Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
PATRU TIPURI (SAU MODELE) PROSPECTIVE ALE SISTEMULUI SOCIAL

PATRU TIPURI (SAU MODELE) PROSPECTIVE ALE SISTEMULUI SOCIAL


PATRU TIPURI (SAU MODELE) PROSPECTIVE ALE SISTEMULUI SOCIAL

- Conform R.H. Dave - Fundamentele educatiei permanente, p. 203-205 -

  1. Interpretarea pe care am dat-o acestor modele, pe care am incercat sa le sintetizez (intr-o perspectiva personala) cu ajutorul acestei diagrame este de a le considera ca tipuri, instrumente epistemologice, termeni de referinta ce permit o mai buna definire, clasificare si pozitionare a elementelor care par a fi cele mai semnificative pentru o previziune pe termen lung a viitorului in termeni sociali. Ele trebuie sa ne ajute sa detectam, prin combinatia anumitor factori din cele patru sisteme sociale globale, corelatiile care pot fi sistematizate, verificate si apoi evaluate. Aceste "tipuri" nu sunt deci nici predictii, nici obiective, nici rezultate probabile, nici modele normative si nici sisteme oferite pentru alegere.
  2. Din cauza acestei interpretari, adaugarii unor anumitor criterii si a terminologiei utilizate, diagrama mea difera de sociologia prospectiva a "Grupului York". Totusi , si doresc sa accentuez acest lucru, ea retine in mod esential aspectul dialectic al celei din urma, bazat pe ipoteza ca modelele difera in mod fundamental in privinta importantei acordate subsistemelor lor constitutive.
  3. Trebuie retinut ca societatile occidentale industrializate actuale contin elemente rudimentare ale fiecaruia din celelalte sisteme. Ascensiunea generala a neocapitalismului (crestere economica, societate bazata pe consum) contine elemente rudimentare ale statului bunastarii (securitate sociala, drepturi economice, puterea sindicatelor, protectia muncitorilor), elemente rudimentare ale colectivismului coercitiv (planificarea economica sporita si interventia statului, in special pentru a atenua factorii perturbatori ai sistemului, pentru a combate inflatia, a echilibra bugetul si a mentine ocupata forta de munca), elemente rudimentare ale socialismului libertariancomunitar (toleranta fata de contraculturi, conflicte industriale "salbatice", libertate sexuala, cerinte pentru "participare", noi tipuri de relatii familiale, tendinte spre reintoarcerea la natura, spre "a face totul singur" etc.). Realitatea sociala a societatii contemporane are diferite grade de influentare si un inteles diferit in diferite societati nationale:   neocapitalismul francez, statul suedez al bunastarii, colectivismul statului sovietic, micile comunitati libertariene tip "hippy". "Rudimentele" exista peste tot, dar ele au accente diferite. Exista un grad de suprapunere intre modele.
  4. In final trebuie notat ca si alte "modele" pot fi proiectate pe baza criteriilor din "diagrama" ., "un model tehnocratic", un model sau modele ale societatilor in curs de dezvoltare etc. In plus, pot fi incluse criterii aditionale: sexualitate, religie, ideologie etc.
  5. In aceasta diagrama, atentia trebuie, desigur, concentrata asupra subsistemului cultural din care, in toate cele patru modele, educatia reprezinta o parte foarte importanta.


Tema:

Pe baza explicatiilor anterioare si a tabelului urmator, elaborati in scris un comentariu!

Corelati datele din tabel cu problematica finalitatilor!

PATRU TIPURI (SAU MODELE) PROSPECTIVE DE SISTEM SOCIAL

CRITERII

Sisteme sociale

I

II

III

IV

Societate neocapitalista

Statul bunastarii

Regimul colectivismului coercitiv

Socialismul utopic primitiv

Subsistemul dominant

Economic

Social

Politic

Comunitar (1)

Al doilea subsistem (instrument al primului)

Politic

Politic (2)

Economic

Cultural (inclusiv educatia)

Mai multe secvente variabile ale altor subsisteme

Social

Cultural (inclusiv educatia)

Comunitar

Economic

Cultural (inclusiv educatia)

Comunitar

Cultural (inclusiv educatia)

Social (inclus in subsistemul economic)

Politic

Social (inclus in subsistemul cultural) Economic

Controlul mijloacelor de productie (in ordinea descresterii importantei)

Proprietati

Companii multinationale

Companii particulare

Interventia statului

Companii particulare Companii multinationale (mai mici decat in I)

Interventia statului (mai mare decat in I)

Economie planificata

Intreprinderi de stat

Cooperative

Descentralizare

Planificare democratica

Rolul sindicatelor

Sindicalism pluralistic si conflictual

Sindicalism unitar si progresiv

Sindicalism integrativ (educativ) urmarind reconcilierea intereselor

Sindicalism in conducerea companiilor (foarte descentralizat)

Subsistem educational (sector al subsistemului cultural)

Tendinta spre educatie permanenta profesionala si utilitarista (rolul crescand al companiilor slab controlate)

Tendinta spre educatie permanenta profesionala si generala (un rol mai mare decat in I al serviciilor publice si al asociatiilor particulare)

Tendinta spre educatie permanenta profesionala culturala si ideologica (control central)

Egalitatea sanselor individului in selectie si acces larg la activitatile culturale

Tendinta spre educatie permanenta difuza favorizand creativitatea si spontanaitatea. Egalitate prin flexibilitate extrema (procesul de orientare).

Nivel inalt de democratizare

Prioritate inalta educatia ca un "instrument" al unui sistem 

Egalitate a sanselor si democratizare limitata

Tendinta de a acorda o prioritate scazuta educatiei (limitarea mijloacelor)

Control ferm asupra activitatilor companiei

Mai multa egalitate a sanselor si o mai mare democratizare decat in I

O prioritate mai mare pentru educatie decat in I

Discriminare pozitiva in favoarea muncitorilor

Dezvoltarea ca criteriu : necesitatile de planificare

Prioritate inalta educatiei

Egalitate

Ierarhie

Democratie

Dialectica individual -colectiv : centrul de interes in relatiile sociale

Individual

Colectiv

Colectiv

Individual

Bazat pe relatii interpersonale si de comunitate ;

Puternic coordonate functional ;

Cifrele indica importanta criteriilor in fiecare sistem social in ordine descrescatoare de la 1 la 4.

Observatie generala :

Pentru o societate globala, modelul 4 este cel mai utopic pentru ca integrarea la nivel global ridica cele mai delicate probleme. La nivel de comunitate, micile societati descentralizate pot usor aborda acest tip, dar in ce masura acest lucru este posibil pe o scara larga, exista aici o organizare globala compatibila cu acest model social?





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.