Cadrul juridic de organizare si desfasurare a activitatii de asistenta psihopedagogica

Centrele de Asistenta Psihopedagogica (CAPP) pentru cadre didactice, elevi si parinti si-au inceput activitatea odata cu debutul anului scolar 1991/1992, la nivelul judetelor si municipiului Bucuresti, pe structura fostelor Laboratoare de OSP. Aceste Centre urmau a fi subordonate Inspectoratelor scolare judetene, respectiv al Municipiului Bucuresti, indrumate metodologic de Institutul de Stiinte ale Educatiei si sa aiba sediul in Casa Corpului Didactic (CCD). Ordinul ministrului privind constituirea si statutul Centrelor a fost inregistrat cu nr. 7895/18. 09.1991.

Ulterior s-a elaborat Fisa postului profesorului consilier din Centrele Judetene de Asistenta Psihopedagogica (CJAPP) si din Cabinetele Interscolare de Asistenta Psihopedagogica. Acest document prevede care sunt categoriile de personal didactic ce pot fi incadrate ca profesori consilieri: absolventi ai facultatilor de pedagogie, psihologie, sociologie, asistenta sociala cu o vechime de cel putin 3 ani in specialitate - pentru CJAPP si fara conditia de vechime - pentru Cabinete. Coordonatorul Centrului va avea, de regula, doctoratul sau gradul didactic I si va desfasura 75% din activitate ca profesor consilier. Norma de activitate a profesorului consilier este de 40 ore/saptamana, dupa cum urmeaza: 18 ore activitate directa cu elevii, din care 25% predare efectiva la clasa (4-5 ore in specialitatea sa) sau cursuri de perfectionare in cadrul Casei Corpului Didactic, iar restul de 22 ore dedicate celorlalte activitati precizate in continuare[2] .

Incepand cu anul scolar 1998/1999, Consilierea si Orientarea a devenit o arie curriculara distincta in planul cadru pentru invatamantul preuniversitar.

La nivel primar, orele din aceasta arie curriculara aveau statut optional (0-1 ore/saptamana), iar la clasa a V-a (doar pentru acel an scolar) erau prevazute 1-2 ore, dupa cum urmeaza: o ora obligatorie, a doua ora optional, fara a se depasi numarul maxim de ore permis la clasa respectiva. Din cauza lipsei de personal specializat, orele de Consiliere si Orientare era in continuare asimilata dirigentiei. Fiind sustinuta de profesorul diriginte, ora respectiva nu facea parte din norma sa de predare si era platita suplimentar, conform Legii nr. 128/1997 (Statutul personalului didactic), art. 51 alin. (4) si art. 45 alin. (2), (3) si Ordonantei Guvernului nr. 103/27.08.1998.

Profesorii si invatatorii/institutorii pot avea incluse 1-2 ore de Consiliere si Orientare in norma, eventual pot lucra in echipa cu psihologi, pedagogi sau profesori consilieri din scoala.

Conform Ordinului nr. 4409/01.09.1998, directorii si inspectorii scolari nu au voie sa aiba in norma ore de Consiliere si Orientare.

Numirea cadrelor didactice apte sa sustina activitatile respective este in sarcina Consiliului de administratie al scolii, pe baza diplomelor de studii, foii matricole, atestatelor/diplomelor obtinute la cursurile de formare continua, portofoliului de activitate si evaluarii experientei lor in domeniu. Odata numite, aceste cadre didactice sunt responsabile de intocmirea programei la disciplina Consiliere si Orientare si apoi de prezentarea spre avizare Consiliului de administratie al scolii. In cazul scolilor unde exista specialisti in pedagogie/psihologie, orele de Consiliere si Orientare le vor fi cu precadere incredintate, eventual in echipa cu alte cadre didactice.

