Lectia de educatie fizica - tipologie, structuraarea didactica, teme

LECTIA DE EDUCATIE FIZICA

1. TIPOLOGIE

Exista mai multe criterii de stabilire a tipurilor de lectii in educatie fizica si sport. Am sistematizat in felul

urmator criteriile si tipologiile respective.

a.     Dupa componenta tematica abordata:

a.     1. lectii cu teme din deprinderile si /sau priceperile motrice;

a.2. lectii cu teme din calitatile motrice;

a. 3. lectii mixte, cu teme atat din deprinderile si sau priceperile motrice, cat si din calitatile motrice;

b.     Dupa felul deprinderilor si /sau priceperilor motrice abordate tematic:

b.1. lectii monosport;

b.2. lectii bisport;

b.3. lectii polisport;

c. Dupa etapele invatarii deprinderilor si sau priceperilor motrice abordate tematic:

c.1. lectii de insusire invatare;

c.2. lectii de consolidare;

c.3. lectii de perfectionare;

c.4. lectii de verificare;

c.5. lectii mixte combinate care rezulta din combinarea celor patru etape ale invatarii, luate cel putin cate doua consolidare cu perfectionare, consolidare cu verificare etc.

d. Dupa plasamentul in structura anului de invatamant:

d.1. lectii de organizare( la inceput de an si semestre, in care se sustin de catre elevi si unele probe de control, constituindu-se pe baza rezultatelor, grupele de nivel valorific);

d.2. lectii curente;

d.3. lectii bilant (de regula, ultimele din fiecare semestru, un tip special de lectie bilant pote fi considerata si cea „demonstrativa” sau „deschisa”, desfasurata in scop metodic pentru a prezenta colegilor de specialitate nivelul care poate fi atins cu un colectiv de subiecti, daca se lucreaza conform unei planificari realiste.)

e. Dupa locul si conditiile de desfasurare:

e.1. lectii in aer liber, conditii atmosferice si climaterice normale;

e.2. lectii in are liber pe timp friguros;

e.3. lectii in interior, conditii normale sala de educatie;

e.4. lectii in intrerior pe spatii improvizate (culoar, coridor, hol, sala de clasa cu banci etc.)si pe timp friguros.

f. Dupa numarul de teme abordate:

f.1. lectii cu o tema;

f.2. lectii cu doua teme;

f.3. lectii cu trei teme;

2. STRUCTURA

Structura lectiei de educatie fizica si sport este data de succesiunea unor verigi, etape, parti.

In evolutia sa, lectia de educatie fizica si sport a avut mai multe structuri

a.     lectia pe patru parti : organizare, pregatire, fundamentala si de incheiere;

b.     lectia pe trei parti : pregatitoare fundamentala si de incheiere;

c.      lectia pe verigi specifica etapei actuale;

Verigile, obiectivele si continutul elementelor de structura ale lectiei de educatie fizica

1.Organizarea colectivului de elevi

Obiective:

asigurarea unui inceput organizat al lectiei;

cunoasterea situatiei privind componenta si starea de sanatate a colectivului de elevi;

informarea elevilor privind continutul lectiei;

captarea atentiei;

Continut:

salutul raportul la unele clase;

verificarea echipamentului si a starii de sanatate;

anuntarea obiectivelor lectiei si sarcinilor motrice specifice acestora;

mijloace de captare a atentiei;

2. Pregatirea organismului pentru efort

Obiective:

stimularea treptata a marilor functiuni ale organismului si asigurarea unui nivel optim de excitabilitate corticala pentru activitatea ce urmeaza;

educarea perceptiilor spatio- temporale.

Continut:

variante de mers si alergare, pasi de dans etc.;

exercetii din deplasare.;

3. Influentarea selectiva a aparatului locomotor „Optimizarea dezvoltarii fizice”

Obiective:

educarea atitudinii corporale corecte;

stimularea tonicitatii si troficitatii musculare;

dezvoltarea armonioasa a tuturor segmentelor corporale;

dezvoltarea mobilitatii articulare si elasticitatii musculare;

educarea actului respirator;

Continut:

complexe de exercitii de dezvoltare fizica inspirate din gimnastica de baza, care se pot executa liber, cu obiecte, cu partener, pe fond muzical (tip gimnastrica aerobica), stretching;

exercitii pentru educarea actului respirator.

4.Dezvoltarea calitatilor motrice viteza sau indemanarea

Obiective:

-educarea calitatilor motrice viteza sau indeminare

- abordarea aspectelor de afectivitate,cognitie,vointa,etc

Continut

mijloace specifice pentru educarea calitatilor motrice viteza sau indeminare

- modalitati de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calitati

5.Insusirea,consolidarea,perfectionarea sau verificarea deprinderilor si-sau priceperilor motrice

Obiective:

formarea deprinderilor si /sau priceperilor motrice de baza si utilitar aplicative sau a celor specifice anumitor ramuri si probe sportive;

formarea deprinderilor de expresiesi comunicare specifice activitatii;

formarea capacitatii de autoorganizarea, autoconducere, autoevaluare;

Continut

mijloace specifice alese in functie de caracteristicile bio-psiho-motrice, subordonate obiectivelor operationale alese;

- modalitati de evaluare a nivelului de invatare a celor predate in lectie

6.Dezvoltarea calitatilor motrice forta sau rezistenta

Obiective:

-educarea calitatilor motrice forta sau rezistenta

- dezvoltarea tracaturilor de personalitate.

Continut

mijloace specifice pentru educarea calitatilor motrice viteza sau indeminare

modalitati de evaluare a nivelului de dezvoltare a acestor calitati

7. Revenirea organismului dupa efort

Obiective:

scaderea indicilor marilor functiuni ale organismului la valori cat mai apropiate de cele initiale si relaxarea musculara.

Continut:

deplasare in alergare usoara sau mers;

exercitii de relaxare musculara si de respiratie;

8.Incheierea organizata a lectiei, „Aprecieri si recomandari

Obiective:

constientizarea nivelului de executie si participare din timpul lectiei;

stimularea activitatii independente;

Continut:

aprecieri cu privire la modul de desfasurare a lectiei si al participarii subiectilor;

recomandari pentru activitatea independenta a subiectilor;

salutul;

3.PROIECTAREA DIDACTICA

1. Prima etapa a proiectarii didactice este precizarea temelor si obiectivelor lectiei, si constituie raspunsul la intrebarea „Ce vreau sa realizez?”

a.Tema de lectie exprima continutul pe care profesorul urmeaza sa-l transmita elevilor in procesul de instruire.

Regulile principale de formare a temelor de lectie sunt:

- pentru calitati motrice, temele se formuleaza prin enuntarea formei de

manifestare pe care vrem sa o abordam. De exemplu:

”Viteza de executie”,

“Viteza de deplasare”,

”Ambidextria”,

“Forta in regim de viteza”,

”Rezistenta in regim aerob” etc..

- pentru deprinderi motrice, tema va mentiona:

procedeul tehnic sau structura tehnica ce urmeaza a fi predate:

”Aruncarea la cos cu doua maini de la piept”,

”Aruncarea la poarta din alergare”’,

”Dribling- pasa din alergare cu doua maini de la piept- alergare- prindere si oprire intr-un timp – aruncare la cos din saritura”etc

- actiune tactica

“Marcajul –demarcajul”,

“Da si du-te” etc.

elemente de gimnastica acrobatica sau o succesiune de elemente

“Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit”,

“Stand pe omoplati”,

„stand pe maini - cadere in pod”

„ stand pe omoplati – rostogolire inapoi – cumpana pe un genunchi”;

„ cumpana pe un picior – stand pe maini”;

”Rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit – rostogolire inapoi din ghemuit in departat” etc.

- saritura la aparate:

“Saritura in sprijin ghemuit pe lada asezata transversal si saritura cu extensie”

„ saritura cu rostogolire la lada”; etc.

- in cazul temelor din atletism :

- daca deprinderile sunt in stadiul de invatare, se pot formula ca teme fazele deprinderilor respective. De exemplu, la alergarea de rezistenta putem avea ca tema :

“ Pasul lansat in tempo moderat “

“ Startul de sus”

- daca deprinderile sunt in faza de consolidare, tema de lectie va fi chiar proba respectiva

” Alergarea de rezistenta”

“Alergarea de viteza” etc.

Combinarea temelor de lectie

Intr-o lectie pot fi abordate intre una si trei ,cele mai frecvente fiind lectiile cu doua teme.

Temele pot fi combinate astfel:

- lectiile cu doua teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII)

o deprindere motrica si o calitate motrica-forta sau rezistenta

doua deprinderi motrice - din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative

doua calitati motrice -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si forta sau rezistenta

- lectiile cu trei teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) ; o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) si o calitate motrica-forta sau rezistenta

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si doua deprinderi motrice

doua deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative si o calitate motrica-forta sau rezistenta

In combinarea temelor de lectie trebuie sa se tina cont de urmatoarele cerinte:

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice viteza si capacitati coordinative (indemanare)

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice forta sau rezistenta

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatea motrica viteza cu alergarea de viteza proba atletica

Nu se abordeaza in aceeasi lectie alergarea de rezistenta proba atletica cu rezistenta calitatea motrica

Se vor aborda teme care sa se sustina reciproc in vederea facilitarii transferului ,ca

mecanism de influentare pozitiva a procesului invatarii(invatarea aruncarii zvarlite cu o mina,solicitata la aruncarea mingii de oina va favoriza invatarea paselor si a aruncarilor la poarta ,din jocul de handbal

b. Obiectivele operationale reprezinta schimbarile de natura motrica, cognitiva, afectiva,ce urmeaza sa se produca in comportamentul elevilor ca urmare a participarii acestora la diferitele situatii de instruire in cadrul unei lectii.

