarul de cifre cu care se opereaza este limitat. Mai trebuie avut in vedere ca, din motive practice, se folosesc date rotunjite , exprimate in unitati de masura convenabile pentru practica (mii, milioane, miliarde lei, tone, bucati etc. ). Erorile datorate rotunjirii intr-un proces lung de prelicrare cu operatii numeroase de calcul se propaga si se acumuleaza astfel incat pot afecta exactitatea rezultatelor finale. O asemenea situatie se produce de pilda, la inversarea matricelor ce intervin la determinarea parametrilor, modelelor de regresie.

6.Elaborarea chestionarului

Din punctul de vedere al numarului de intrebari cuprinse in chestionarul aplicat elevilor se poate preciza ca sunt incluse 16 intrebari. Stiut fiind ca reusita unei anchete statistice pe baza de sondaj depinde in mare masura de seriozitatea conceperii chestionarului, nu trebuie neglijate elementele de baza pentru constituirea acestuia:

Identificarea si ordonarea logica a caracteristicilor;

Formularea intrebarilor;

Stabilirea formei finale a intrebarilor care vor respecta urmatoarele caracteristici:

-specificitate;

-utilizarea unui limbaj simplu, comun;

-evitarea ambiguitatilor, a cuvintelor vagi si tendentioase;

Stabilirea ordinii intrebarilor;

Conferirea unui aspect estetic general, printr-o corecta dimensionare si o punere in pagina corespunzatoare;

Codificarea si elaborarea listei de coduri.

Ponderea majoritara in cadrul chestionarelor au avut-o intrebarile inchise, numite si precodificate, deoarece asa cum arata si Septimiu Chelcea, acest tip de intrebari ofera o serie de avantaje, precum:

Crerea unui cadru de referinta util refletiei persoanelor intervievate;

Usurinta in prelucrarea statistica a raspunsurilor;

Crearea unui climat favorabil raspunsurilor la intrebarile din chestionar;

Siguranta sporita persoanei intervievate datorata anonimatului;

Lipsa solicitarii memoriei pentru persoana intervievata;

Avantajul de a fi considerate drept "filtru" pentru intrebarile urmatoare.

Cu toate ca in majoritatea cercetarilor intreprinse pe baza de chestionar intrebarile inchise au cea mai mare pondere, nu trebuie neglijat principalul inconvenient al acestei categorii de intrebari: sugestibilitatea datorata prezentarii precodificate a raspunsurilor.

Comparativ cu intrebarile precodificate, chestionarele cu intrebari deschise ofera persoanei intervievate o mare libertate in exprimare, permitand evidentierea problemelor reale care ii ingrijoreaza pe respondenti.

Daca intrebarile inchise se focalizeaza asupra "recunoasterii" ca moment al procesului de actualizare, intrebarile deschise se adreseaza procesului activ al memoriei.Totodata, este cunoscut faptul ca recunoasterea reprezinta un proces mai facil decat reproducerea. Principalul inconvenient al intrebarilor deschise este ca raspunsurile pot fi diferite in lungime si forma, ceea ce duce la o complexitate sporita in momentul codificarii.

Pregatire operatorilor de interviu a presupus instruirea acestora prin organizarea de sedinte de informare care sa permita cunoasterea obiectivelor studiului, a planului sondajului, precum si verificarea modului in care acestia au inteles chestionarul. In urmatoarea etapa, au fost redactate si inmanate instructiuni operatorilor de interviu. Acestea au permis uniformizarea metodei de intervievare pentru toti participantii la cercetare, prin:

o      Precizarea modului in care trebuie condus interviul,

o      Precizarea metodei de selectionare a subiectilor,

o      Precizarea sensului fiecarei intrebari,

o      Precizarea metodei utilizate pentru inregistrarea raspunsurilor.

7.Dimensionarea echipei de cercetare si a costurilor chestionarului

Deoarece cercetarile statistice sunt operatii de mare amploare, necesita importante forte umane, apreciabile cheltuieli banesti si materiale, organizarea in cele mai bune conditii care sa asigure date cat mai exacte cu cheltuieli minime, impune o proiectare riguroasa, o pregatire minutioasa, o indrumare si un control de inalta competenta.

Toate aceste actiuni se prevad si se coordoneaza in programul de organizare si desfasurare a cercetarii.Programul asigura realizarea unei conceptii unitare in efectuarea cercetarii de catre intreaga masa a participantilor si crearea de conditii optime pentru a obtine date exacte si informatii pertinente.

