Particularitati ale memoriei vizuale operationale la elevii ambliopi

Particularitati ale memoriei vizuale operationale la elevii ambliopi

In arhitectura cognitiva, memoria operationala vizeaza memorarea informatiilor tranzitorii legate de realizarea sarcinii in curs de desfasurare. Notiunea se refera, in fapt, la problema gestiunii memoriei.

La subiectii ambliopi, proba Figura complexa Rey, pune in evidenta faptul ca perceptia vizuala a acestora este lipsita in mare masura de caracterul instantaneu si de automatizare. Inregistrarea miscarilor oculare exploratorii demonstreaza ca la ambliopi sunt necesare mai multe fixari ale privirii si mai multe reveniri ale acestora pentru a percepe  adecvat si a "culege" informatia, paralel cu eforturile de memorare a figurii.

Subiectii ambliopi care exploreaza in mod neorganizat sau insuficient de activ figura-stimul si, mai ales, cei care renunta la "efortul de a vedea" si isi fixeaza privirea pe un singur fragment sau pe o singura zona a figurii, obtin rezultatele cele mai slabe, atat in reproducerea din memorie, cat si in copierea Figurii complexe, in raport cu ambliopii care explorau figura-stimul pe baza unor strategii adecvate si, mai ales, in raport cu subiectii valizi. In conditiile ambliopiei, datorita particularitatilor exploratorii vizuale, a limitelor functionale ale "zonei de lucru a ochiului" si a receptiei vizuale deficitare, imaginea perceptiva ramane in mare masura imprecisa, parcelara, cetoasa, ceea ce are repercusiuni negative si asupra memoriei vizuale operative si asupra structurarii perceptiv-motorii a spatiului grafic. Diferentele dintre media punctelor obtinute de ambliopi si grupul martor sunt puternic semnificative la p<.01 in cazul reproducerii din memorie si semnificative la p<.05 in cazul copierii figurii-stimul.

La subiectii ambliopi, experimentele demonstreaza existenta unei sensibilitati si mobilitati a programelor exploratorii vizuale la comenzi (strategii) care isi au originea la nivelul instantelor nervoase superioare, ceea ce nu se intampla la subiectii cu deficiente mintale. In acelasi timp, dupa Lambert-Leconte, o buna functionare a atentiei presupune, in general, o buna distributie a acesteia si o focalizare selectiva pe indicii cu maxima valoare informationala. Intr-adevar, se considera ca stocajul mnezic si organizarea informatiilor in memorie sunt dependente si de buna functionare a atentiei operative care precede activitatile menezice.

La subiectii au efectuat exercitii de educatie vizuala o perioada de timp adecvata, explorarea vizuala este mult mai bine organizata, ceea ce influenteaza pozitiv memoria vizuala operativa si capacitatea de structurare perceptiv-motorie a spatiului grafic, fapt relevat prin aplicarea probei Figura complexa Rey. Este mai potrivit, deci, sa nu se vorbeasca, doar in general despre memoria operativa vizuala si despre capacitatea perceptiv-motorie a ambliopilor, ci sa se reliefeze mai ales particularitatile psihofiziologice si psihice ale fiecarui subiect. In alegerea individualizata a tehnicilor si procedeelor de educatie vizuala si in antrenamentul capacitatii de structurare perceptiv-motorie a spatiului grafic trebuie sa se tina seama de natura, gradul si dinamica ambliopiei si sa se valorizeze in acest mod posibilitatile de crestere a eficacitatii explorarii vizuale si a perceptiei vizuale, cu incidente pozitive asupra altor functii si procese psihice. In acest sens, s-a pus in evidenta posibilitatea de ameliorare a antrenamentului vizual la ambliopi, prin inserarea unui mecanism de autocontrol datorat inregistrarii activitatii oculomotorii exploratorii in diverse sarcini spatiale.