-Obiectivele de natura motrica (psihomotrica) se formuleaza astfel:

- pentru temele din calitati motrice, obiectivele operationale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(1), conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita pe care trebuie sa-l atinga elevul la sfarsitul temei (3).

De exemplu, la sfarsitul lectiei, elevul va fi capabil:

- sa parcurga (1) distanta de 25 m(2) in timp cat mai scurt(3)

- sa execute plecari (1) din diferite pozitii(2) rapid (3)

- sa conduca mingea de baschet in dribling (1) cu mana indemanatica si cu cea neandemanatica, din alergare (2) fara sa o piarda de sub control(3)

- sa execute (1) un numar de 10 repetari (3) la fiecare statie a circuitului (2)

- sa alerge (1) fara oprire (2) timp de 3 min.(3)

-pentru temele din deprinderi si priceperi motrice:

-pentru faza de invatare, obiectivele operationale vor mentiona comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(1), conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita(3)

De exemplu, la sfarsitul lectiei ,elevul va fi capabil:

-sa arunce la cos(1) din saritura (2) cu desprindere pe verticala (3)

-sa arunce la poarta (1) din saritura(2) cu brat si picior opus (3)

-sa execute bataie (1) pe trambulina (2) cu amandoua picioarele (3)

-pentru faza de consolidare, obiectivele operationale vor preciza comportamentul motric observabil pe care trebuie sa-l manifeste elevul(1), conditiile in care se manifesta acest comportament(2) si pragul minim de reusita , exprimat in termeni de eficienta(3)

De exemplu, la sfarsitul lectiei elevul va fi capabil:

-sa inscrie(1) 5 din 10 cosuri(3) folosind aruncarea la cos din saritura

-sa mentina standul pe cap (1) 3 sec.(3) fara ajutor (2)

- Obiectivele operationale de natura motrica se reiau pe parcursul mai multor lectii, in cazul in care anumite efecte ale exersarii solicita cicluri tematice de 8-10 lectii( calitati motrice). Se pot identifica si in cazul acestora anumite modificari motrice ce se pot raporta .De exemplu pentru tema “Forta musculaturii bratelor “ne putem propune ca la sfarsitul lectiei elevul sa execute(1) cu doua repetari mai mult(3) decat lectia anterioara(2)

-Obiectivele de natura cognitiva reprezinta acumularile de natura teoretica si modificarile ce se produc .la nivelul proceselor pshice .

De exemplu, la sfaraitul lectiei ,elevul va fi capabil:

-sa identifice rapid culori si forme geometrice din spatiul de lucru

-sa enunte doua reguli de baza ale jocului de handbal

-sa enunte doua procedee de pasare a mingii in jocul de baschet

-sa descrie conform terminologiei un exercitiu la sol

- Obiective de natura social-afectiva se refera la modificarile de natura emotionala si relationala.

De exemplu ,elevii vor deveni capabili :

-sa-si felicite adversarul in caz de infrangere

-sa coopereze cu colegii de echipa etc.

2. A doua etapa a proiectarii didactice constituie raspunsul la intrebarea « Cu ce vom realiza cele propuse ? »Profesorul va completa indicatorii de recunoastere ai planului de lectie :

a) resurse umane-clasa,efectivul clasei(fete ,baieti)

b)scoala,locul de desfasurare(dimensiuni),materiale necesare

c) resurse temporale-data

Indicatorii de recunoastere sunt absolut necesari ,acestia justificand elementele de dozare si organizare a colectivului de elevi ce vor fi consemnate in planul de lectie.

3. Etapa a treia raspunde la intrebarea  Cum vom realiza cele propuse ?   Se stabilesc strategiile didactice,metodele si mijloacele de instruire.

Profesorul va consemna in planul de lectie urmatoarele ;

-durata verigilor

-metodele si procedeele metodice utilizate

-mijloacele de instruire(actiunile motrice )

-dozarea mijloacelor-se va realiza prin mentionarea volumului (distante de parcurs, numar de repetari,timp de lucru),intensitatii(tempou de lucru,durata si natura pauzei ;

-formatii de lucru

1.4. Ultima etapa a realizarii planului de lectie raspunde la intrebarea Cum vom sti daca am realizat ce ne-am propus ? Se stabilesc metodele si criteriile de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor propuse. Evaluarea se va prezenta in rubrica special destinata.

PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC)

Sc. nr. …….

Clasa a VI a

Data :11.10

Efectiv:24 elevi(14 fete ,14 baieti)

Loc de desfasurare:sala de sport (9m/18m)

Materiale :6 mingi baschet,6jaloane,6 panouri,4 bete de stafeta

TEME 

1.Viteza de reactie

2.Dribling ,oprire intr-un timp,aruncare la cos cu o mana

Obiective operationale :La sfirsitul lectiei elevii vor fi capabili :

Obiective motrice

O1.Sa execute plecari rapide din diferite pozitii.

O2.Sa inscrie 5 din 10 cosuri,  folosind aruncarea la cos cu o mina precedata de oprirea intr-un timp :

Obiective cognitive

O3.Sa enumere procedeele tehnice din structura .

O4.Sa enunte doua reguli de baza ale jocului de baschet.

Obiective afective:

O5.Sa isi incurajeze colegii

O6.Sa isi felicite adversarii in conditii de infringere   

PLAN DE LECTIE (PROIECT DIDACTIC)

PROFESOR: ……..

SCOALA:.

CLASA a IX – a

EFECTIV: 29elevi ( 16 fete, 13 baieti)

LOC DE DESFASURARE: sala de sport ( 18m-15m)

MATERIALE: bastoane gimnastica 24; mingii 4; jaloane 4; banci gimnastica 4

TEME:

1. Capacitate coordinativa generala;
2. Aruncarea la cos din dribling

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:

Obiective motrice:

O1. Sa parcurga traseul de 10m, in timp cat mai scurt;

O2. Sa inscrie 6 din 10 cosuri, folosind aruncarea la cos din dribling;

Obiective cognitive

O3. Sa descrie parcurgerea traseului;

O4. Sa identifice traiectoria mingii dupa aruncare;

Obiective afective:

O5. Sa coopereze cu colegii in rezolvarea sarcinilor motrice;

O6. Sa acorde ajutor in diferite situatii de instruire

4.ORGANIZAREA CLASEI

Lectia de educatie fizica scolara impune din partea profesorului o atentie deosebita privind modul de organizare a colectivului de elevi.

Datorita continuturilor,locului de desfasurare, a activitatilor motrice dinamice, pe care le desfasoara elevii in timpul lectiei, profesorul de educatie fizica trebuie sa utilizeze permanent cele mai eficiente formatii de lucru.Acestea se vor alege in functie de :

-sarcinile motrice care trebuie executate ;

-spatiul pe care il are la dispozitie;

-materialele de care dispune;

Formatiile de lucru trebuie alese astfel incat:

-sa asigure realizarea unei densitati motrice si functionale corespunzatoare tipului de lectie;

-sa permita executarea sarcinilor motrice de catre elevi fara riscul accidentarii ;

-sa fie plasate la o distanta optima fata de alte materiale, peretii sau gardurile terenului;

-elevii sa poata avea posibilitatea urmaririi demonstratiilor care se realizeaza in lectie.

Un alt aspect al organizarii colectivului de elevi se refera la alcatuirea grupelor necesare diferitelor exercitii trebuie sa se tina seama de urmatoarele criterii:

-nivelul de pregatire in domeniul temei respective(grupe de nivel biomotric in cadrul tratarii diferentiate a elevilor);

-prin numaratoare;

-prin valorificarea coloanei de gimnastica.

Pentru crearea unei atmosfere de lucru placuta ,stimulativa pentru elevi,se va evita repartizarea elevilor in grupuri de care sunt respinsi.

5. CONDUCEREA CLASEI

Fiecare profesor dispune de metode si mijloace de conducere a grupului de elevi, dar succesul sau e asigurat de o serie de rutine(consemne) pe care le stabileste cu elevii.

La intrarea si iesirea din sala de sport (sau pe teren),elevii trebuie sa fie insotiti de profesor;

Comenzile pentru inceperea si incetarea actiunilor motrice pot fi transmise verbal si nonverbal.

Comunicarea verbala este dependenta in mare masura de modul concret in care se foloseste

limbajul, de caracteristicile acestuia (paraverbalul) ,ce se regaseste in educatie fizica in diverse

ipostaze:

volumul vocii, de preferat sa varieze pe parcursul unei lectii in functie de situatiile create;

ritmul vorbirii, subordonat de asemenea ambiantei, trebuie sa evite monotonia si sa sustina demonstratia profesorului sau exersarea elevului; poate scadea in cazul explicatiilor, recomandarilor, intentiei de a induce calmul si relaxarea etc.

tonalitatea vocii variaza in functie de situatie, de la cea ferma ceruta de comanda, la cea puternica din timpul conducerii, sau scazuta impusa de momentele de explicatii, recomandari etc.

articularea cuvintelor (dictia), importanta pentru claritatea mesajului.

In interior, se prefera comunicarea verbala care trebuie sa fie ferma,

Comunicarea nonverbala se face prin: gesturi, demonstratie, gestuale sau sonore cu ajutorul fluierului.In aer liber se impune utilizarea fluierului datorita distantelor ce pot apare intre profesori si elevi. Cu ajutorul fluierului se stabileste un limbaj comun, de exemplu :un fluierat scurt pentru inceperea actiunii motrice urmat de alt semnal similar pentru oprire ; fluierat scurt succesiv pentru incetarea actiunilor motrice

In ce priveste utilizarea materialelor, se vor avea in vedere urmatoarele aspecte :

-intrarea in posesia materialelor se va face numai la comanda profesorului ( exemplu : „primul elev din sir ia cate o minge”,” al doilea elev ia cate trei jaloane”.)

- inainte de inceperea lectiilor se verifica starea materialelor , astfel incat sa nu fie deteriorate si sa nu prezinte pericol de accidente.

Profesorul trebuie sa dea dovada de consecventa si fermitate in aplicarea regulilor si sa nu ridice tonul sau sa ameninte elevii care le incalca.

.PLASAMENTUL PROFESORULUI

Plasamentul profesorului reprezinta un element important al algoritmului de conducere al lectiei.Un bun plasament se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

-sa poata observa si supraveghea toti elevii;

- sa permita elevilor cea mai buna vizibilitate in timpul demonstratiilor si corectarilor.

Plasamentul profesorului fata de formatiile de lucru in cadrul demonstrarii se va face pe latura cea mai mare a acesteia.

In predarea jocurilor, profesorul trebuie sa poata sa circule in interiorul suprafetei ca sa poata urmari toti elevii care participa la activitate. Elevii trebuie sa fie organizati sa il poata vedea pe cel care demonstreaza.

REZOLVAREA SITUATIILOR DE INDISCIPLINA

Prin atitudinea profesorului , continutul lectiei si manierea de predare a acestui continut trebuie evitate problemele de indisciplina in timpul lectiei.

Profesorul trebuie :

-sa previna cazurile de indisciplina- prin plasamentul sau.Observand toti elevii , inseamna a depista orice atitudine negativa in faza incipienta si a evita participarea mai multor elevi.

-sa intervina in cazul aparitiei unor astfel de cazuri. Interventia va consta in : deplasare in directia elevului observat, privire insistenta asupra lui sau deplasare in directia elevului si observatie verbal.Observatia verbala nu trebuie sa se faca in fata tuturor elevilor, deoarece cei care doresc sa iasa in evidenta prin actele lor de bravura, obtin de fapt ceea ce isi doresc.Observatiile se fac pe un ton calm, persuasiv si nicidecum nervos ,se vor referi la comportamentul indizerabil si vor contine regulile pe care elevul nu le-a respectat.

6.MOTIVAREA ELEVILOR PENTRU PARTICIPAREA LA LECTII

Exista mai multe modalitati de asigurare a unui nivel optim de motivare

1.Desfasurarea unor lectii interesante, agreabile, lipsite de monotonie; maniera de

anuntare si continutul temelor de lectii

2. Crearea unui climat afectiv in colectivul scolar si utilizarea unor tehnici de

ridicare a tensiunii emotionale la elevi, conditie favorizanta pentru

manifestarea activa a tendintelor emulative;

3. Utilizarea in cadrul lectiilor a intrecerilor care sa stimuleze spiritul

competitiv al elevilor;

4. Organizarea unor intreceri intergrupuri;

5. Prezentarea unor modele de identificare pentru elevi (profesori, sportivi,

fruntasi;

6. Prezentarea unor materiale audio-vizuale pe teme sportive (filme

documentare, diapozitive etc).

7.Afisarea planificarii calendaristice.Copiii vor sti ce continuturi urmeaza a fi insusite

8.Afisarea sistemului de evaluare-probele de control si baremurile care stau la baza verificarii,aprecierii si

notarii elevilor;

7. PARTICULARITATI ALE LECTIEI DE EDUCATIE FIZICA

1.Particularitati alelectiei de educatie fizica in invatamantul primar:

Tipologie,

- lectii de invatare a deprinderilor motrice de baza

- lectii de consolidare a deprinderilor motrice de baza,

- lectiile mixte combinate, cu teme atat din deprinderi cat si din calitati motrice .

Structura lectiei este asemanatoare cu cea de la celelalte cicluri de invatamant.

Durata verigilor lectiei este variabila de la o clasa la alta si pe parcursul aceluiasi an scolar.,

Organizarea colectivului de elevi : 5 minute, ajungand chiar la 8-10 minute La clasa aIa. si la inceput de semestru Se anunta temele lectiei. La clasele I si a II-a, acestea se vor anunta si in momentul in care se trece la realizarea lor.

Pregatirea organismului pentru efort: predomina exercitiile din scoala mersului si alergarii, jocurile de miscare si o parte din exercitiile de front si formatii.

Influentarea selectiva a aparatului locomotor, se recomanda exercitii individuale libere, localizate la nivelul segmentelor corpului. Nu sunt recomandate exercitiile in perechi. Pot fi executate si complexe de dezvoltare fizica de gimnastica aerobica.

Vergile tematice: temele de lectie se constituie din calitati motrice, deprinderi si priceperi motrice, componente ale capacitatii de organizare (intoarcerile de pe loc, formatiile de deplasare), elemente din scoala alergarii, sariturii.

Jocul este principala metoda de instruire pentru dezvoltarea calitatilor motrice si consolidarea deprinderilor motrice. Jocurile si intrecerile devin si mijloace eficiente de rezolvare a altor teme si obiective de instruire ,dupa invatarea regulilor de desfasurare si a sarcinilor motrice specifice.

Procedele de organizare a exersarii:

- frontal( este cel mai eficient);

- pe grupe ( preponderent la clasele a IIIa si aIVa)

2.Particularitatile lectiei de educatie fizica in invatamantul gimnazial:

Tipologie:

lectii de invatare a deprinderilor si priceperilor motrice specifice ramurilor de sport.

- lectii mixte ( atunci cand unele teme sunt din calitatile motrice de baza si altele sunt din deprinderile motrice).

- lectii de pregatire fizica generala, cu teme numai din calitati motrice de baza(in sezonul rece ,in absenta conditiilor materiale specifice.

Structura lectiei.

Organizarea colectivului de elevi 2-5 minute(durata este mai mare la inceput de an si la clasele aVa si VIa )

Pregatirea organismului pentru efort ; se recomanda conceperea unor programe pentru o anumita perioada tinandu-se cont si de temele de lectie ce urmeaza a fi abordate; se pot concepe programe de incalzire speciale, care sa poata fi condusa de un elev.

Influentarea selectiva a aparatului locomotor; se recomanda :

- alcatuirea unor complexe de exercitii de de dezvoltare fizica sub conducerea profesorului, cu sau fara fond muzical

- complex de exercitii sub comanda unui elev;-

-complex de exercitii pentru fete si separat pentru baieti;

-complex de gimnastica aerobica,

- complex de exercitii cu caracter corectiv.

Verigile tematice;

Calitatile motrice ;se pot dezvolta foarte bine toate calitatile motrice. Deosebit de eficiente pentru dezvoltarea calitatilor motrice la acest ciclu de invatamant raman jocurile de miscare, stafetele si parcursurile aplicative.

Deprinderile si priceperile motrice sportive ; se recomanda ca de la exersarea lor separata sa se treaca la exersarea in cadrul structurilor tehnice, apropiate de joc, apoi la exersare in conditii de joc ;

In cazul deprinderilor atletice, la clasele VII- VIII, se va pune accent pe exersarea in conditi de concurs (masurarea performantelor obtinute)

Temele pentru acasa creste pot fi date atat pe parcursul lectiei, cat si in ultima veriga a acesteia.

3.Particularitatile lectiei de educatie fizica in invatamantul liceal:

Tipologie:

-lectii de invatare(mai putine )

-lectii de tip consolidare (predominante)

-perfectionare

Pregatirea organismului pentru efort ; se pot concepe programe de incalzire speciale,adecvate temelor de lectie care sa poata fi condusa de elevi.

Se pune accent pe autoconduvere si autoorganizare

Influentarea selectiva a aparatului locomotor ; nu se mai insista asupra optimizarii dezvoltarii fizice .Uneori aceasta veriga nu mai este abordata sau se realizeaza impreuna cu pregatirea organismului pentru efort

Verigile tematice;

- Calitatile motrice se pot aborda ca teme de lectie separat sau combinat.(detenta)

- Se pot aborda mai multor ramuri de sport, simultan, in functie de oferta educationala si

optiunile elevilor;

- Se exerseaza pe grupe diferentiate;

- Mijloacelor de instruire pot fi diferite chiar pentru acelasi continut tematic;

-Intrecerea, sub forma de concursuri regulamentare, capata pondere mult sporita .

-Se lucreaza pe grupe de nivel valoric biomotric cu caracter deschis.

-Tratarea diferentiata in functie de sex este o necesitate

-Creste participarea elevilor la organizarea , conducerea si evaluarea propriilor executii sau a executiilor colegilor de grup.

Temele pentru acasa se dau atat pe parcursul lectiei cat si in ultima veriga.

4.Particularitatile ale lectiei desfasurate in aer liber pe timp friguros( sezon rece).

Lectiile de educatie fizica si sport desfasurate in aer liber afara, au efecte mai benefice asupa elevilor fata de cele desfasurate in interior, indiferent de sezon.

lectiile de educatie fizica si sport se pot desfasura in aer liber afara numai daca sunt indeplinite urmaatoarele conditii:

- temperatura aerului sa nu fie mai mare de minus 10 grade

- sa nu fie precipitatii puternice ploaie sau- mai ales- ninsoare;

- viteza vantului sa fie doar pana la 5m/s

- umiditatea aerului sa fie cuprinsa intre 35-65%;

- sa nu existe nebulozitate si poluare a aerului ;

Pentru desfasurarea acestor lectii, trebuie neaparat sa fierealizata o pregatire treptata elevilor in asemenea conditii si sa dispuna de un echipament adecvat.

Tipologie

Dezvoltarea calitatilor motrice(nu verificare)

.Consolidarea deprinderilor si/sau priceperile motrice(inclusiv din schi, patinaj pe gheata, sanie daca sunt conditii concrete prielnice),. Temele si obiectivele operationale corespunzatoare nu trebuie sa solicite, aproape deloc, folosirea metodelor si procedeelor metodice verbale si intuitive de predare instruire.

Organizarea colectivului de elevi , trebuie sa fie sub 30 de secunde sau sa se efectueze in spatiul din interior unde se echipeaz subiectii (clasa sau chiar culoar ).

Pregatirea organismului pentru efort , va avea o durata de aproximativ 7-8 minute , avand in vedere temperatura mediului ambiant.

-Influentarea selectiva a apartului locomotor, nu se mai constituie in veriga de sine statatoare. Unele obiective specifice acestei verigi se realizeaza partial, pe parcursul verigii pregatirea organismului pentru efort.

-Aprecierile si recomandarile” trebuie sa fie foarte scurte sau sa se realizeze succint, in interior .

5.Particularitatile ale lectiei desfasurata in spatii improvizate din interior, pe timp friguros( sezon rece)

Spatiile pot fi:

- culoare, coridoare sau holuri;

- sali de clase cu banci sau sali de festivitati.

Cerinte pentru desfasurarea lectiei in spatii improvizate :

sa nu aiba legatura cu alte spatii sau sali in care se desfasoara alte activitati didactice, cu alti elevi.

- sa fie situate la parter sau la subsol, in cazul cladirilor cu etaje, pentru a nu deranja celelalte activitati.

- sa aiba totusi dimensiuni rezonabile pentru practicarea exercitiilor fizice.

- masuri de ordin igienic, aerisirea spatiului respectiv aranjarea si stergerea de praf a

„mobilierului” ,echipament corespunzator al elevilor.

- nu se recomanda folosirea mobilierului din spatiile alese, mai ales din salile de clasa, pentru practicarea exercitiilor fizice.

Se pot aborda teme din:

- calitatile motrice (mai putin viteza de deplasarea si rezistenta de tip aeroba)

- din unele deprinderi si/sau priceperi motrice( mai ales utilitar aplicative, din gimnastica acrobatica si ritmica, din unele sarituri cu sprijin specifice tot gimnasticii sau chiar din jocurile sportive- cum ar fi pasele sau chiar driblingul etc.)

8.EVALUAREA IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA

1.Criteriile de evaluare

a.     Performanta motrica, adica rezultatul la probele de control masurabile.

b.     Progresul realizat de subiect. Este o formula de calcul al acestui progres, dar cel mai important este sa stim sa-l interpretam si sa-l respectam.Dificultatea consta in aceea ca progresul este intoteauna mai mare la cei cu nivel initial mai mic la cei cu nivel initial mai mare. Deci, nu ne putem ghida exclusiv dupa marimea cifrica sau calitativa a ratei de progres.

c.      Cantitatea si, mai ales, calitatea elementelor insusite in raport cu prevederile programei de specialitate( pentru subsistemele educatiei fizice si sportului care au o asemenea programa).

d.     Capacitatea subiectului de a aplica in practica elementele insusite, adica »capacitatea de generalizare ».

e.     Capacitatea de practicare independenta a exercitiilor fizice de catre subiect.

f.      Capacitatea subiectului de restructurare , asamblare etc., a elementelor insusite.

g.     Nivelul cunostintelor teoretice, insusite de subiect, privind practicarea exrecitiilor fizice.

h.     Atitudinea subiectului fata de educatie fizica si sport, concretizata prin frecventa la lectii, participarea la actiunile competitional- sportive, modul de indeplinire a unor sarcini organizatorice etc.

i.       Nivelul de dezvoltare fizica a subiectului.

