Portofoliul de activitate este o colectie de matriale elaborate de un porfesionist, reflectand cele mai importante evenimente din cariera acestuia, stranse spre a fi supuse evaluarii unor alte persoane, pentru
Documentarea progreselor inregistrate
Indeplinirea baremurilor pentru acreditarea profesionala
Colectie a principalelor relizari personale.
Portofoliile de activitate sunt de multa vreme folosite de artisti, arhitecti sau scriitori spre a-si aduna creatiile. Utilizarea lor in profesii neartistice este de data mult mai recenta. Prin analogie, portofoliul de invatare
Reprezinta documentarul activitatii desfasurate in vederea perfectionarii profesionale.
Este creat si mentinut de-a lungul intregii cariere, in stransa relatie cu planurile de studiu individual.
Reprezinta o modalitate de planificare si structurare a activiatii profesionale.
Este resursa de reflectie asupra implinirilor, modului in care acestea au fost realizate si directiilor de desvoltare ulterioara.
Data fiind multitudinea de contexte, profesiuni si utilizari, portofoliile de activitate pot fi extrem de divers construite. In formele generice sunt incluse colectii largi de documente sau materiale:
note asupra materialelor studiate
scrisori
cazuistica
rezultate ale activitatii clinice (statistici, analize,etc)
diplome
proiecte
lucrari stiintifice
publicatii
brevete de inventii
inregistrari video
opere artistice, etc.
Alte protofolii se pot constitui in selectii a unor matriale
reprezentative, adunate intr-un scop specific.
Materialele incluse in portofoliul de activitate trebuie sa fie
autentice (produse personal sau referitoare la activitatea personala)
valide (de natura sa certifice activitatea si performantele realizate)
sufiecent de recente (pentru a documenta perseverenta in efortul de
desvolotare profesionala).
Portofoliile difera prin gradul lor de structurare si masura in care sunt desvoltate
dupa preferinte individuale, conform unor criterii prestabilite de anumite foruri instituitonale sau organisme profesionale.
Indiferent de modul in care sunt construite, majoritatea portofoliilor de activitate profesionala si desvoltare continua contin materiale referitoare la
Experienta anterioara a individului, evenimente si impliniri memorabile, realizari deosebite.
Cunostinte si ablitati psihomotorii si afective asimilate, cu semnificatie pentru competenta si performanta actuala si ulterioara.
Exemple ale modulului in care noile competente au fost/sunt utilizate in cresterea performatei profesionale si ameliorarea calitatii activitatii desfasurate.
Directii ulterioare de desvoltare si perfectionare si planul de realizare a acestora.
Majoritatea celor care incep sa-si constituie un portofoliu de activitate profesionala au nevoie de o indrumare. Indurmarea este deseori necesara si pentru cei mai expermentati, atunci cand elaboreaza protofolii in acord cu anumite cerinte institutionale sau cand portofoliile vor fi evaluate de examinatori externi. Pentru studenti suportul poate fi oferit de mentor sau tutore, in functie de specificul domeniului, nevoile individuale si scopul pentru care portofoliul este elaborat. Pentru profesionisti angajati in activitatea de perfectionare suportul poate fi oferit de colegi constituiti intr-o echipa de lucru, persoane din conducerea instutiei sau experti in domeniu. Atunci cand portofoliul urmeaza sa fie supus unei evaluari exterioare este de preferat ca indrumarea sa fie facute de o persoana diferita de cea insarcinata cu evaluarea
In domeniul medical, desvoltarea medicala continua a fost in mod traditional considerata ca fiind o obligatie morala a individului de a se tine la curent cu evolutiile in profesie.
In prezent este in tot mai mare masura structurata pe baza unor unor standarde si criterii, elaboraate de catre organizatiile profesionale si organismele institutionale de acreditare.
O modalitate larg utilizata pentru reacreditare este documentarea participarii la un anumit numar de ore de pregatire in activitati de perfectioanare formale (cursuri, conferinte, etc.).
