Principii fundamentale ale consilierii si orientarii in sistemul educational

Intr-o abordare moderna, principiile orientarii scolare ofera un punct de plecare pentru o viziune de ansamblu a orientarii si pentru implementarea sa ulterioara. Aceste principii deriva, in ceea ce priveste sensul lor, dintr-o filozofie democratica si umanista despre viata. Elementul fundamental al acesteia este respectul pentru identitatea elevului, considerat ca o personalitate in devenire. In acest sens, predestinarea unei persoane nu este un postulat, dimpotriva, libertatea de alegere este esentiala in conceptul modern de orientare.

Orientarea profesionala ii include pe toti elevii, nu numai pe cei cu probleme

Orientarea trebuie sa fie considerata o parte esentiala a procesului de invatare si de educare. In consecinta, toti elevii trebuie sa aiba posibilitatea de a beneficia de sprijinul oferit de orientare. Fiecare elev are partile lui bune si mai putin bune, iar uneori chiar probleme. Aceste probleme pot fi minore ca natura, fara sa afecteze prea mult dezvoltarea elevului si fara sa-i prejudicieze rezultatele la invatatura. Pentru unii elevi poate fi vorba uneori numai de o foarte mica interventie. Cu toate acestea, si copilul "normal" are dreptul sa se bucure de sprijin.

Evident, elevii-problema vor necesita o mai mare atentie. Adesea consilierii si profesorii ii considera pe acesti elevi drept o prioritate in activitatile lor de indrumare. Este o abordare acceptabila, cu conditia ca asa-numitii elevi "normali" sa nu fie exclusi din activitatile de indrumare.

Orientarea este un proces in cadrul caruia - in anumite stadii critice de dezvoltare si in perioadele de tranzitie - se acorda asistenta in ce priveste optiunile educationale sau profesionale si trebuie sa ramana un proces de asistenta continuu

In anumite stadii de dezvoltare este de dorit si chiar necesar sa se acorde elevilor o atentie speciala. In unele cazuri, exista si momente unice in care este nevoie de sprijin specific. Cu toate acestea, elevii nu se dezvolta intotdeauna in acelasi ritm (de exemplu, maturitatea in privinta alegerii carierei) si, de aceea, este nevoie ca pentru unii elevi sa existe activitati disponibile in momente netraditionale. Elevii se dezvolta in mod continuu si nu numai in momentele specifice.

Fiinta umana nu actioneaza intotdeauna strict logic. Instruirea, sfaturile sau comunicarea rezultatelor pot fi, adesea, acceptate pe cale rationala, fara a fi insa integrate emotional. Elevul va avea nevoie de un feedback repetat si de o confirmare si din alte surse inainte sa accepte, in intregime, sfatul sau rezultatele. S-ar putea sa fie nevoie de o confruntare in situatii reale, dar care sa nu prezinte o amenintare. Aceasta poate fi o perioada indelungata de timp care sa necesite reluarea unor activitatilor. Daca activitatile de orientare sunt concentrate intr-o perioada scurta de dezvoltare s-ar putea sa nu aiba impact asupra unora dintre participanti si este absolut sigur ca nu ii vor influenta pe totii elevii.

Orientarea este limitata la elevii care poseda suficiente capacitati pentru a opera intr-un mediu educational

Aceasta inseamna ca elevii cu probleme fizice sau psihice majore, pentru care nu exista sprijin adecvat in cadrul sistemului, trebuie sa fie transferati specialistilor sau expertilor din afara sistemului. Acest transfer poate fi pentru o perioada scurta sau mai lunga de timp. Asistentul indrumator sau consilierul din cadrul sistemului in care copilul nu poate activa, nu-l poate ajuta decat in perioade de tranzitie limitate si sub supravegherea altor specialisti.

Orientarea trebuie sa conduca la dezvoltarea maxima a potentialului individual

Desi orientarea subliniaza utilizarea la maximum a capacitatilor elevilor, aceasta trebuie sa ramana o activitate centrata pe client.

Orientarea este o sarcina care ii implica pe toti actorii din cadrul procesului educational

Orientarea este indreptata spre viitor

Practicienii din domeniul orientarii isi elaboreaza adesea activitatile pe baza experientelor personale din trecut si a situatiei prezente. Ei se bazeaza mult prea des pe structurile existente si conduita lor este orientata mai mult spre securitate. Cu toate acestea, copiii de astazi vor trai intr-o alta societate. Ei trebuie incurajati sa priveasca spre viitor si sa indrazneasca sa-si asume rolul de pionieri intelectuali si profesionali.

Orientarea se axeaza pe procesul de incurajare

Consilierii subliniaza prea des limitele, dau sfaturi prohibitive si subliniaza, in special, dificultatile. In locul acestei abordari, ar trebui sa se refere mai mult la punctele forte si la calitatile elevului, sa incurajeze explorarea, sa recunoasca performantele.

Orientarea ar trebui sa fie mai degraba directionala decat predictiva

Dezvoltarea carierei se bazeaza, in esenta, pe capacitatea unei persoane de a depasi fortele care par s-o limiteze. Libertatea alegerii, scopurile personale, implicarea, perseverenta sunt uneori mai importante decat zestrea genetica si situatia sociala. Persoana se dezvolta constant si invata din experientele trecute. Aceasta face imposibila prevederea viitorului pe baza elementelor din trecut. In acest sens, de exemplu, nu putem prezice in mod foarte sigur succese scolare la nivel universitar numai pe baza profilului persoanei din momentul inceperii studiilor. Aceasta constatare este confirmata de numeroase studii de specialitate.

Orientarea reprezinta, mai degraba, pregatirea pentru actiune decat o readaptare

Asistarea elevilor pentru o dezvoltare deplina, sesizarea oportunitatilor, dezvoltarea constiintei de sine, incurajarea independentei, toate acestea sunt scopuri legitime ale activitatilor de orientare. Cu toate acestea, exista si anumite limite intre care se poate acorda sprijin. Orientarea nu poate include activitati menite sa recupereze o incapacitate sau sa dezvolte si sa refaca o functiune deficitara. Aceste actiuni fac parte mai degraba din sprijinul terapeutic, decat din orientare.

Aceste principii trebuie incorporate intr-o abordare a orientarii caracterizata prin:

Recunoasterea identitatii si libertatii elevului

Identitatea elevului este esentiala si trebuie respectata in toate imprejurarile. Elevul este cel care defineste continutul, ritmul si profunzimea programelor de interventie. Nu consilierul va decide cand, ce si cum sa acorde sprijin elevilor. Acesta trebuie sa se ghideze in actiunile sale in functie de asteptarile si cerintele copilului.

Aceasta abordare nu exclude posibilitatea ca asistentii de orientare sa ofere, in anumite momente, activitati specifice de indrumare si sa faca eforturi pentru a-i motiva pe copii sa participe. Insa, elevii trebuie sa aiba intotdeauna dreptul de a refuza sprijinul consilierului.

Participarea activa a elevilor

In activitatile de orientare se recomanda o participare activa din partea elevilor. Acestia trebuie sa aiba sentimentul ca ei sunt cei care fac totul, ca ei descopera si trag concluziile. Sentimentul ca ei sunt cei care controleaza intregul proces este esential pentru adolescenti.

In acest sens, este important sa se recurga la materiale de auto-evaluare, manuale, materiale pentru explorarea mediului etc., care nu-i categorizeaza si nu-i stigmatizeaza pe elevi. Aceste materiale trebuie sa intensifice procesul de dezvoltare, nu sa incerce sa-i clasifice pe copii. Trebuie sa se evite etichetarea elevilor.

Implicarea activa trebuie stimulata nu numai in pregatirea activitatii de orientare, ci si in activitatea ca atare. Dupa fiecare activitate trebuie sa existe un moment de reflectie si de feedback.

Consilierul ca mediator mai degraba decat ca ghid

In procesul de orientare, consilierul trebuie sa joace, mai ales, rolul unui animator care ii da elevului posibilitatea sa se angajeze in procesul de auto-evaluare si explorare. Consilierul trebuie sa joace rolul unei persoane care serveste drept o sursa foarte accesibila de informatii, care este dispus sa asculte si sa ia in serios framantarile elevilor. Consilierul actioneaza ca expert dispus sa participe la o discutie si sa-i ajute pe elevi sa reflecteze asupra propriilor experiente si sa le ofere sprijin in contactarea posibilelor surse de informatii. Indeplinirea unui rol de model foarte respectat poate fi mai importanta decat explicatiile detaliate asupra posibilitatilor de cariera. Consilierul va trebui sa adopte un ritm mai relaxat, permitand elevului (mai ales adolescentilor) sa-si stabileasca singuri un plan pentru activitatile de orientare.