Dezvoltarea inteligentei la deficientii vizuali

Datele obtinute de diferiti cecetatori in legatura cu nivelul de inteligenta al deficientilor vizuali sunt relativ contradictorii, mai ales in conditiile in care in unele cercetari s-au aplicat teste clasice de inteligenta adaptate pentru nevazatori, iar in altele teste insuficient adptate. Redam in continuare cateva date statistice. Astfel, Livingstone a gasit la 60 de copii ambliopi, in varsta de 8-9 ani, cu testul Stanford-Binet, un C.I. mediu de 98, 6. Pintner, examinand un numar de 602 subiecti deficienti vizuali, a gasit un C.I. mediu de 95. Utilizand Stanford-Achievement-Reading-Test la un numar de 234 ambliopi, din clasele II-IX, Peck a constatat ca prin suplimentarea timpului acordat pentru rezolvarea probelor s-a obtinut o imbunatatire a rezultatelor (Roth, 1982).

Hayes, unul din initiatorii testelor pentru nevazatori (adaptand in SUA de trei ori succesiv testul Binet si elaborand testul de inteligenta (Hayes-Binet) a examinat 2 372 scolari nevazatori si a constatat ca C.I. mediu al acestora este de 98,8, respectiv putin sub media C.I. a vazatorilor.

Tillman, in urma examinarii cu WISC a 100 de subiecti nevazatori in varsta de 7-13 ani, a gasit variatii ale C.I. cuprinse intre 85 si 135. Rezultatele copiilor nevazatori au fost sensibil egale cu ale vazatorilor la probele aritmetice si de vocabular, dar sensibil mai slabe la probele de intelegere si asemanare.

Newland prezinta coeficientii de corelatie obtinuti in urma examinarii unor loturi statistic reprezentative de elevi nevazatori cu testul Hayes-Binet, WISC, scala verbala si un test neverbal (BLAT- test de aptitudine a invatarii pentru nevazatori ). Acest test este saturat intr-un factor de identitae a similaritatilor si diferentelor, un factor de rationament cu date spatiale si un factori de inteligenta generala (factor comun). Redam in tabelul 5, coeficientii de corelatie gasiti prin cercetarile efectuate in SUA.

Tabel 5.

Dintre concluziile acestor cercetari mentionam ca rezultatele la BLAT au tendinta de a fi mai puternic corelate cu intelegerea textelorsi cu rationamentul aritmetic decat cu rezultatele privind alte aspecte ale performantelor scolare. De asemenea, rezultatele la BLAT au o corelatie mai scazuta cu performantele scolare decat cele ale testelor Hayes-Binet si WISC verbal.

BLAT este preferabil sa se aplice copiilor intre 6 si 12 ani, din cauza diminuarii sensibilitatii testului la varstele superioare. Recent, BLAT a fost aplicat in Anglia de Mason (1992), la 111 subiecti nevazatori in varsta de 6-16 ani, fiecare grupa cuprinzand cate 10 copii. Redam in tabelul 6 rezultatele obtinute de subiectii nevazatori examinati de Mason.

Tabel 6

Unele cercetari (Mommers, Smits, 1975) au urmarit compararea rezultatelor nevazatorilor la scala verbala WISC cu cele ale vazatorilor. Intr-o prima etapa s-a aplicat scala verbala WISC pentru a studia factorii care influenteaza citirea Braille, iar in a doua etapa, dupa doi ani, s-a aplicat pentru a studia relatia dintre C.I. verbal evaluat prin WISC si rezultatele la teste de lectura. Din cauza numarului mic de subiecti disponibili analiza s-a facut global si nu pe grupe de varsta, ceea ce ne face sa privim cu prudenta rezultatele, intrucat, dupa cum sustin mai multi cercetatori, factorul " structura" nu este identic la niveluri de varsta diferita. Totusi, rezultatele lui Mommers si Smits sunt interesante (Tabelul 7).