Echipa de cercetare este formata din patru persoane:

I. Buzdugan Antuzia;

II. Ciobanu Florentina;

III. Motriuc Alina;

IV. Nascu Mihaela Adelina,

studente in cadrul Facultatii de Stiinte Economice si Administratie Publica, specializarea ECTS, ANUL II, GRUPA 2.

Participarea efectiva la realizarea proiectului consta in:

I. Buzdugan Antuzia: - definirea temei de cercetare;

- stabilirea populatiei cer cetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta;

- alegerea tipului de cercetare;

- prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua;

II. Ciobanu Florentina: - coperta;

- introducere;

- definirea temei de cercetare;

- stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta;

- alegerea tipului de cercetare;

- prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua;

- marimea esantionului si caracteristicile acestuia;

- elaborarea chestionarului;

- dimensionarea echipei de cercetare si a costurilor chestionarului;

- tehnoredactarea si imprimare;

III. Motriuc Alina: - coperta;

- introducere;

- definirea temei de cercetare;

- stabilirea populatiei cercetate si a teritoriului in care se desfasoara ancheta;

- alegerea tipului de cercetare;

- prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua;

- marimea esantionului si caracteristicile acestuia;

- elaborarea chestionarului;

- dimensionarea echipei de cercetare si a costurilor chestionarului;

IV. Nascu Mihaela Adelina: - introducere;

- prezentarea ipotezelor si a obiectivelor cercetarii si a perioadei in care studiul se va efectua;

- marimea esantionului si caracteristicile acestuia;

- elaborarea chestionarului;

- dimensionarea echipei de cercetare.

Costurile chestionarului constau din :

foi A4;

discheta;

C.D. + plic;

indosariere.

Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Data completarii: ..........

Catedra de Stiinte Economice Locul completarii .......

Ora:.............

CHESTIONAR NR. ...

Va rugam sa participati la realizarea unei cercetari statistice privind orientarea elevilor dupa terminarea studiilor liceale.

CHESTIONARUL ESTE ANONIM.Rezultatele cercetarii vor fi facute publice prin mass-media , dupa prelucrarea statistica a informatiilor.

Ne bazam pe bunavointa si sinceritatea dumneavoastra.

VA MULTUMIM !

P1. Liceul la care invatati este:

P2. Mentionati specializarea:

............................

P3. Intentionati sa va continuati studiile dupa absolvirea liceului?

1. da;
2. nu;

NS/NR.

P4. In cazul in care nu veti continua studiile , o optiune ar fi:

1. somajul;
2. angajarea;
3. emigrarea;
4. altele (cum ar fi:..................).

NS/NR

P5. In cazul in care veti continua studiile , universitatile alese vor fi :

1. de stat;
2. particulare;

NS/NR.

P6. Cum apreciati ofertele facute de universitati?

P7. Care a fost principalul mijloc de informare referitor la ofertele universitatilor ?

1. scoala;
2. brosuri;
3. mass-media;
4. prieteni, rude;
5. altele (care?).............................

NS/NR

P8. Cum apreciati tarifele impuse studiilor cu taxa?

P9. Precizati primele 3 univesitati pentru care ati opta (mentionind si   localitatea):

P10. Care sunt primele 3 specializari pe care doriti sa le urmati?

P11. Care este forma de invatamant pe care doriti sa o urmati?

1. scurta durata;
2. lunga durata;

NS/NR.

P12. Regimul de curs ales este:

1. de zi;
2. cu frecventa redusa;
3. invatamint la distanta;

NS/NR.

P13. Ati fost influentat in alegerile facute?

1. da;
2. nu;

NS/NR.

P14. Ce sex aveti?

1. feminin;
2. masculin.

P15. Ce varsta aveti? (ani impliniti)

P16. Mediul din care proveniti este:

1. urban;
2. rural;

NS/NR. Numele operatorului........

BIBLIOGRAFIE

1. CRISTIAN VALENTIN HAPENCIUC - Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2003

2.ELISABETA JABA - Statistica, Editura Economica, Bucuresti, 2002

3.EMILIA TITAN, SIMONA GHITA, ANGELICA BACESCU-CARBUNARU - Bazele statisticii, Editura Meteora Press, Bucuresti, 2001

4.ION I. IONESCU - Sociologia scolii, Polirom, Iasi, 1997

5.E . BIJI, T. BARON, L. TOVISSI, P. WAGNER, AL. ISAIC-MANIU, M. KORKA, D. POROJAN - Statistica teoretica si economica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991