In continuare, ora de Dirigentie ramane ora de intalnire saptamanala a profesorului diriginte cu clasa, avand o tematica in acord cu programa orientativa a ministerului. In 1999 a fost aprobata programa Repere ale activitatii educative in cadrul orelor de dirigentie pentru clasele V-XII. Aici se afla si componenta Dezvoltarea personalitatii si dezvoltarea carierei, special pentru clasele ce nu aleg in trunchiul comun Consilierea si Orientarea.

Continutul orelor de Consiliere si Orientare, ca parte a trunchiului comun, are in vedere urmatoarele aspecte:

consilierea psihopedagogica a elevilor;

consilierea elevilor supradotati;

consilierea elevilor cu probleme de disciplina sau la invatatura;

orientarea scolara si profesionala a elevilor.

Ordinul ministrului nr. 3064/18.01.2000 precizeaza cele doua directii distincte prin care se realizeaza OSP in sistemul romanesc de invatamant:

in cadrul activitatilor curriculare (in special prin orele de Consiliere si Orientare);

in cadrul extracurricular (in special in Centrele/Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica).

Spatiile pentru desfasurarea activitatii Centrelor sunt puse la dispozitie de catre Inspectoratul Scolar teritorial, cu destinatia amenajarii unor laboratoare pentru examinare, respectiv pentru consiliere.

Urmatoarele activitatile sunt interzise a se desfasura in Centrele si Cabinetele de Asistenta Psihopedagogica:

functionarea partidelor si a altor formatiuni politice;

organizarea si propaganda politica;

prozelitismul religios;

activitatile care incalca normele generale de moralitate.

Centrele si Cabinetele Scolare si Interscolare de Asistenta Psihopedagogica au un regulament propriu de organizare si functionare (conform Ordinului nr. 4683/28.09.1998), care specifica, printre altele, statutul Centrelor de unitati conexe ale invatamantului preuniversitar si dimensiunea unitatilor scolare (exprimata in numar de elevi) in functie de care se pot organiza Cabinete Scolare (peste 800 elevi) sau Cabinete Interscolare (reunind scoli cu efective mai mici de 500 elevi). Unitatile asistate au obligatia sa asigure baza materiala necesara Cabinetelor de Asistenta Psihopedagogica, pe linie bugetara de la minister, prin Inspectoratele Scolare, din resurse extrabugetare sau din donatii ale altor institutii, organisme nonguvernamentale, persoane fizice.

La capitolul sediu, cele mai multe CAPP din tara sunt situate in incinta CCD, apoi in ordine descrescatoare in scoli, Inspectorate, gradinite, depo­zite de materiale didactice; un numar foarte mic de Centre au sediu propriu.

In curriculumul national pentru invatamantul preuniversitar, aria curriculara Consiliere si Orientare apare ca element de noutate. Scolile cu manageri moderni au inteles sa se adapteze rapid acestui val de schimbari, in sensul crearii de spatii cu destinatie speciala, primirii de consilieri, punerii la dispozitie a normelor didactice pentru acestia, introducerii in oferta educationala a pachetelor de optionale corespunzatoare.

Daca in scoala nu exista un Cabinet de Asistenta Psihopedagogica, Consiliul de administratie al scolii va desemna un cadru didactic responsabil cu OSP, care va tine legatura cu CJAPP, va informa conducerea si comisia metodica a dirigintilor despre materialele puse la dispozitie de acesta. Elevii vor avea si ei un reprezentant pe probleme de orientare la actiunile respective.

In invatamantul obligatoriu (clasele I-VIII), pentru Consiliere si Orientare sunt prevazute 0-1 ore saptamanal in Curriculum-ul la decizia scolii (CDS) la toate nivelurile; 1-2 ore in trunchiul comun doar in ciclul gimnazial (cu mentiunea ca o ora este dirigentia) si o serie de obiecte de studiu subsumate (incluse pe lista de optionale recomandate de minister, cf. Ordinului nr. 4224/22.07.1998): Cum circulam, Rezolvarea conflictelor, Igiena personala, Educatie interculturala, Tehnici de invatare eficienta, Drepturile copilului si ale elevului, Eu si familia.

In invatamantul liceal (clasele IX-XII), disciplina Consiliere si Orientare apare cu o ora saptamanal doar in trunchiul comun al spe­ci­alizarilor din filiera tehnologica, pe cand la filierele teoretica si vocationala devine disciplina optionala. Cursurile optionale pe care Consiliul de administratie si Consiliul profesoral din fiecare liceu au obligatia de a le include in CDS sunt: Orientare privind cariera, Educatie antreprenoriala, Cultura civica, Educatie pentru drepturile omului, Educatie pentru dezvoltare, Studii europene, Educatie pentru mass-media. In pachetele de optionale pot fi introduse si programe realizate de organizatii nongu­vernamentale (de exemplu, "Junior Achievement", "Decizia e a ta").

Prin noile planuri de invatamant, in anii II si III la scoala profesionala (clasele incluse in programul PHARE) exista disciplina Orientare si consiliere vocationala, ce are un continut tematic diferit de ora de Dirigentie. Inca din 1997 a fost elaborat Curriculum-ul pentru disciplinele Orientare si consiliere vocationala (anii II si III - scoli profesionale), respectiv Informare si orientare vocationala (anii I si II - scoli postliceale).

Aspectul evaluarii elevilor la disciplina Consiliere si Orientare este relativ controversat. In mod normal, nu se urmareste predarea-invatarea unui set de cunostinte minimale, care sa poata fi masurate si apreciate prin nota. Este vorba, mai ales, de cultivarea unor deprinderi de invatare, a unor atitudini fata de viata, a unui mod de constructie personala, care nu se poate situa pe o scala de notare. Progresul individual si sprijinul resimtit de elevi in diferite situatii de viata sunt bunuri castigate in sine, iar conduita stabila pe care o dezvolta in raport cu familia, profesorii, colegii, prietenii sau comunitatea reprezinta tot atatea note mari la "scoala vietii".

Prin Nota nr. 37866/30.08.1999, ministerul si Centrul National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic au decis ca in scoala profesionala, disciplina Orientare si consiliere vocationala "se preda si se evalueaza ca orice alta activitate de predare-invatare". Tot aici se enumera categoriile de personal care pot "preda" aceasta disciplina: profesori sau ingineri cu pregatire psihopedagogica, pentru care se va asigura formare continua prin sistemul local sau regional de perfectionare (CCD, universitati). In consecinta, la acest nivel de invatamant notarea elevilor este obligatorie, chiar daca faptul contrazice declaratiile de baza ale practicienilor din domeniu (importanta de a stabili contacte umane dezinhibate, de a transmite informatii despre teme de interes pentru varsta respectiva, de a dezvolta o motivatie speciala fata de invatatura si munca, de a descoperi aptitudinile elevilor pentru diferite tipuri de activitati etc.).

Consilierea si Orientarea ca disciplina curriculara nu ar trebui sa fie un instrument de determinare a prezentei obligatorii a elevilor la cursuri, nici o solutie pentru marirea mediei de absolvire a unui ciclu de invatamant, nici o alternativa fericita de completare a normelor didactice. Valoarea sa formativa consta tocmai in calitatea deosebita a discursului pe care il propune, in schimbarea ponderii rolurilor didactice si in implicarea elevilor in activitati de pregatire constienta a propriului viitor.

Treptat, practica va impune ameliorarea cadrului legal de desfasurare a activitatii de asistenta psihopedagogica, in acord cu experientele reusite ale partenerilor educationali. In prezent, este in curs de aprobare o Nota a Ministerului Educatiei si Cercetarii care aduce precizari cu privire la evaluarea activitatilor subsumate ariei curriculare Consiliere si Orientare in sensul neacordarii de note scolare la aceste tipuri de activitati cu elevii.