In patru din sub-teste ale scalei WISC adaptata pentru nevazatori prin includerea si a subtestului "memoria cifrelor ", "Digit Span"), subiectii invarsta de 7-13 ani examinati de Mommers si Smits au obtinut rezultate aproximativ egale cu cele ale vazatorilor. Remarcabil este faptul ca nevazatorii au obtinut rezultate mai slabe la sub-testul "memoria cifrelor". La copiii nevazatori si la cei vazatori problema gradarii dificultatii in sub-testele "aritmetica", "asemanari" si "memoria cifrelor" este bine rezolvata, iar la celelalte sub-teste trecerea de la itemi usori la itemi mai dificili nu se realizeaza usor si cu regularitate.

Din tabelul 7 remarcam si cresterea QI verbal in timpul celor doi ani, datorita mai ales progreselor realizate in domeniul operarii cu informatiile, cu similitudinile si in sfera vocabularului si memoriei cifrelor, ca urmare a instructiei scolare.

Din tabelul 7 se remarca si faptul ca deviatia standard este mai mare la nevazatori decat la vazatori, ca urmare a unei mai mari heterogenitati a loturilor investigate, mai ales datorita varstei (7 - 13 ani). Aceste rezultate sunt o confirmare a celor obtinute de Hopkins si McGuire (1967). De asemenea, scorurile mai ridicate la memorarea cifrelor si mai scazute la comprehensiune ale nevazatorilor confirma datele obtinute de Hopkins (1966) si deTillman (1967).

Din tabelul 7 deducem ca subiectii cu resturi de vedere obtin la toate subtestele WISC, scala verbala, in medie, un scor ceva mai scazutdecat copiii nevazatori fara resturi de vedere. Punctajul mai mare al acestora din urma s-ar putea probabil explica prin faptul ca copiii inteligenti cu abilitate vizuala scazuta reusesc sa se mentina in scolile pentru copii cu vedere slaba, in timp ce copiii mai putin inteligenti cu resturi de vedere sunt indreptati mai frecvent spre scolile de nevazatori. (Mommers, p.26).

Tabelul 7. Media si abaterea standard a scorurilor la subtestele WISC la subiectii

nevazatori comparativ cu vazatorii (Mommers si Smits, 1975, p.27)

Intercorelatiile intre scorurile standard ale subtestelor prezentate sunt considerabil mai ridicate la nevazatori decat la vazatori (Tabelul 7) aceste date infirma constatarile lui Hopkins si ale lui McGuire, care au investigat doar 30 de copii cu ceitate congenitala, fara resturi de vedere, invarsta de 9-15 ani. Intercorelatiile din studiul lui Mommers si Smits indica faptul ca subtestele verbale din WISC pentru copiii nevazatori sunt mai putin specifice decat cele pentru vazatori. Ca o explicatie a acestor intercorelatii mai mari, rezultatele sugereaza ca in scala verbala WISC la copiii nevazatori factorul g este mai puternic implicat. Acest fapt a fost confirmat de cercetatorii amintiti si prin analiza factoriala. Dekker, Drenth, Zaal si Koole (1990) intr-un studiu de sinteza privind seriile testelor de inteligenta pentru nevazatori si copiii cu vedere slaba (WISC tests) prezinta cateva corelatii intre scorurile la diferitele subteste si unele achizitii scolare, facand apel la validitatea predictiva (concurenta). Corelatii mari au fost gasite, la rezultatele obtinute la testele de rationament verbal-haptic si intelegerea lecturii si scriere ( .50) corelatiile intre scorul total (C.I.) si comprehensiune, scriere si tehnica citirii la grupul de nevazatori sunt de 0.56,0.50 si respectiv, 0.34. La grupul de subiecti vazatori coeficientii de corelatie intre scorul total (CI) si comprehensiunea lecturii, scriere si tehnica citirii sunt: 0.52, 0.42 si respectiv, 0.34.

Tabelul 8. Corelatii Pearson intre scorurile standard la WISC- subtestele verbale si CI verbal la copiii nevazatori comparativ cu vazatorii (Mommers si Smits, 1975, p.28)

Dekker si colaboratorii au calculat si coeficienti de corelatie multipla, apeland la analiza regresiei multiple. In tabelul 9 redam coeficientii de corelatie gasiti de Dekker.