In aceste forme de pregatire programul si continutul invatarii este deseori fara legatura cu experienta si nevoile de desvoltare profesionala ale cursantilor.
Participarea deseori pasiva la asemenea activitati este putin eficenta in cresterea competentei profesionale
Pentru ameliorarea activitatii de pregatire medicala continua tot mai multe organizatii profesionale si organisme instutionale solicita pentru angajare si reacreditare desvoltarea unor portofolii de activitate. Este incurajata desvoltarea planurilor de perfectionare si a portofoliilor printr-o activitate in echipa si in acord cu nevoile profesionale, instituitaonale si ale societatii . Se manifesta, de asemenea, tendinta de prescrie o anumita structura si criterii de organizare a protofoliilor, in acord cu obiectivele institutionale si standardele profesionale.
Chiar conceput conform unor criterii prescrise, protofoliul de pregatire profesionla trebuie sa ramana individual si unic, reprezentand personalitatea celui care il desvolta, interesele si nevoile de desvoltare ale acestuia.
Datorita caracterului personal si individual al protofoliilor de activitate, evaluarea acestora este dificila si intr-o masura considerabila, subiectiva Chiar portofoliile desvoltate conform unor criterii si standarde sunt greu de evaluat cu o acuratete si validitate acceptabile. Intrucat ofera un tablou larg si divers al activitatilor desfasurate, intereselor, competentelor si realizarilor individului, protofoliul ofera informatii pe care alte forme de evaluare nu le pot evidentia, astfel incat ramane o modalitate importanta de evaluare a performatnei profesionale.
Evaluarea protofoliilor de desvoltare profesionala trebuie facuta pe baza unui set de principii si criterii. Definirea si elaborarea acestora se face de organisme profesionale sau institutionale atunci cand scopul evaluarii este sumtaiv ( angajare, promovare, salarizare, etc.) prin negociere intre mentor si discipol cand scopul evaluarii este formativ (de a oferi feedback).
Criteriile de evaluare a performantei in desvoltarea profesionala trebuie elaborate plecand de la obiectivele invatarii si formulate in asa fel incat atingerea obiectivelor sa poata fi dovedita. Criteriile de evaluare a portofoliilor trebuie facute cunoscute atat autorului cat si examinatorului.
►
Construiti-va portofoliul de activitate pentru modulul clinic pe care il faceti
in prezent. La finalul modulului, discutati impreuna cu asistentul D-voastra de
grupa portofoliul de activitate realizat.
Knowels MS. The modern practice of adult
education: from pedagogy to andragogy.
2. Brookfield
SD. Understanding and facilitating adult
learning.
3. Baveye P. Letter to the editor. The adult learner:a misinterpreted species? Academic Medicine 2000; 75: 217-8.
4. Norman GR. The adult learnre: a mythical species. Academic Medicine 1999; 74: 886-9.
5. Gordon MJ. A review of the validity and accuracy of self-assessments in health professions training. Academic Medicine 1991; 66: 672-9.
6. Sibley
JC et al. A randomized trial of continuing medical education.
7. Gibbs
G. Improving the quality of student
learning.
8. Bonwell
CC, Sutherland TE. The active learning continuum: choosing activities to engage
students in the classroom. In: Sutherland TE, Bonwell CC, eds. Using active learning in college classes:A
range of options for faculty.
9. Bonwell,
C. C and Eison, J. A. Active learning: creatment excitement in the classroom.
1. 1991.
Ref Type: Report
10. Silberman
M, Auerbach C. Active training: A
handbook of techniques, designs, case examples, and tips.
11. Miller JE, Wilkes JM, Cheetham RD. Tradeoffs in student satisfaction: is the 'perfect' course an illusion? Journal on Excellence in College Teaching 1993; 4: 27-47.
12. Kolb,
D. A. Hay and McBer learning style inventory. 1999.
Ref Type: Pamphlet
13. Bloom
BS. Taxonomy of educational objectives: the classification of educational
goals, by a committee of college and university examiners.
14. Myers
IB, McCaulley MH. Manual: a guide to the
development and use of the Myers-Briggs type indicator.
15. Sutherland
TE. Emerging issues in the discussion of active learning. In: Sutherland TE,
Bonwell BS, eds. Using active learning in
college classes: a range of options for faculty.
16. Braskamp
LA, Ory JC. Assessing faculty work: enhancing individual and institutional
work.
17. Keig,
L and Waggoner, M. D. Collaborative peer review: the role of faculty in
improving college teaching. Report nr.2. 1994.
Ref Type: Report
18. Miller
JE, Groccia JE, Wilkes JM. Providing structure: the critical element. In:
Sutherland TE, Bonwell CC, eds. Using
active learning in college classes: a range of options for faculty.
19. Harden RM, Laidlaw JM, Hesketh EA. AMEE Medical Education Guide No 16: Study guides - their use and preparation. Medical Teacher 1999; 21: 248-65.
20. Laidlaw
JM,
21. Holsgrove GJ, Lanphear JH, Ledingham IMcA. Study guides: an essential student learning tool in an integrated curriculum. Medical Teacher 1998; 20: 99-103.
22. Challis M. AMEE Medical Education Guide No.19: personal learning plans. Medical Teacher 2000; 22: 225-36.
23. Snadden D, Thomas M. The use of portofolio learning in medical education. Medical Teacher 1998; 20: 192-9.
24. Harden RM, Laidlaw JM, Ker JS, Mitchell H. Task-based learning: an educational strategy for undergraduate, postgraduate and continuing medical education. Part 1. AMEE Medical Education Guide No 7. Medical Teacher 1996; 18: 7-13.
25. Harden RM, Laidlaw JM, Ker JS, Mitchell H. Task-based learning: an educational strategy for undergraduate, postgraduate and continuing medical education. Part 2. AMEE Medical Education Guide No 7. Medical Teacher 1996; 18: 91-8.
26. Galbraith
MW, Cohen NH. Issues and challenges confronting mentoring. In: Galbraith MW,
27. Cohen
NH, Galbraith MW. Mentoring in the learning society. In: Galbraith MW,
28. Cohen
NH. The principles of adult mentoring scale. In: Galbraith MW,
29.
Kerr KM, Schulze DR, Woodward LE. Organizationally
sponsored mentoring. In: Galbraith MW,
30. Murray
M. Beyond the myths and magic of mentoring: how to facilitate an effective
mentroing program.
31. Phillips-Jones
L. The mentoring porgram coordinator's
guide.
32. Jacobi M. Mentoring and undergraduate academi success: a literature review. Review of Educational Research 1991; 61: 505-32.
33. National
Association of Non-Principals. Striving for Quality -a learning protofolio for
continuing professional development. 1999. NHSE.
Ref Type: Report
34. Schön
D. The reflective practitioner: how professionals think in action.
35. Schön
D. Educating the reflective practitioner.
36. Boud
D. Enhancing learning through self-assessment.
37. Field S. The future of continuing professional development in primary care. Education for General Practice 1999; 10: 339-41.
38. Southgate
L, Pringle M. Revalidation in the
39. Challis M. AMME Medical Education Guide No.11 (revised): Portofolio-based learning and assessment in medical education. Medical Teacher 1999; 21: 370-86.
40. Redman
W. Portofolios for development.
41. Hall D. Professional development portofolios for teacheres and lecturers. British Journal of In Service Education 1992; 18: 81-6.
42. Challis M, Mathers NJ, Howe AC, Field NJ. Portofolio based learning in continuing medical education for general pradtitioners-a midpoint evaluation. Medical Education 1996; 31: 22-6.
43. Madden CA, Mitchell VA. Professions, standards and competence. Bristol: University of Bristol, 1993.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |