ORGANIZAREA SI PREZENTAREA METODEI: Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat

Prezentarea activitatii

Activitatea a avut loc la Scoala cu clasele I-VIII Gardani si a fost aplicata la doua clase: clasa a-V-a si clasa a-VI-a.

Modelul "Stiu - Vreau sa stiu - Am invatat' ("Know - Want to Know - Learned', Donna Ogle, 1986).

La baza desfasurarii activitatii am avut in vedere urmatoarele ipoteze:

1. Prin aplicare unei metodologii didactice moderne, educatia pentru sanatate poate contribui la formarea unei gandiri stiintifice, stimularea dezvoltarii unor procese si calitati umane;

2. Contributia metodelor activ-participative, adecvarea lor la stilul individual de invatare la optimizarea procesului instructiv-educativ poate fi demonstrata printr-o astfel de activitate;

3. Invatarea prin actiune (learning by doing) are valente formative accentuate, deoarece elevul intelege si retine cu atat mai bine daca invata facand el insusi ceva;

4. Obiectivul principal al activitatii a fost de a demonstra ca randamentul scolar poate fi imbunatatit considerabil prin implicarea activa a elevului in procesul instructiv-educativ, realizata cu ajutorul unei largi palete de metode participativ-active.

In ceea ce priveste caracterizarea generala a claselor pot sa spun ca sunt clase cu un efectiv de 16 respectiv 17 elevi, clase de nivel mediu, dar cu elevi care sunt preocupati de starea lor de sanatate, foarte cooperanti, implicandu-se activ in toate activitatile desfasurate cu ei. Precizez ca la clasa a-V-a din anul scolar 2008-2009 am aplicat la tema Sanatatea alimentatiei, metode clasice de predare iar la clasa a VI -a din anul scolar 2008-2009 la aceeasi tema am aplicat metode moderne activ participative.

La una din clase am aplicat metode active care sa corespunda stilurilor individuale de invatare, concentrandu-ma pe capacitatea profesorului de a intelege si a raspunde cerintelor/ nevoilor celui care invata (elevului).

Metodele folosite si variante ale acestora aplicate la lectiile din cadrul temei propuse au fost descrise in capitolul precedent.

Modele de proiectare pentru lectiile de la tema Sanatatea alimentatiei alaturi de chestionarul si testul aplicate pe parcursul desfasurarii activitatii sunt prezentate in continuare. Au fost aplicate: un chestionar (inaintea primei lectii de la tema propusa) si un test final la sfarsitul temei .

In proiectarea activitatii didactice am tinut seama de modelul proiectarii curriculare, care prezentat succint arata astfel:

Competente continuturi resurse evaluare

Prelucrarea si interpretarea datelor s-a realizat pe baza metodelor si procedeelor statistice. In urma interpretarii rezultatelor obtinute am formulat concluziile ce se desprind din studiu.

Proiecte didactice utilizate in activitate

A. Lectia nr. 1 - Chestionar despre alimentatie

Inainte de inceperea activitatii propriu-zise a fost dat elevilor chestionarul, prin care am urmarit stadiul de pregatire, chestionar referitor la notiuni generale de alimentatie. Scopul chestionarului a fost acela de a obtine informatii privind deprinderile alimentare si daca elevii au informatii referitoare la aditivii alimentari. Chestionarul cuprinde acele cunostinte ale elevilor care se vor folosi in studiul temei propuse.

In urma verificarii chestionarului mi-am propus ca pe parcursul activitatii sa pun accent pe utilizarea unor notiuni, norme si principii specifice educatiei pentru sanatate, formarea unor atitudini si comportamente responsabile privind starea de sanatate si dezvoltarea capacitatii de a rezolva situatii problema privind sanatatea.

CHESTIONAR DESPRE ALIMENTATIE

1. Ai luat micul dejun?

□ da □ nu

Ce ai mancat la micul dejun?

□ Cereale; □ Fructe; □ Oua; □ Clatite; Altceva .

Crezi ca micul dejun este important?

□ da □ nu

Crezi ca mananci prea mult zahar?

□ da □ nu

Care sunt legumele tale preferate?

□ Morcovi; □ Rosii; □ Mazare; □ Varza; Altele.

Ce legume nu mananci?

Mananci legume crude?

□ da □ nu

Ce legume crude mananci?

□ Morcovi; □ Spanac; □ Ardei gras; □ Gulii; □ Salata; □ Conopida; Altele

Mananci legume cand iei o gustare?

□ da □ nu

De cate ori pe zi mananci legume?

□ 0; □ 1; □ 2; □ 3; □ 4; □ De mai multe ori

Iti plac fructele?

□ da □ nu

Care sunt fructele tale preferate?

□ Mere; □ Banane; □ Pere; □ Portocale; Altele

Mananci fructe la micul dejun?

□ da □ nu

Mananci fructe proaspete la pranz?

□ da □ nu

15. De cate ori mananci fructe proaspete pe zi?

Ce sucuri de fructe bei?..

Ce fel de paine mananci mai des?

□ Alba; □ De secara; □ Neagra; □ Alte feluri

Ai gustat vreodata paine din faina integrala?

□ da □ nu

De cate ori pe zi bei lapte?

□ 0; □ 1; □ 2; □ 3; □ 4; □ De mai multe ori

Bei lapte la micul dejun?

□ da □ nu

Ce gustari mananci mai des?

□ Branza; □ Nuci; □ Fructe; □ Dulciuri; □ Legume; □ Produse de patiserie

Ce bei cel mai des?

□ Sifon; □ Suc de fructe; □ Lapte; □ Apa; □ Ceai; □ Altele.

Consideri ca bauturile sau gustarile pe care le consumi iti fac bine?

□ da □ nu

Iti prepari singur gustarile?

□ da □ nu

Numeste o gustare buna dintre cele pe care le mananci!!!

Iti place sarea pe mincare?

□ da □ nu

Crezi ca multa sare iti face rau?

□ da □ nu

Iti place pestele?

□ da □ nu

Iti place carnea de pui?

□ da □ nu

. Iti place carnea?

□ da □ nu

Ce mananci mai des?

□ Peste; □ Pui; □ Carne de porc; □ Carne de vita

Controlati produsele pe care le cumparati daca contin aditivi alimentari?

□ da □ nu

Consideri ca obiceiurile alimentare bune te ajuta sa-ti pastrezi sanatatea?

□ da □ nu

Consideri ca greutatea ta este?

□ Buna; □ Prea mare; □ Prea mica

Crezi ca mananci alimente potrivite?

□ da □ nu.

In continuare am sa prezint cele mai relevante proiecte de tehnologie didactica utilizate la clasa a VI-a unde am aplicat metode de invatare activ participative .

B. Lectia nr. 2

Proiectul unitatii de continut

Disciplina optionala: EDUCATIA PENTRU SANATATE

Tema: Piramida alimentelor

Tipul lectiei: Formarea de priceperi si deprinderi intelectuale

Clasa a VI-a

Scopul: insusirea de catre elevi a unor cunostinte referitoare la o alimentatie echilibrata si rationala.

Obiective de referinta:

sa identifice sursele de informatie corecta in probleme de sanatate.

sa ia decizii responsabile/ corecte in situatii de amenintare a starii de sanatate.

2.4. sa se implice in activitati de prevenire si combatere a factorilor de risc asupra sanatatii.

3.2. sa aprecieze efectele pe termen scurt si lung aie factorilor de risc pentru sanatate.

Obiective operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa descopere compozitia alimentelor;

O₂ - sa cunoasca rolul acestor nutrimente pentru organism;

O₃ - sa inteleaga piramida alimentelor.

Metode didactice utilizate: mozaicul, problematizarea, munca in grup, experimentul de laborator, modelarea

Materiale didactice: manualul, planse, stativ cu eprubete, paine, cleste, spirtiera.

Scenariu didactic:

I. Captarea atentiei:

Alimentele sunt produsele care, introduse in organism, servesc la intretinerea vietii.

II. Comunicarea obiectivelor operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

- sa descopere compozitia alimentelor;

- sa cunoasca rolul acestor nutrimente pentru organism;

- sa inteleaga piramida alimentelor.

Utilizand metoda activ participativa mozaicul corelata cu problematizarea experimentul si modelarea, se imbina armonios celelalte etape ale scenariului didactic: actualizarea cunostintelor, fixarea ideilor ancora, conducerea invatarii (III, IV, V).

IV. Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului: s-a realizat pe tot parcursul lectiei, prin raspunsuri la sarcinile scolare, aprecieri asupra calitatii raspunsurilor.

V. Asigurarea transferului de cunostinte: Tema pentru acasa - exercitiul VII, pagina 66, manual.

Fisa nr. 1

Pentru a putea cunoaste compozitia alimentelor, incearca sa faci urmatoarea

experienta:

Pune intr-o eprubeta un aliment oarecare (de exemplu paine).

Incalzeste eprubeta, la flacara, tinand-o inclinata.

Ce schimbare se observa prima oara

Continua incalzirea pana dispare orice miros si nu se mai degaja fum.

Notati observatiile.

Fisa nr. 2

Identificati continutul de proteine din plansa.

Explicati modul lor de actiune asupra organismului.

Fisa nr. 3

Identificati continutul de glucide din plansa.

Explicati modul lor de actiune asupra organismului.

Fisa nr. 4

Identificati continutul de lipide din plansa.

