PROIECT DIDACTIC
Data : 14. 10. 2008
Scoala: Colegiul National "Calistrat Hogas"
Clasa: a IX-a D si F
Disciplina: Limba si literatura romana
Profesor:
Tema lectiei : Confuzia paronimica
Durata : 50 minute
Tipul lectiei : dobandire de noi cunostinte
Obiective generale :
Dezvoltarea capacitatii de analiza gramaticala.
Obiective cognitive:
Oc1 : Sa defineasca conceptul de "paronime" si de "atractie paronimica".
Oc2 : Sa dea exemple de perechi paronimice.
Oc3 : Sa construiasca enunturi cu sensurile unor perechi de paronime (exercitiul nr 1/p. 21).
Oc4 : Sa aleaga cuvantul adecvat contextului din diferite perechi de paronime.
Oc5 : Sa identifice greseala din contextele date.
Obiective afective:
Oa1 : Sa participe constient, activ, afectiv la activitatea desfasurata in cadrul lectiei.
Oa2 : Sa remarce importanta cunoasterii normelor gramaticale.
Strategie didactica :
a. Metode si procedee : conversatia, explicatia, exercitiul, demonstratia, expunerea, problematizarea, testul
b. Mijloace de invatamant : manualul, fise de lucru individual, creta colorata
Forme de organizare : frontal si individual
Evaluare : formativa (continua )
Bibliografie :
a) de specialitate:
Popa,Ion,Popa,Marinela,Gramatica limbii romane pentru clasele V-VIII,Editura Niculescu , Bucuresti ,1997
Gramatica limbii romane vol.II , Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1966
Nicolescu, Aurel Analize gramaticale, Editura Ion Creanga, Bucuresti, 1971
Dincescu, Stefan Sintaxa
propozitiei. Gramatica limbii romane , Editura Plumb,
Coteanu, Ion, Gramatica de baza a LIMBII ROMANE, Editura Albatros, Bucuresti, 1982
Teodorescu, Vasile Limba si literatura romana pentru admiterea in liceu, Editura RAO Educational , Bucuresti, 1996
b) psiho-pedagogica
Ion Berca, Metodica predarii limbii romane, vol II, EDP, Bucuresti, 1974
2. Bojin, Al. coord.), Indrumar metodic privind studierea limbii si literaturii romane in scoala, E.D.P., Buc., 1980
Momentele lectiei |
Activitatea profesorului |
Activitatea elevilor |
Obiec-tive |
Doza-re |
Meto- de |
Resurse Materi-ale |
Forma de organizare |
1. Moment organizatoric 2. Verificarea temei si a cunostintelor anterioare 3. Enuntarea temei si a obiectivelor 4. Dirijarea invatarii 5. Fixarea si asigurarea posibilitatilor de transfer a cunostintelor: 6. Tema pentru acasa |
absente, stabilirea disciplinei, pregatirea pentru lectie Se verifica tema : 3 exercitii din carte legate de descantecul spus de copil melcului in poezia "Dupa melci" de Ion Barbu. Se pun intrebari din care sa reiasa titlul lectiei noi : Cum se numesc perechile de cuvinte care seamana ca forma dar sunt diferite ca sens ? Ca de exemplu perechea : pronume- prenume. "Astazi vom vorbi despre paronime.La sfarsitul lectiei voi va trebui sa stiti sa definiti acest concept si sa rezolvati corect exercitii cu paronime". Scriu titlul pe tabla. Scriu pe tabla definitia paronimelor : Paronimele sunt cuvintele care se aseamana ca forma, dar se deosebesc complet din punct de vedere al intelesului sau al semnificatiei. Dati-mi exemple de perechi de paronime! Scriu pe tabla aceste exemple. Paronimia este o cauza a utilizarii gresite a neologismelor. Mica diferenta intre cuvinte, uneori chiar de un singur sunet, creeaza confuzii intre cuvinte deoarece nu se tine cont de sensurile si de originea lor. Exista si o atractie paronimica. Aceasta este fenomenul prin care un paronim care este mai frecvent in limba, deci mai familiar vorbitorului, il "atrage" pe cel care este mai putin cunoscut, substituindu-se acestuia din urma. Le vorbesc despre
originile perechii de paronime : a gira - a Atractia paronimica este un aspect al etimologiei populare, fenomen care consta in "modificarea formei unui cuvant (recent intrat in limba sau mai putin cuniscut) sub influenta unui cuvant mai cunoscut cu care prezinta asemanari de forma si uneori de sens" (DEX). Le explic aces fenomen dandu-le exemple din poezia "Dupa melci" de Ion Barbu. Ce inseamna boieresti? Cu ce sens ar fi trebuit sa apara acest adjectiv ? Deci este inlocuit cu pareonimul sau "bouresti". In cadrul etimologiei populare se mai folosesc si alte cuvinte cu un sens ce nu le apartine in limba literara : firoscos = filosof (in etimologia populara), lacrimatie = reclamatie Alcatuiti contexte cu paronimele de la exercitiu nr 1/p. 21. Rezolvati exercitiul nr. 4/p. 21. Se impart fisele de lucru. Exercitiul nr. 2 si 3 /p. 22. |
Elevii se pregatesc pentru citirea temei. Citesc tema 2-3 copii. Aceste perechi de cuvinte se numesc PARONIME. Recepteaza mesajul. Scriu titlul pe caiete. Scriu titlul pe caiete de notite. → compliment - complement numerar - numeral Scriu si ei pe caiete. Sunt atenti si recepteaza mesajul dupa care noteaza pe caiete. Noteaza pe caiete ceea ce scrie si profesorul pe tabla (anexa "Oglinda tablei"). Boieresti = care apartin unei clase sociale considerata nobila. Cu sens de coarne "mandre", "frumoase". Recepteaza mesajul si scriu in caiete. Elevii dau exemple de propozitii folosind aceste perechi de paronime : diferenta - deferenta ; fiabilitate - friabilitate, janta - geanta etc. Pe banci, fiecare elev construieste cate un enunt : " O domnisoara face deferente in fata printului." Rezolva oral, prin ridicare de mana, raspund cat mai multi elevi. Elevii rezolva individual exercitii de pe fisa de lucru. Noteaza pe caiete tema. |
Oc1 Oc1 Oc2 Oc1 Oc1 Oc3 Oc3 Oc4 Oc5 |
1` 6` 1` 30` 10` 2` |
Con-versatia Proble-mati-zarea Conver-satia euristica Expli-catia Expli-catia Conver- satia euristica Exer-citiul Exer-citiul Exer-citiul Expli-catia |
Caietele de teme Tabla Caiete de notite Tabla Caiete Tabla Caietele de notite Manu- alul Manu-alul Fisele de lucru |
Individual Frontal Frontal Individual Frontal Individual Frontal Individual Frontal Individual Frontal |
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |