PROIECT DE LECTIE
Data: 16 noiembrie 2009
Propunator:
Mentor:
Clasa: a - VII-a
Scoala: Gimnaziul Liviu Rebreanu
Aria curriculara: Limba si comunicare
Disciplina: Limba romana
Unitate de continut: Vocabularul
Tipul lectiei: Consolidarea cunostintelor
Subiect: Exercitii
Durata: 50 de minute
Competente generale, sociale si civice:
Receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare;
Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare monologata si dialogata;
Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse;
Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Competente specifice:
0.1.3 Sesizarea unitatilor lexicale necunoscute in fluxul vorbirii, in scopul clarificarii acestora;
0.2.2 Selectarea elementelor de lexic adecvate situatiilor de comunicare;
0.2.4 Adaptarea vorbirii la parteneri si la situatia de comunicare/ situatii de comunicare diverse;
0.4.2 Utilizarea, in redactare, a unor sinonime, antonime si derivate adecvate temei date.
Competente operationale:
La sfarsitul activitatii didactice, elevii vor fi capabili:
Sa alcatuiasca familia lexicala a unui cuvant (2/ 4/6 termeni pentru un cuvant);
0.2 Sa formeze 2/4/6 cuvinte noi pornind de la un cuvant de baza, prin derivare cu sufixe si prefixe;
0.3 Sa utilizeze un limbaj adecvat situatiei de comunicare;
0.4 Sa recunoasca structura fonetica a unui cuvant.
Metode si procedee:
Conversatia euristica, brainstorming, problematizarea, discutia colectiva, exercitii de consolidare etc.
Forme de organizare:
Frontala, individuala si pe grupe.
Resurse:
Fise de lucru, caietul, tabla.
Bibliografie:
Szekely, Eva Monica - Didactica (re) lecturii. O abordare pragmatica, Editura Universitatii "Petru Maior", Colectia Didactica, Targu-Mures, 2009;
Padureanu, Victoria; Cerkez, Matei; Lupu, Flori - Limba romana - manual pentru clasa a V-a, Editura All Educational, Bucuresti, 1997;
Programa scolara (2009-2010) de limba si literatura romana pentru clasa a V-a.
|
Momente/ timp |
OB |
Activitatea propunatorului |
Activitatea elevilor |
Metode |
Evaluare |
|
Evocare Trezirea interesului elevilor pentru studiul temei si sensibilizarea lor pentru lectie (2 min) Reactualizarea unor cunostinte anterioare ( recapitulare )- 7 min Comunicarea competentelor specifice (comunicarea si informarea elevilor cu privire la obiectivele urmarite)- 3 min. |
0.3 0.4 |
Buna ziua! Asigurarea cadrului necesar pentru inceperea orei: aerisirea salii, pregatirea materialului didactic necesar. Avand in vedere ca ati mai invatat despre vocabularul limbii romane, astazi vom vorbi despre derivare, un mijloc de imbogatire a vocabularului. Imi poate spune cineva ce este vocabularul? Vocabularul unei limbi se imbogateste in permanenta cu cuvinte noi, unele se formeaza in interiorul vocabularului, prin urmare acestea se numesc mijloace interne de imbogatire a vocabularului, iar celelalte se imprumuta din alte limbi, acestea sunt deci externe si poarta numele de neologisme. Ce sunt neologismele? Pentru a ne familiariza mai usor cu lectia noastra, haideti sa completam fisa pe care v-am dat-o: . Comple Completati spatiile libere din barcuta familiei: a) a) o mama pe care o alinti se numeste b) tatal bunicului... c) un frate mai mic... d) o sora mai mica.... e) un tata pe care il alinti... f) este tatal tatalui tau... g) o barca de dimensiuni mai mici... Cuvintele care au rezultat in urma rezolvarii exercitiului ne-au condus chiar catre titlul lectiei de astazi. Notati in caiete titlul noii lectii: Cuvant de baza. Cuvant derivat. Radacina. Sufix. Prefix. Familia lexicala. |
Buna ziua! Pregatirea elevilor pentru ora (cartile si caietele de limba romana pe banca). Un elev raspunde: Vocabularul reprezinta totalitatea cuvintelor unei limbi si cuprinde peste 1200 de cuvinte. Un elev raspunde: Neologismele sunt imprumuturi lexicale dintr-o limba straina. Elevii rezolva exercitiul: a) o mama pe care o alinti se numeste .mamica... b) tatal bunicului.strabunic.. c) un frate mai mic fratior... d) o sora mai mica.surioara... e) un tata pe care il alinti.tatic.. f) este tatal tatalui tau.bunic.. g) o barca de dimensiuni mai mici .barcuta.. Elevii noteaza in caiete titlul lectiei. |