Explicati modul lor de actiune asupra organismului.

C. Lectia nr. 3

Proiectul unitatii de continut

Tema Eticheta - cartea de vizita a alimentelor

Tipul lectie Lectie de comunicare/Insusire de noi cunostinte

Clasa a VI -a

Scopul: dobandirea de catre elevi a unor cunostinte referitoare la caracteristicile esentiale pe care le contine eticheta produsului.

Obiective de referinta:

sa identifice sursele de informatie corecta in probleme de sanatate.

sa ia decizii responsabile/corecte in situatii de amenintare a starii de sanatate.

2.4. sa se implice in activitati de prevenire si combatere a factorilor de risc asupra sanatatii.

3.2. sa aprecieze efectele pe termen scurt si lung aie factorilor de risc pentru sanatate.

Obiective operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa defineasca eticheta produsului;

O₂ - sa cunoasca scopul etichetarii alimentelor;

O₃- sa inteleaga etichetarea produselor.

Metode didactice utilizate: soarele caracteristicilor, problematizarea, conversatia euristica, studiul de caz

Materiale didactice manualul, ambalaje, pliante

Scenariu didactic:

I Captarea atentiei

Ati observat ca atat la televizor, cat si la radio se repeta adesea enuntul:

" Citeste cu atentie eticheta si prospectul produsului inainte de a fi cumparat".

II. Comunicarea obiectivelor operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa defineasca eticheta produsului;

O₂ - sa cunoasca scopul etichetarii alimentelor;

O₃ - sa inteleaga etichetarea produselor.

III. Prezentarea continutului

Se comunica elevilor, de catre profesor, sarcinile necesare dobandirii cunostintelor despre eticheta produselor si anume: desenati un cerc si in interiorul lui trasati raze. In interiorul fiecarui sector de cerc scrieti o informatie care trebuie sa fie inclusa pe eticheta.

Se distribuie elevilor materialele de lucru necesare insusirii noilor cunostinte si se fac recomandari cu privire la rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dirijarea invatarii se efectueaza cu ajutorul fisei de instruire. Se urmareste modul in care elevii rezolva sarcinile din fisa. Se fac recomandari de catre profesor despre efectuarea sarcinii, solicitandu-se elevilor interpretarea celor observate.

Observatie: elevii lucreaza atat individual cat si in grupe heterogene.

IV. Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului se face pe tot parcursul lectiei. Pentru o mai buna sistematizare se realizeaza cu ajutorul elevilor care afiseaza cele cerute si notate pe colilele de hartie primite pentru a face notarile.

V. Asigurarea transferului de cunostinte: tema pentru acasa exercitiul nr.III, pagina 66, manual.

Fisa de lucru:

a.   desenati un cerc si in interiorul lui trasati raze;

b.   in interiorul fiecarui sector de cerc scrieti o informatie care trebuie sa fie inclusa pe eticheta.

D. Lectia nr. 4

Proiectul unitatii de continut

Tema Aditivii alimentari

Tipul lectie Lectie de comunicare / Insusire de noi cunostinte

Clasa a VI -a

Scopul:cunoasterea de catre elevi a categoriilor de aditivi si efectele lor asupra organismului.

Obiective de referinta:

sa identifice sursele de informatie corecta in probleme de sanatate.

sa ia decizii responsabile/ corecte in situatii de amenintare a starii de sanatate.

2.4. sa se implice in activitati de prevenire si combatere a factorilor de risc asupra sanatatii.

3.2. sa aprecieze efectele pe termen scurt si lung aie factorilor de risc pentru sanatate.

Obiective operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa defineasca aditivii alimentari;

O₂ - sa clasifice aditivii admisi de legislatia romaneasca;

O₃ - sa identifice efectele aditivilor asupra organismului.

Metode didactice utilizate: problematizarea, metoda "stiu, ce vreau sa stiu , ce am invatat"

Materiale didactice: manualul, fise de lucru ,pliante

Scenariu didactic:

I. Captarea atentiei

Aditivii alimentari-un rau necesar?

II. Comunicarea obiectivelor operationale:

La sfarsitul orei elevii vor fi capabili:

O₁ - sa defineasca aditivii alimentari;

O₂ - sa clasifice aditivii admisi de legislatia romaneasca;

O₃ - sa identifice efectele aditivilor asupra organismului.

III. Prezentarea continutului.

Se distribuie elevilor materialele de lucru necesare insusirii noilor cunostinte si se fac recomandari cu privire la rezolvarea sarcinilor de lucru.

Dirijarea invatarii se efectueaza cu ajutorul fisei de instruire. Se urmareste modul in care elevii rezolva sarcinile din fisa. Se fac recomandari de catre profesori despre noua tema , solicitandu-se elevilor sa completeze primele 2 coloane ale fisei. Observatie: elevii lucreaza in grupe heterogene.

Etape:

1.Se lucreaza pe grupe heterogene.

2.In timp ce elevii realizeaza lista, profesorul construieste pe tabla un tabel cu urmatoarele coloane (asemanator celui din fisa de lucru distribuita elevilor):

3.Se cere grupelor sa spuna ce au scris si se noteaza in prima coloana informatiile cu care toti sunt de acord.

Folosind aceeasi metoda elevii vor elabora o lista de intrebari.

- Elevii vor identifica intrebarile pe care le au despre subiectul abordat, iar profesorul le va lista in a doua coloana a tabelului (definitia aditivilor, cum se clasifica aditivii, ce boli pot provoca, cum se simbolizeaza). Aceste intrebari vor evidentia nevoile de invatare ale elevilor in legatura cu tema abordata.

- Urmeaza dobandirea de noi cunostinte referitoare la acest subiect.

- Dupa predarea noilor cunostinte, in faza de realizare a sensului / intelegere, se revine asupra intrebarilor formulate in coloana VS. Se constata la care s-au gasit raspunsurile in lectie si se trec in ultima coloana. Elevii compara ceea ce cunosteau inainte de predare (informatiile din prima coloana a tabelului), cu ceea ce au invatat (informatiile din a treia coloana a tabelului).

IV. Obtinerea performantei si asigurarea feed-back-ului se face pe tot parcursul lectiei.

V. Asigurarea transferului de cunostinte: tema pentru acasa, realizarea unui eseu cu tema: "Cand si cum ne alimentam sanatos?"

Fisa nr.1

Completati primele doua coloane din fisa de lucru:

Fisa nr.2

Completati primele doua coloane din fisa de lucru:

Fisa nr.3

Completati primele doua coloane din fisa de lucru:

Fisa nr.4

Completati primele doua coloane din fisa de lucru:

3. Teste aplicate

Obiective urmarite prin proba de evaluare

O₁ - sa -si formeze un comportament alimentar corect;

O₂ - sa cunoasca termenii de specialitate;

O₃ - sa aprecieze efectele pe termen scurt si lung a factorilor de risc.

CHESTIONAR DESPRE ALIMENTATIE

Ai luat micul dejun?

□ da □ nu

Ce ai mancat la micul dejun?

□ Cereale; □ Fructe; □ Oua; □ Clatite; Altceva .

Crezi ca micul dejun este important?

□ da □ nu

Crezi ca mananci prea mult zahar?

□ da □ nu

. Care sunt legumele tale preferate?

□ Morcovi; □ Rosii; □ Mazare; □ Varza; Altele.

Ce legume nu mananci?

. Mananci legume crude?

□ da □ nu

Ce legume crude mananci?

□ Morcovi; □ Spanac; □ Ardei gras; □ Gulii; □ Salata; □ Conopida; Altele

. Mananci legume cand iei o gustare?

□ da □ nu

De cate ori pe zi mananci legume?

□ 0; □ 1; □ 2; □ 3; □ 4; □ De mai multe ori

. Iti plac fructele?

□ da □ nu

Care sunt fructele tale preferate?

□ Mere; □ Banane; □ Pere; □ Portocale; Altele

Mananci fructe la micul dejun?

□ da □ nu

Mananci fructe proaspete la pranz?

□ da □ nu

15. De cate ori mananci fructe proaspete pe zi?

Ce sucuri de fructe bei?..

Ce fel de paine mananci mai des?

□ Alba; □ De secara; □ Neagra; □ Alte feluri

Ai gustat vreodata paine din faina integrala?

□ da □ nu

De cate ori pe zi bei lapte?

□ 0; □ 1; □ 2; □ 3; □ 4; □ De mai multe ori

Bei lapte la micul dejun?

□ da □ nu

Ce gustari mananci mai des?

□ Branza; □ Nuci; □ Fructe; □ Dulciuri; □ Legume; □ Produse de patiserie

. Ce bei cel mai des?

□ Sifon; □ Suc de fructe; □ Lapte; □ Apa; □ Ceai; □ Altele.

. Consideri ca bauturile sau gustarile pe care le consumi iti fac bine?

□ da □ nu

. Iti prepari singur gustarile?

□ da □ nu

. Numeste o gustare buna dintre cele pe care le mananci!!!

. Iti place sarea pe mincare?

□ da □ nu

. Crezi ca multa sare iti face rau?

□ da □ nu

Iti place pestele?

□ da □ nu

. Iti place carnea de pui?

□ da □ nu

. Iti place carnea?

□ da □ nu

Ce mananci mai des?