Care este cel mai important criteriu ? Raspunsul nu poate fi decat unul singur : toate sunt importante in unitatea si interdependenta lor. Nu exista criteriu fara importanta si nici unul cel mai important.

2.Metodele de evaluare

1. Metode de verificare :

a.1. Trecerea probelor motrice prevazute in « Sistemul National Scolar de Evaluare la disciplina Educatie Fizica si Sport” , aplicat incepand cu anul de invatamant 1999-2000, in functie si de optiunile profesorului si elevilor privind probele prevazute.

a.2. Trecerea unor probe de motrocitate, stabilite de fiecare profesor pentru orele de educatie fizica din Curricum-ul la decizia scolii si pentru orele extracurriculare, conform principiului autonomiei.

a.3. Trecerea unor probe de cunostinta teoretice de specialitate (prezenta in etapa actuala, doar la clasele cu profil de educatie fizica si sport, dar necesara si pentru restul educatiei fizice si sportive scolare).

a.4. Masurarea (care, in acest caz si numai in acesta inlocuieste verificarea sau- mai corect- se suprapune verificarii) unor indici de dezvoltare fizica( atunci cand nu se face control medical autentic si se respecta criteriul dezvoltarii fizice in evaluarea randamentului elevilor la educatia fizica si sportiva scolara !)

a.5. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii analoage (asemanatoare) probei, ramurei sau activitatii respective.

a.6. Executarea de catre elevi a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii concrete de concurs ( desfasurat conform regulamentului oficial).

a.7. Indeplinirea de catre elevi a unor sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico- didactica : conducerea unor verigi din lectie ; arbitrarea unor intreceri, inclusiv a unor jocuri sportive bilaterale ; conducerea gimnasticii zilnice ; conducerea recreatiei organizate pentru elevii din clasele I-IV ; responsabil(a) cu prezentarea in scris a colegilor absenti de la lectii sau alte activitati specifice ; responsabil(a) cu aducerea unor materiale din vestiar sau magazie ; lider, atunci cand se imparte clasa pe grupe de lucru etc.

a.8. Observarea curenta a elevilor si inregistrarea datelor observatiei(reactia la efort, atitudini comportamentale pe ansamblu si in situatii deosebite etc.)

b. Metode de apreciare si notare sau acordare de calificative ;

b.1. Metoda aprecierii verbale, atunci cand aprecierea este insotita- permanent- de acordarea unor calificative. Cine face apreciere, dar nu exprima- prin cuvinte- valoarea aprecierii respective nu procedeaza bine din punct de vedere metodic, dar si din punct de vedere educativ. Nu se produce feed-back-ul. Elevul, in majoritatea cazurilor, nu cunoaste nivelul executiei sale, nu stie daca a executat bine, foarte bine, satisfacator, insuficient etc.

b.2. Metode de apreciere si notare sau acordare de calificative non-verbale, mai precis scrise, cand se acorda si note sau calificative, care se trec in catalog :

b.2.1. Metoda aprecierii, notarii sau acordarii de califictive pe baza unor norme sau baremuri cuprinse in anumite tabele valabile pe plan national, zonal sau chiar local. Aceasta metoda, numita si absoluta, se poate aplica in cazul efectuarii de catre elevi a unor probe pentru calitatile motrice.

b.2.2. Metoda aprecierii, notarii sau acordarii de calificative prin comparatia rezultatelor obtinute doar la nivelul unei clase de elevi, metoda numita si relativa. Ea este foarte buna pentru scolile in care nu exista decat cate o clasa de elevi la acelasi nivel de varsta de pregatire.Profesorul « aseaza » in ordine rezultatele elevilor din clasa respectiva si face scalarea acestora pe intervale corespunzatoare notelor.

b.2.3. Metoda de apreciere, notare sau acordarede calificative pe baza progresului individual. Deci, este luat in calcul doar indicile de progres, calculat in functie de valoarea performantiala initiala si finala.

b.2.4. Metoda de apreciere, notare sau acordare de calificative pe baza nivelului de executie tehnica sai tactica a unor deprinderi si priceperi motrice in conditii de exersare partiala sau globala( inclusiv joc sportiv bilateral). Este metoda care depinde aproape exclusiv de competenta profesionala a cadrului didactic evaluator.

b.2.5. Metoda de apreciere, notare sau acordare de calificative in functie de modul in care elevii indeplinesc unele sarcini speciale de natura organizatorica sau metodico- didactica.