Intrebare frontala Fisa de lucru |
Frontala Jocul didactic |
|
Realizarea sensului Prezentarea materialului faptic (organizarea si transmi- terea continutului informational)- 2 min Dirijarea invatarii ( interventiile profesorului in organizarea activitatii de invatare)- 25 min. Generalizarea si formarea notiunilor ( obtinerea performantei; elevul demonstreaza ca a ajuns la performanta urmarita de profesor)- 3 min |
0.2 0.1 |
Cum credeti ca s-a format cuvantul mamica pe care l-ati descoperit in fisa voastra de lucru, care este cuvantul de la care s-a plecat? Asa este, cuvantul de baza de la care s-a plecat este: mama acestuia adaugandu-i-se grupul de sunete -ica. Acest procedeu poarta numele de derivare. Acum haideti sa notam definitia: Cuvintele formate cu ajutorul sufixelor si al prefixelor se numesc cuvinte derivate. Ex.: dezordine, pisicuta, reluare etc. ( explicarea fiecarui cuvant in parte) Asa cum am putut observa din definitia anterioara, cuvintele derivate se formeaza cu ajutorul sufixelor si al prefixelor, dar inainte de a vorbi despre ele, haideti sa vedem ce este un cuvant de baza si ce este radacina unui cuvant. Sa luam din nou un cuvant descoperit de voi in fisa de lucru, de exemplu cuvantul "fratior". Cum credeti ca s-a format acest cuvant? Si acest lucru inseamna ca termenul "frate" este cuvantul de baza! Care este grupul de sunete la care s-a adaugat terminatia? Acest grup de sunete se numeste radacina. Haideti sa si notam ceea ce am discutat: Cuvantul de baza este elementul fundamental pentru a forma cuvinte noi. Ex.: stra + mos = stramos stra- prefix; mos - cuvant de baza Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute de la acesta. Ex.: plangatoare = cuvant format cu sufixul "toare" de la cuvantul de baza "a plange" Asadar ce este cuvantul de baza? Dar radacina? In exemplul cuvantului "fratior" am vazut care este radacina si care este cuvantul de baza? Ce credeti ca reprezinta grupul de sunete -ior? Asa este, iar aceasta terminatie se numeste sufix. Notati in caiete: Sufixele sunt grupuri de sunete care se adauga la sfarsitul radacinii pentru a forma cuvinte noi. Ex.: florareasa, fluturas Puteti sa imi dati si alte exemple de cuvinte formate cu sufixe? Am spus mai inainte ca un cuvant derivat se poate forma prin alaturarea de sufixe sau prefixe. Sufixele pot fi: a) diminutivale (formeaza cuvinte ce denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mici decat cele obisnuite): -as - copilas; -el- baietel; -ulet- ursulet; -us - bebelus; -uta- casuta; -ica- ramurica etc. b) augmentative (formeaza cuvinte ce denumesc obiecte sau insusiri considerate de vorbitor mai mari decat cele obisnuite) : an- baietan, -andru- copilandru oaie- casoaie; -oi- maturoi, baietoi etc. Prefixele sunt grupuri de sunete carte se ataseaza la inceputul radacinii pentru a forma cuvinte noi. Ex.: stramos, infrunzit, reface, desprinde, rascroi etc. Dati-mi alte exemple de cuvinte formate cu prefix (din fisa de lucru si altele). Exista cuvinte care se formeaza in acelasi timp atat cu prefixe, cat si cu sufixe. Acestea poarta numele de cuvinte parasintetice. Ex.: impadurit = im +
padur + it impietrit = im + pietr + it Familia lexicala reprezinta totalitatea cuvintelor nou formate , pornind de la un cuvant de baza,folosind prefixe si sufixe. Ex.:Floare Floricica Inflorit Florareasa Element comun. "flor"= radacina icica", "it", "areasa" =sufixe "in"= prefix Floare = cuvant de baza |
Un elev raspunde: Cuvantul mamica provine din substantivul "mama". Elevii noteaza in caiete ceea ce le spune profesoara si sunt atenti la explicatiile de rigoare. Un elev raspunde: Acest cuvant provine din substantivul frate. Grupul de sunete la care s-a adaugat terminatia este "frat". Elevii raspund: Cuvantul de baza este elementul fundamental pentru a forma cuvinte noi. Radacina este alcatuita din sunetele comune cuvantului de baza si tuturor cuvintelor obtinute de la acesta. Grupul de sunete -ior este terminatia cuvantului. Elevii noteaza in caiete ceea ce le spune profesoara si sunt atenti la explicatiile de rigoare. Copiii dau si alte exemple: copilas,romanesc, clujean etc. Elevii dau si alte exemple: strabunic, necunoscut, stranepot etc. |
Conversatia Intrebare frontala Observatia Expunerea Intrebare frontala Expunerea Explicatia Intrebare frontala Explicatia Expunerea Explicatia |
Frontala Frontala Frontala Frontala |
|
Reflectie Fixarea si stabilirea performantei ( asigurarea conexiunii inverse)- 3 min Aplicarea in practica ( efectuarea de exercitii, probleme, analize)- 5 min. Asigurarea feed- backului (modalitati de cunoastere a efectelor actiunii didactice din perspectiva profesorului si a elevului)- 2 min. Tema pentru acasa - 2 min. |
0.2 0.1 0.4 0.2 0.2 |
Acum ca aveti notiunile de baza, haideti sa rezolvam exercitiile de pe fisele de lucru. Veti lucra in grupulete, iar cei care termina cel mai repede vor fi recompensati si vor iesi la tabla! Fisa de lucru nr. 1 (grupa nr. 1)
a obtine cuvinte cu sens opus (antonime; de fiecare data, alt prefix), apoi construieste cate o propozitie cu noile cuvinte: a) .... atent b) ... comod
pentru a obtine derivate care denumesc obiecte mai mici decat obiectele denumite de cuvintele de baza: a) urs.. b) pisica... c) carte... d) om...
Prefixul se ataseaza la sfarsitul radacinii cu scopul de a forma cuvinte noi, derivate. a) DA b) Nu Fisa de lucru nr. 2 ( grupa nr. 2) 1. Alcatuiti familia lexicala a verbului "a citi". 2. Completati ciorchinele formand cuvinte derivate de la cuvantul " frunza" 3. Alegeti forma corecta: Cuvantul despadurit s-a format: a) prin derivare cu sufix b) prin derivare cu sufix si prefix (derivare parasintetica) c) prin derivare cu prefix Fisa de lucru nr. 3 ( grupa nr. 3) 1. Incercuiti cuvintele care fac parte din familia lexicala a cuvantului alb: albie, albina, alburiu, albastru, albus, albanez, inalbitor, inalbire. 2. Adauga sufixele adecvate urmatoarelor substantive: imparat... roman.. muncitor... 3. Completeaza tabelul dat. Pentru a exersa si aprofunda cunostintele dobandite astazi, aveti ca si tema de casa o compunere. Alcatuiti o compunere cu titlul " O calatorie in Tara Florilor", in care sa folositi cinci cuvinte derivate cu sufix si cinci cuvinte derivate cu prefix. Subliniati aceste cuvinte in compunerea voastra! Iar din manual, tot ca tema, aveti exercitiul 4 (a si b)de la pagina 30. a) . |
Elevii rezolva cerintele in grupe dupa care vor scrie raspunsurile corecte la tabla. a) neatent Propozitie: Din neatentie, Andrei a alunecat pe gheata. b) incomod Propozitie: Scaunul lui este foarte incomod. a) ursulet b) pisicuta c) carticica d) omulet b) NU Elevii rezolva cerintele in grupe dupa care vor scrie raspunsurile corecte la tabla, iar profesoara ii va corecta la nevoie: Familie lexicala: a citi, citire, cititor, cititoare, citet, necitet, a reciti, recitire Elevii completeaza schema: Frunzis, a desfrunzi, a infrunzi, frunzulite, frunzar. b) prin derivare cu sufix si prefix (derivare parasintetica) Elevii rezolva cerintele in grupe dupa care vor scrie raspunsurile corecte la tabla, iar profesoara ii va corecta la nevoie: Raspuns: alburiu, inalbitor, inalbire Raspuns: Imparatesc, romanesc (romaneste), muncitoresc. 3. a)- cuvant de baza: Mures - radacina: mures - sufix: -ean b) - cuvant de baza: fier - radacina: fier - sufix: - ar c) - cuvant de baza: nume - radacina: nume - prefix: pre Elevii noteaza tema de casa in caiete. |
Fisa de lucru Exercitiul la tabla Exercitii de consolidare Fisa de lucru Exercitiul la tabla Fisa de lucru Exercitiul la tabla |
Pe grupe Individual Pe grupe Individual Pe grupe Individual Pe grupe Individual |
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