□ Peste; □ Pui; □ Carne de porc; □ Carne de vita

. Controlati produsele pe care le cumparati daca contin aditivi alimentari?

□ da □ nu

. Consideri ca obiceiurile alimentare bune te ajuta sa-ti pastrezi sanatatea?

□ da □ nu

Consideri ca greutatea ta este?

□ Buna; □ Prea mare; □ Prea mica

. Crezi ca mananci alimente potrivite?

□ da □ nu

Test final

Obiective urmarite prin proba de evaluare:

Elevul trebuie sa fie capabil:

O₁ - sa defineasca termenii cheie;

O₂ - sa cunoasca principiile nutritive si rolul acestora pentru organism;

O₃ - sa precizeze efectele aditivilor asupra organismului.

O₄ - sa rezolve situatii problema;

O₆ - sa aplice cunostintele in situatii noi.

I. Completati enunturile urmatoare cu notiunile care lipsesc: (24p)

1. Aditivii sunt simbolizati cu litera. .

2. Alimentele sunt de origine.. si origine. .

3. Proteinele sunt substante cu rol.. .

4. Lipidele se mai numesc si .

5. Apa este componente de baza a .

II. Alegeti varianta corecta: (10p)

1. In lipsa vitaminei A,care din alimentele de mai jos trebuie consumate in cantitate mare:

a. paste fainoase;

b. ciocolata;

c. morcov;

d. cartofi prajiti.

2. Care din alimentele urmatoare sunt bogate in fier:

a. spanac;

b. oua;

c. unt;

d. carnat.

III. Notati cu adevarat sau fals urmatoarele propozitii: (16p)

Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul.

Alimente bogate in proteine sunt fructele.

Alimentele fierbinti sau reci dauneaza dintilor si stomacului.

Daunatoare sanatatii sunt legumele si fructele.

IV. Enumerati cinci informatii care sunt incluse pe eticheta unui aliment. (20p)

V. Rezolva rebusul si afla ce cuvant se ascunde pe verticala AB : (20p)

A

B

Aliment bogat in proteine.

Contine mult calciu.

Se mai numesc grasimi.

Sunt de origine vegetala si origine animala.

Se gasesc in sange, oase, muschi.

Grasime de porc.

Asigura refacerea tesuturilor si cresterea organismului.

Contine fosfor si se digera usor.

Obs. Se acorda din oficiu 10 puncte.

4. Prezentarea si interpretarea rezultatelor

4.1. Alimentele observate si continutul lor de E-uri

Lucrarea de fata aduce in prim plan problema aditivilor alimentari. Studiind produsele alimentare consumate pe parcursul unui an de zile, se observa ca nu exista retete care sa nu contina conservanti, antioxidanti, colorantii si amelioratori.

Pentru fiecare produs alimentar este stabilit, prin legislatia in vigoare, aditivul care poate fi folosit precum si doza maxima admisa pe unitatea de produs.

Celebrul 'cod E' este inclus in componenta unui numar foarte mare de alimente, care duce la deteriorarea starii de sanatate.

Verificarea alimentelor utilizate a permis identificarea unui numar mare de aditivi alimentari considerati periculosi (tabelul nr. 1).

Tabelul nr. 1. Aditivii alimentari periculosi intalniti in alimente

Nr. crt	Cod	Denumire	Alimentele in care se intalneste	Efecte
	E102	Tartrazina	Dropsuri Bauturi racoritoare inghetata Mustar	Astm, rinite, soc antifilactic, afectiuni la nivelul bilei, tumori.
	El 04	Galben de chinolina	Creme si budinci, bauturi racoritoare.	Dermatite
	E110	Sunset yellow	Creme si budinci, dropsuri bauturi racoritoare.	Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala, hiperactivitate, tumori renale, degradari cromozomiale, dureri abdominale, greata si varsaturi, indigestie.
	E120	Acid carminic	Pateuri, salam, parizer, iaurt.	Hiperactivitate, eruptii cutanate.
	E122	Azorubina	Dropsuri, ciocolata, inghetata, budinca, bauturi racoritoare.	Reactii adverse la persoanei astmatice, alergice la aspirina.
	E123	Amaranthul		Astm, eczema, hiperaciditate, creste incidenta tumorilor maligne
	E127	Eritrozina		Provoaca cancer, fotosensibilitate.
	E124	Rosu Ponceau 4R	Bauturi racoritoare	Cancerigen pentru animale, actiuni adverse la persoanei astmatice alergice la aspirina.
	E129	Allura Red	Dulciuri, bauturi, cereale, carne burger.	Produce cancer la soarecii tratati cu allura red.
	E131	Albastru patent	Dropsuri,	Reactii alergice, greata, hipotensiune, tremuraturi.	E132 Indigotina Crema cu gust de caramel, krach-bacon snachs Greata, voma, urticarie, hipertensiune arteriala, probleme de respiratie si reactii alergice. E133 Albastru briliant Jeleuri, gemuri, marmelade. Cancerigen. E211 Benzoat de sodiu Bauturi racoritoare, gemuri, sosuri. Urticarii, astm, considerat cancerigen. E223 Metabisulfit de sodiu Biscuiti, eugenia, fulgi de cartof, covrigei Crize de astm, tulburari intestinale, distruge vitamina Bl. E249 Nitrit de sodiu Pateuri, parizer Potential cancerigen. E252 Nitrat de sodiu Pateuri Hiperactivitate, reactii adverse, potential cancerigen. E338 Acid fosforic Bauturi racoritoare Tulburari digestive E621 Glutamat monosodic Chips-uri, pateuri, parizer. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. E950 Acesulfam K Bauturi racoritoare, guma de mestecat. Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatiile de animale, afecteaza glanda tiroida. E951 Aspartam Bauturi racoritoare, guma de mestecat Ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, acumularea fenilalaninei in sange la nivele toxice duce la retardare mintala, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. E952 Ciclamat Bauturi racoritoare Migrene, reactii adverse, poate fi cancerigen. E954 Zaharina Mustar, bauturi racoritoare Asociata cu producerea de cancer la animale de laborator. Alte adaosuri intalnite sunt considerate cancerigene. Exemple: El23 amaranth, este interzis in SUA si Rusia. Se foloseste ca adaos pentru dulciuri si jeleuri. El31 ortofenilfenol, este interzis in SUA si Australia. Se intalneste in citrice. E211 acidul benzoic, este interzis in SUA.Se intalneste in unele bauturi alcoolice. E249-252 se intalnesc in mezeluri si alte preparate din carne precum si branzeturi. In unele cazuri s-a observat pe ambalajul alimentelor notarea denumirii adaosului alimentar, evitandu-se codul E. In plus, consumatorul nu este informat despre doza admisa pe unitatea de produs. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale mortalitatea in randul populatiei globului cauzata de consumul alimentelor imbogatite in substante artificiale, se afla pe locul al III- lea. S-au analizat 100 de produse alimentare, la 68 dintre acestea s-a descoperit prezenta aditivilor alimentari toxici. In tabelele urmatoare sunt prezentate bauturile racoritoare (tabelul nr. 2) si alimentele (tabelul nr. 3) care contin adaosuri periculoase. Tabelul nr. 2. Aditivii alimentari periculosi intalniti in bauturile racoritoare Nr. crt. Bauturi racoritoare Cod Efecte 2 3 Santal pempelmo rosa E102 Astm, rinite, tumori, soc antifilatic, afectiuni la nivelul bilei. Santal pempelmo grapefruit E124 Cancerigen pentru animale, actiuni adverse la persoanei alergice la aspirina. La vitta soca E104 E150 E211 E950 E951 Dermatite hiperaciditate, urticarie, astm, considerat cancerigen, afecteaza glanda tiroida, dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, acumularea fenilalaninei in sange la nivele toxice duce la retardare mintala, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Guisto portocale E110 Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala, hiperaciditate, tumori renale, dureri abdominale, degradari cromozomiale, greata, indigestie, astm. Guisto grapefruit E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Happy mango-ananas E122 E211 E952 Reactii adverse la persoane astmatice, alergice la aspirina, urticarie, astm, considerat cancerigen. Happy pere E211 E950 E951 E952 Urticarie, astm, considerat cancerigen, testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatiile de animale, afecteaza glanda tiroida. Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate. Tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, acumularea fenilalaninei in sange la nivele toxice duce la retardare mintala, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament, migrene. Happy fresh cola E951 Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament Happy mandarine E954 Asociata cu producerea de cancer la animale de laborator. Coca-cola E150 E338 Hiperaciditate, tulburari digestive. Adria cola E221 E951 Urticarie, astm, considerat cancerigen Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, E952 dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Migrene, reactii adverse, poate fi considerat cancerigen. Adria lemon line E221 E950 E951 Urticarie, astm, cancerigen. Testele pe animale au  aratat producerea de dereglari in populatiile de animale, afecteaza glanda tiroida. Dureri de cap,  ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Adria piersici E954 Asociata cu producerea ce cancer la animalele de laborator. Adria turti frutti light E950 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in  populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Only orange E951 E952 E954 Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei  creierului, tulburari de comportament. Migrene, reactii adverse, poate fi cancerigen. Asociata cu producerea ce cancer la animalele de laborator. Fanta portocale E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Fanta fructe de padure E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Fanta lamaie E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Frutti tropic dream E211 E951 E952 E954 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Dureri de cap,ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Migrene, reactii adverse, poate fi cancerigen. Asociata cu producerea ce cancer la animalele de laborator. Frutti fresh tutti frutti E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Frutti fresh piersici E221 Urticarie, astm, cancerigen. Sprite E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen Schweppes kinley tonic E221 Urticarie, astm, cancerigen. Tabelul nr. 3 Aditivii alimentari intalniti in alimentele studiate Nr. crt. Alimentul Cod Efecte 1 Pitic fructe E102 E110 E122 E131 E133 Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala, Hiperaciditate, tumori renale, dureri abdominale, degradari cromozomiale, greata, indigestie, astm. Reactii adverse la persoanei alergice la aspirina. Reactii alergice, greata, hipotensiune. Hiperaciditate. Inghetata martinel El 02 Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala. Sandwich E102 Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala. Rulada Aida E122 E102 Reactii adverse la persoanei alergice la aspirina. Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala. Mustar fin de masa El 02 E952 Urticarie, alergie, rinita, congestie nazala. Asociata cu producerea de cancer. Crema pentru prajituri cu gust de caramel E104 E132 Dermatite. Greata, voma, urticarie, hipertensiune arteriala, probleme de respiratie si reactii alergice. Crema Tiramisu E104 E150 Dermatite. Hiperaciditate. Original Pudding cu gust de frisca El 04 Dermatite. Original Pudding cu gust de capsuni E110 E121 Hiperaciditate, tumori renale, dureri abdominale, degradari cromozomiale, greata, indigestie, astm. Reactii adverse la persoanei asmatice, alergice la aspirine. Bon juice capsuni E124 Cancerigen pentru animale, reactii adverse la persoanele asmatice, alergice la aspirina. Africana crema El 10 Urticarie, alergie, rinita, greata, varsaturi, indigestie, tumori renale, congestie nazala, degradari cromozomiale, dureri abdominale, creste incidenta tumorala la animale. Africana crema de capsuni E122 Reactii adversela persoanele astmatice, alergice la aspirina. Vis capsuni El 22 Reactii adversela persoanele astmatice, alergice la aspirina. Orbit profesional E950 E951 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare,  pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Orbit herbal E950 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Orbit winterfresh E950 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Orbit white fresh ment E950 E951 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Orbit white cassis fruit si vitamina C E950 E951 Testele pe animale au aratat producerea de dereglari in populatile de animale, afecteaza glanda tiroida. Dureri de cap, ameteala, greata, spasme musculare, oboseala, halucinatii, iritabilitate, tahicardie, dureri articulare, pierderea memoriei, alterarea functiei creierului, tulburari de comportament. Star chips E621 Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Viva chips E621 Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Coconitos (biscuiti) E223 Crize de astm, distruge vitamina Bl, tulburari intestinale. Eugenia E223 Crize de astm, distruge vitamina Bl, tulburari intestinale. Krach-bacon snacks E132 E621 Greata, voma, urticarie, hipertensiune arteriala, probleme de respiratie si reactii alergice. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Capolinii bresei (covrigei) E223 Crize de astm, distruge vitamina Bl, tulburari intestinale. Gem de caise E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Gem de caise E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Millifruta caise (iaurt) E120 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Sos de maioneza E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Ketchup dulce E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Hrean cu maioneza E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Salata de icre Hering E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Sos cu pasta de tomate E120 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Delli'kat (condimente) E621 Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Pikant E211 Urticarie, astm, considerat cancerigen. Supa alfabet E150 Hiperaciditate Napoleon Cova D'oro (vin) E122 Reactii adversela persoanele astmatice, alergice la aspirina. Pate Sibiu E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Pate popular E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Pate Bucegi E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Pate de ficat Ardealul E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Poiana antefrigului E250 Potential cancerigen. Parizer Aro E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Parizer de curcan E120 E250 E621 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Cantitati mici de siubstanta cu potential cancerigen. Dureri de cap, greata, astm, slabiciune, senzatie de arsura in ceafa si antebrate, modificari ale ritmului cardiac, respiratie deficitara, infertilitate, distrugerea celulelor nervoase din creier la puii de soareci. Salam de vara E120 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Salam Caraiman E120 Hiperaciditate, eruptii cutanate. Pornind de la aceste informatii, s-a realizat un chestionar care a fost distribuit elevilor . In clasa a V-a au fost chestionati 16 elevi iar la clasa a VI-a, 17 elevi. Rezultatele au fost prezentate in tabelul nr. 4. Raspunsurile elevilor au dovedit ca au deprinderi corecte, acestea s-au format in familie, gradinita si clasele primare. Tabelul nr. 4. Rezultatele chestionarului distribuit elevilor din clasa a V-a Nr. intrebarii Da Frecventa (%) Nu Frecventa (%) Acestea se refera la faptul ca: >  consuma un mic dejun bogat - 73,33%; >  mananca cel putin un fruct pe zi - 93,94%; >  consuma in mod frecvent carne de pasare - 66,67%. In schimb, consuma: >  bomboane - 81,82%; >  chips-uri - 87,88%; >  guma de mestecat - 93,94%. S-a constata ca elevii clasei a V-a: nu cunosc efectele aditivilor alimentari (96,97%); nu cunosc aditivii alimentari periculosi (90,91%); nu controleaza daca produsele pe care le cumpara contin aditivi alimentari (86,66%); In clasa a Vl-a au fost chestionati 17 elevi. Rezultatele prelucrate sunt prezentate in tabelul nr. 5. Tabelul nr. 5. Rezultatele chestionarului distribuit elevilor din clasa a VI-a Nr. intrebarii Da Frecventa (%) Nu Frecventa (%) Datele au evidentiat faptul ca: >    consuma frecvent mezeluri - 85,00%; >    prefera mancarea fast-food - 72,50%; >  consuma chips-uri - 92,50%; Referitor la aditivii alimentari, elevii au precizat faptul ca: >  nu cunosc aditivii alimentari periculosi - 76,47%; >  nu evita produsele care contin aditivi alimentari - 90,93%; >  nu cunosc efectele acestora - 86,76%. Prin prelucrarea datelor s-a evidentiat lipsa unor informatii despre principiile unei alimentatii sanatoase desi, subiectii chestionati sunt constienti de existenta aditivilor alimentari periculosi in produsele pe care le consuma in mod frecvent. Rezultatele chestionarului au oferit informatii asupra gradului de asimilare a cunostintelor anterioare, dandu-mi posibilitatea sa identific lacunele, greselile tipice, confuziile. Bazandu-ma pe aceste observatii, am proiectat activitatea la clasa. Testul final a fost astfel conceput incat sa contina itemi variati, de diferite tipuri si de diferite niveluri de organizare curriculara (inferior,mediu,superior). Itemii propusi sunt in concordanta cu obiectivele propuse. Testul de evaluare finala a avut drept scop evaluarea gradului de intelegere si insusire a notiunilor intalnite in cadrul unitatii de invatare "Sanatatea alimentatiei". Itemii cuprinsi in aceste teste sunt: >    itemi de cunoastere, care solicita memoria (nivel inferior) >    itemi de utilizare a unor notiuni in situatii cunoscute (nivel inferior si mediu) >  itemi de intelegere, care solicita gandirea (nivel mediu si superior) >  itemi de aplicare in situatii noi (nivel superior). Analizand itemii se observa deplasarea accentului de pe itemii care se refera la cantitatea de informatii stocata, spre itemii de intelegere si aplicare. Media rezultatelor la testul final, frecventa notelor, procentul elevilor ce au obtinut nota respectiva sunt prezentate in tabelul 6. Tabelul 6. Rezultatele obtinute la clasa a V-a si clasa a VI-a /2009, cu un efectiv de 16 elevi, respectiv 17 elevi. Test final Clasa a V-a Media Nota Nr. elevi % de obt. a notei Test final Clasa a VI-a Media Nota Nr. elevi % de obt. a notei Fig.1. Reprezentarea grafica a notelor obtinute de clasa a V-a /2009 la testul final Fig Reprezentarea grafica a notelor obtinute de clasa a VI-a /2009 la testul final Tabelul 7. Evolutia mediilor testarilor la cele doua clase. Clasa Test final Media a V -a /2009 a VI -a/2009 Fig.3. Evolutia comparativa a mediilor claselor a V-a/2009 si a VI-a /2009 la testarea finala Politica de confidentialitate .com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. Comentarii literare ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu Personaje din literatura Baltagul – caracterizarea personajelor Caracterizare Alexandru Lapusneanul Caracterizarea lui Gavilescu Caracterizarea personajelor negative din basmul Tehnica si mecanica Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. Actionare macara Reprezentarea si cotarea filetelor Economie Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare) Indicatori Macroeconomici Geografie Turismul pe terra Vulcanii Și mediul Padurile pe terra si industrializarea lemnului Test de evaluare initiala - Limba si literatura romana - clasa a IV-a Concursul National de Evaluare in Matematica "Constantin NASTASESCU" LUCRARE SCRISA LA MATEMATICA pe semestrul al II-lea - Clasa a VI-a Relatia dintre evaluare si celelalte componente ale sistemului de invatamant Standarde ocupationale, standarde de pregatire profesionala si profiluri ocupationale Managementul sistemului de invatamant si al institutiilor scolare Dezvoltarea inteligentei la deficientii vizuali PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a Cunoasterea mediului -In livada Termeni si conditii Contact Creeaza si tu