Tabelul 9. Predictorii independenti in analiza regresiei multiple si coeficientii de corelatie la copiii deficienti vizuali cu vedere utilizabila

Dekker si colab. arata ca la grupul de subiecti vazatori corelatiile multiple sunt comparabile cu cele ale nevazatorilor la testele de citire si mai scazute la testul de scriere (0.46).

Intr-un studiu din 1991, Dekker si colab. au gasit urmatorii coeficienti de corelatie intre subtestele ITVIC si achizitiile scolare. (Tabelul 10 si 11).

Tabelul 10. Coeficientii de corelatie (Pearson) intre scorurile testului de inteligenta (ITVIC) si achizitiile scolare la nevazatorii cu resturi de vedere (dupa Dekker si colab., 1991, p.266)

(x) = subtestele utilizate la copiii mai mici de 9 ani, (xx) p

Tabelul 11. Corelatiile intre scorurile la subtestele ITVIC si achizitiile scolare la subiectii nevazatori fara resturi de vedere utilizabile ( 25 N

(dupa Dekker si colab., 1991, p.266)

(x ) Subteste pentru copiii sub 9 ani, (xx) p

Amintim faptul ca intr-o cercetare efectuata la noi in tara cu copii valizi, privind corelatiile intre reusita scolara si rezultatele la WISC (Kulcsar, 1988) a gasit urmatoarele corelatii (Tabelul 12).

Tabelul 12. Corelatiile intre reusita scolara si rezultatele la WISC (dupa Kulcsar, 1988)

Se poate concluziona ca, in pofida unor limitari functionale fizice si uneori psihice legate de cecitate, dezvoltarea intelectuala globala a copiilor si tinerilor nevazatori, asa cum este masurata prin diferite teste, nu este nicidecum fundamental diferita de cea a vazatorilor. Totusi, in colectivitatile scolare de deficienti vizuali, cu cecitate sau ambliopie, gasim, adesea, un procentaj mai mare de deficienti de intelect decat in cazul vazatorilor (circa 10% fata de 2-3 % la scolarii valizi). Cauzele acestei realitati sunt multiple, fara a fi vorba nicidecum de o legatura directa intre cecitate si o deficienta intelectuala. Dintre cauze se pot mentiona: coincidenta celor doua tipuri de deficienta la acelasi individ (dubla deficienta); aparitia unei cecitati pe fondul unei debilitati mintale, suprapunandu-se peste aceasta; debilitatea mintala survine pe fondul unei cecitati; in alte cazuri, cele doua tipuri de deficienta, de intelect si vizuala, au cauze comune: meningita, tumori cerebrale operate, rubeola mamei in primele doua luni de graviditate, diferite sindroame si afectiuni neurologice.

Evident, intarzierea intelectuala a unor deficienti vizuali isi poate avea originea in reactiile neadecvate ale mediului familial ale anturajului, in conditii educative neadecvate si defavorabile. Viata a demonstrat ca, in coditiile unei instruiri si educatii adecvate, instaurata precoce si continua in familie si apoi in gradinitele pentru deficienti vizuali, pot fi prevenite handicapurile socioculturale, dezvoltarea inteligentei globale a nevazatorilor fiind apoi asigurata de scoala, disparand in mare masura diferentele dintre nevazatori si vazatori, inclusiv la testele de inteligenta. Reusitele si competentele profesionale de inalt nivel ale multor nevazatori dovedesc cu prisosinta faptul ca cecitatea nu este nicidecum o fatalitate in privinta dezvoltarii laturii de eficienta a unor aptitudini, a inteligentei nevazatorilor si a celorlalte substructuri ale personalitatii lor.

Intrebari si teme:

Descrieti modul de formare a conceptelor si nivelele acestora.

Prezentati dezvoltarea gandirii nevazatorilor din punct de vedere al aspectului figurativ si operativ al activitatii cognitive.

Abordati comparativ metodele de evaluare a inteligentei in conditiile deficientei vizuale si interpretati rezultatele obtinute in studiile prezentate.