Particularitatile clasei de elevi ca grup social

Particularitatile clasei de elevi ca grup social

Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viata copihllui este clasa de elevi. Ea satisface cel mai bine cateva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare, nevoia de protectie, de securitate. Acest grup se perpetueaza de-a lungul catorva ani si are o imensa influenta asupra

membrilor sai, alcatuind "creuzetul' in care se contureaza personalitatea. Clasa de elevi este un grup de munca specific, compus dintr-un numar de membri egali intre ei (elevii) si dintr-un animator (profesorul), ale caror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii si de normele de functionare (Neculau, 1983, p. 105).

Clasa de elevi este, in primul rand, un grup formal, constituit pe baza unor reglementari scolare, in functie de anumite reguli si prin distribuirea unor roluri diferite educatorilor si educatilor. Clasa de elevi este un grup mic prin numarul de membri (25-30), iar prin natura scopurilor este un grup educational. in raport cu alte tipuri de grup, clasa scolara este un grup de formare, de modelare a unor capacitati si trasaturi de personalitate, de invatare a unor comportamente, de insusire a cunostintelor si abilitatilor necesare. Clasa de elevi este si un grup primar. Ca atare, ea poseda toate caracteristicile generale ale acestuia.

Caracteristica fundamentala a grupului primar, deci si a clasei scolare, este interactiunea directa, nemijlocita, fata in fata a membrilor. Interactiunea ia forma comunicarii, a relatiilor ierarhice si a relatiilor preferentiale. Prin interactiune se schimba comportamentele persoanelor care intra in contact o perioada mai lunga de timp. in cadrul clasei, interactiunile se realizeaza la niveluri diferite (profesor-elev, elev-elev, elev-grup, grup-grup) si se diferentiaza intre ele prin gradul diferit de determinare, felul interactiunii dintre membri si mijloacele de realizare (Zlate, 1972, pp. 62-63).

O alta caracteristica a grupului-clasa este prezenta scopurilor si a motivelor care sustin actiunea de urmarire a acestora. Prezenta scopurilor este conditia existentei si progresului grupului. Fiind un grup formal, scopurile clasei scolare sunt prescrise de persoane exterioare grupului si vizeaza procesul de instructie si educatie. Sunt deci scopuri de ordin formativ. Existenta scopurilor comune nu anuleaza insa scopurile individuale. Cele doua categorii de scopuri trebuie dezvoltate, armonizate si integrate reciproc. Numai pe aceasta baza poate fi evitata existenta unor scopuri paralele, care provoaca disfunctionalitati ale grupului. Subordonarea si integrarea constienta si consimtita a scopurilor individuale in cele comune depinde de maiestria pedagogica a profesorului (metodele pedagogice utilizate, stilul de conducere a clasei), de climatul socioafectiv din clasa de elevi, de gradul de motivare a elevilor la activitatile comune (Paun, 1982, p. 136).

Ca urmare a interactiunii dintre membrii grupului-clasa in vederea atingerii unui scop comun, se creeaza o anumita structura a grupului. Structura grupului reprezinta reteaua de statusuri si roluri ale indivizilor in grup. Statusul defineste locul pe care il pcupa un individ intr-un sistem la un moment dat, pozitia sa sociala intr-o ierarhie data. Rolul este aspectul dinamic al statusului, totalitatea conduitelor adoptate din perspectiva detinerii unui status. O anumita configuratie a pozitiilor si functiilor formale si informale ale membrilor grupului determina doua structuri fundamentale pentru clasa de elevi: o structura formala si o structura informala. Fiind un grup formal, clasa de elevi are o structura organizata si impusa, care se concretizeaza

in investirea membrilor grupului cu diferite roluri (functii, responsabilitati), pentru a permite utilizarea cat mai buna a resurselor elevilor in rezolvarea sarcinilor scolare si atingerea obiectivelor propuse. in urma acestei investiri vor aparea in mod firesc liderii formali (oficiali), care au un rol important in reglarea relatiilor din cadrul colectivului de elevi, ca si in stabilirea relatiilor profesor-elevi.

Calitatea indispensabila a unui lider este autoritatea, concretizata in recunoasterea j si acceptarea de catre ceilalti a acestei pozitii. in al doilea rand, liderul trebuie sa aiba capacitatea de a-i stimula pe ceilalti, in vederea participarii lor la indeplinirea sarcinilor ce stau in fata grupului-clasa. Profesorul-diriginte trebuie sa ia in consideratie aceste calitati atunci cand desemneaza liderii clasei de elevi. Desi este situat in afara grupului de elevi, profesorul face parte din conducerea acestuia. Ca lider oficial adult, profesorul trebuie sa respecte cerintele grupului, sa cunoasca tensiunile existente in grup, precum si cazurile de deviere de la normele grupului.

Alaturi de structura formala, in clasa de elevi se dezvolta si o structura informala (neoficiala, liber consimtita), care este rezultatul relatiilor intersubiective ce se stabilesc intre membrii grupului. Aceasta este o structura cu un caracter predominant afectiv, bazata pe legaturi de simpatie, antipatie si indiferenta. Relatiile respective pot influenta coeziunea si productivitatea grupului scolar sau pot actiona pentru a proteja membrii grupului contra practicilor autoritare ale liderilor formali. Ca urmare a distributiei si structurarii relatiilor preferentiale din colectiv, apar liderii informati (persoane preferate). Din punct de vedere pedagogic, este important sa cunoastem natura calitatilor personale prin care se impun liderii informali si, de asemenea, daca influentele exercitate de cele doua categorii de lideri au un sens convergent sau divergent. Uneori, liderul informai poate exercita o influenta negativa asupra celorlalti membri ai grupului.

4) Existenta unui sistem de norme constituie o caracteristica importanta a oricarui grup social, deci si a grupului-clasa. Normele servesc drept criterii de evaluare a comportamentelor individuale si de grup. Comportamentele dezirabile din punct de vedere social sunt promovate, in timp ce comportamentele indezirabile, deviante, sunt respinse si sanctionate. Grupul exercita presiuni asupra membrilor, pentru respectarea normelor. in felul acesta se ajunge la o standardizare si uniformizare a comportamente-

lor. Normele au rol de reglator al grupului, determinand unitatea si coeziunea acestuia.

Sistemul normativ al grupului scolar cuprinde doua categorii de norme: norme

explicite, care reglementeaza activitatea de invatare a elevilor, decurgand din speci-

(ficul institutiilor scolare ca institutii de instruire si educatie, si norme implicite, care iau nastere din interactiunea membrilor, sunt o emanatie a grupului, un fel de rezumat al experientelor colective ale elevilor, si sunt destul de flexibile. Uneori, normele implicite nu sunt convergente cu normele explicite. Acest fapt poate produce conflicte normative, respectiv o deteriorare a climatului din grup, aparitia unor fenomene de agresivitate ori de devianta normativa.

5) Grupul scolar se defineste si printr-un anumit grad de coeziune. Leon Festinger a definit coeziunea drept rezultatul tuturor fortelor care ii determina pe indivizi sa

ramana in grup. Coeziunea exprima gradul de unitate si de integrare a grupului, rezistenta sa la destructurare. Grupurile cu un nivel de coeziune foarte scazut pot fi doar cu indulgenta numite grupuri. Opusa coeziunii ar fi disocierea grupului. Sursele coeziunii grupului sunt: atractia interpersonala, masura in care membrii se simpatizeaza unii pe altii, climatul de incredere mutuala, consensul cognitiv si afectiv al membrilor, succesul in activitatea comuna si satisfactiile generate de viata in grup, prestigiul grupului de apartenenta, masura in care grupul satisface aspiratiile membrilor, cooperarea in cadrul activitatilor grupului.

Toti acesti factori trebuie cunoscuti de profesor, astfel ca el sa actioneze in directia crearii conditiilor pentru cresterea coeziunii grupului scolar. Iata cateva sugestii de actiune:

sa ofere elevilor cat mai multe ocazii de cunoastere reciproca;

sa practice un stil de conducere democratic;

sa stimuleze initiativa elevilor, sa-i incurajeze in a-si organiza singuri activitatile;

sa organizeze activitati de invatare bazate pe cooperare, care favorizeaza relatiile si schimburile intense intre colegi, stimuleaza acceptarea si intelegerea reciproca;

sa realizeze evaluari nu numai ale prestatiilor individuale, ci si ale grupului in ansamblu.