Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor invatarii la geografie
Cerinta obiectiva de a conferi activitatii de instructie si educatie o eficienta sporita face necesara intensificarea eforturilor pentru a se asigura procesului de invatamant un caracter cat mai rational si riguros , prin : determinarea cat mai precisa a obiectivelor instruirii, organizarea continuturilor in concordanta cu principalele caracteristici si tendinte ale stiintei si tehnicii si cu logica didactica , stabilirea strategiilor de predare - invatare in raport cu obiectivele vizate si cu continuturile definite , perfectionarea actiunilor de evaluare a rezultatelor si a proceselor desfasurate.
Preocuparile insistente privind procesele evaluative sunt stimulate de recunoasterea faptului ca evaluarea este o componenta esentiala a activitatii de invatamant , in general si a procesului didactic , in special .
Actul evaluarii reprezinta un proces continuu , formal sau informal , de apreciere a calitatii , a importantei sau a utilitatii activitatii de predare - invatare , proces desfasurat din nevoia cotidiana de selectie , de comparare sau de ameliorare a acesteia . O evaluare corecta presupune :
definirea si formularea cat mai obiectiva a caracteristicilor procesului evaluat ;
identificarea celor mai relevante tehnici si instrumente de evaluare .
In practica scolara s-au imbunatatit metodele si tehnicile de evaluare in scopul realizarii
unor corelatii eficiente intre predare-invatare-evaluare si pentru a atinge dezideratele propuse pentru formarea personalitatii.
Masurarea rezultatelor invatarii este o operatie distincta fata de utilizarea metodelor de
verificare si , totodata , o componenta a evaluarii . Efectuarea masuratorilor presupune ca instrumentele de evaluare sa intruneasca anumite calitati-validitate , fidelitate , obiectivitate, aplicabilitate si exactitate - , pentru a fi relevante , atat pentru evaluator , cat si pentru evaluati. De asemenea , masurarea vizeaza niste limite cantitative - mxime si minime - concretizate in bareme , raportate la capacitatile si atitudinile consemnate in obiectivele operationale ale lectiei de geografie .
Se apreciaza , astfel , ca un instrument de evaluare este valid daca masoara ceea ce s-a predat si invatat . Fidelitatea este o conditie necesara , dar nu suficienta pentru validitate , in sensul ca testul poate masura si altceva decat a fost destinat sa masoare.
Spre edificare , vom prezenta o situatie concreta si posibila . Astfel , se formuleaza pentru lectia "Puncte cardinale . Orientarea si mijloacele de orientare",obiectivele operationale , conform carora elevii vor fi capabili , la sfarsitul orei :
O1 - sa defineasca orizontul si linia orizontului ;
O2 - sa indice punctele cardinale in functie de pozitia soarelui pe cer;
O3 - sa stabileasca punctele cardinale in functie de pozitia corpului lor;
O4 - sa fixeze punctele cardinale in plan ;
O5 - sa identifice mijloacele de orientare ;
O6 - sa realizeze un traseu respectand indicatii de orientare.
Dincolo de continutul activitatii de predare - invatare , se elaboreaza un test de control , valid , respectand cerintele vizate referitoare la obiectivele operationale atinse (Anexa 1) :
Fidelitatea acestui test poate continua cu alte cerinte , fara a viza validitatea , dar care sa
solicite experienta anterioara a elevilor . Asemenea cerinte ar putea fi astfel formulate : De ce credeti ca este mai multa lumina si mai cald cand soarele este la miazazi ? Ce se intampla cu soarele cand la noi este noapte ?
In formularea cerintelor , trebuie sa se aiba in vedere si obiectivitatea , aplicabilitatea si exactitatea continutului testului . In acest sens se porneste de la informatia pe care testul trebuie s-o vizeze , de la raportarea continutului si formei testului la nivelul de varsta al elevilor , de la timpul cerut de administrarea testului si de la corectitudinea in masurarea si interpretarea rezultatelor invatarii .
Pentru o certitudine edificatoare si confirmarea exactitatii rezultatelor invatarii , se poate cere elevilor sa elaboreze o scurta compunere geografica , incluzand , in continutul ei , notiunile : zare , rasarit , miazazi , orientare , busola .
Pe de alta parte , invatatorul poate sa declanseze si sa orienteze obtinerea unor raspunsuri din partea elevilor , visavi de obiectivele operationale , prin modalitati structurate si identificabile si variate tehnici de raspuns . De cele mai multe ori , in evaluarea rezultatelor invatarii la geografie , se face uz de tehnica raspunsului scurt , prin intermediul unor intrebari formulate in scris . De exemplu : Care este unicul fluviu ce traverseaza prin tara noastra ?
Raspunsul scurt : Unicul fluviu ce traverseaza tara noastra este Dunarea .
Care este cea mai intinsa campie din tara noastra?
Raspunsul scurt : Cea mai intinsa campie din tara noastra este Cimpia Romana .
Aceasta tehnica poate fi utilizata pentru cotarea unor rezultate ale invatarii de
complexitate redusa , care ar putea viza cunoasterea unor notiuni , a unor fapte , a unor rationamente , a unor date sau aplicarea unor cunostinte . (Anexa 2 )
Tehnica raspunsului scurt prezinta un avantaj deosebit : raspunsul este produs de subiecti , deci nu-l selectioneaza dintr-un pachet de alternative oferit de invatator . Se elimina, astfel , posibilitatea furnizarii unui raspuns corect prin ghicire , iar construirea raspunsului solicita actualizarea integrala a rezultatului de invatare .
Tehnica alegerii duale vizeaza masurare rezultatelor invatarii prin solicitarea elevilor spre asocierea enuntutilor cu una dintre componentele alternativei duale . Invatatorul poate formula , astfel , cerinte , pe care le include in fisa de evaluare , pentru cotarea unor performante . De exemplu :
a) Care sunt plantele caracteristice zonei de munte ? Scrie C in caseta corespunzatoare raspunsului complet si cu I in caseta corespunzatoare raspunsului incomplet :
Plantele caracteristice vegetatiei naturale din zona de munte sunt : bradul , molidul , stejarul , floarea de colt .
Plantele caracteristice vegetatiei naturale din zona de munte sunt : bradul , molidul , pinul , jepii , floarea de colt , bujorul mde munte .
b) Ce vietuitoare traiesc in padurile de deal ?
Incercuieste litera corespunzatoare coloanei care cuprinde numai vietuitoare specifice dealului :
A lup capra neagra urs porc mistret cuc mierla privighetoare cerb |
B vulpe lup iepure porc mistret cuc mierla privighetoare dumbraveanca |
c) Daca apreciezi ca afirmatia de mai jos este adevarata incercuieste litera A , daca apreciezi ca este falsa , incercuieste litera F si scrie in spatiul liber , cuvantul care face adevarata afirmatia , in locul celui subliniat :
A F Cea mai mare suprafata de pamant cultivata cu grau este Campia Romana .
(_____ _______ ______ _______)
Pentru masurarea capacitatii de a identifica unele relatii de tip cauza - efect , exista numeroase posibilitati de a formula enunturi , alcatuite din doua parti reale . Elevului ii revine sarcina sa aprecieze daca una din parti arata de ce este reala cealalta parte si , dupa caz, incercuieste corespunzator fie Da , fie Nu .
Da Nu 1. Muntele este o forma de relief inalt , pentru ca depaseste 1000 m inaltime .
Da Nu 2. Raul este o apa curgatoare , pentru ca este mai mare decat paraul .
Da Nu 3. In Carpati sunt mai multe cai ferate , pentru ca populatia este mai rara .
Invatatorul trebuie sa intervina , intr-o etapa initiala , cu aplicatii , explicatii si exemple similare , pentru ca cerintele adresate sa fie raportate atat la continuturile programei scolare si al lectiilor predate , cit si la capacitatile elevilor .
Tehnica perechilor poate fi folosita cu succes in momentele finale ale lectiei , fie pentru transferul si retentia cunostintelor , fie pentru evaluarea finala ( sfarsit de trimestru sau de an scolar ) . Itemii tip pereche le solocita elevilor stabilirea unor corespondente intre informatiile distribuite pe doua coloane . Informatiile din prima coloana se numesc premise , iar cele din a doua coloana , raspunsuri .(Anexa 3 )
In construirea itemilor de tip pereche se recomanda ca :
a) Numarul premiselor si cel al raspunsurilor sa fie inegal , pentru a micsora posibilitatea de ghicire a raspunsului corect . De obicei numarul de raspunsuri decat cel al premiselor.
b) In ambele coloane , elementele sunt plasate dupa un anumit criteriu ( numeric , ordine alfabetica , cronologie etc.)
c) Listele de elemente tehnice trebuie sa fie omogene .
Aceasta tehnica poate fi utilizata pentru evaluarea urmatoarelor obiective :
sa localizeze spatiul geografic ( formele de relief ) in care se afla principalele lacuri din tara noastra ;
sa descrie caracteristici ale lanturilor de munti din Romania ;
sa localizeze corect pozitia tarii noastre , precizand pozitia vecinilor in functie de punctele cardinale ;
sa exemplifice denumiri geografice ale unor ape si forme de relief din Romania ;
sa clasifice raurile dupa zona geografica in care sunt situate ;
sa diferentieze notiunile vreme si clima ;
sa clasifice mijloacele de transport pe categorii de transporturi : pe uscat , pe apa , aeriene , transporturi speciale .
Tehnica alegerii multiple vizeaza alegerea raspunsului corect de catre elevi dintr-un pachet de alternative oferite de invatator pentru o singura cerinta . O asemenea fisa de evaluare poate fi alcatuita pe modelul raspunsului construit si se recomanda mai ales pentru masurarea capacitatilor de retinere si intelegere , activizate in timpul dirijarii invatarii . De exemplu : Care dintre tipurile de ape mentionate mai jos sunt statatoare ( incercuiti litera corespunzatoare variantei alese ) :
1.parau ; 2. fluviu ; 3. mlastina ; 4. ocean .
O alta posibilitate rezida in alegerea celui mai bun raspuns , pe baza unor procese mentale si analize atente . De exemplu :
a) relieful ; b) clima ; c) roca ; d) vegetatia .
Muntii Carpati sunt mai expusi vanturilor dinspre nord ;
Relieful Carpatilor este mai inalt ;
Odata cu inaltimea , temperatura aerului coboara si cantitatile de precipitatii cresc .
In procesul complex de instruire / autoinstruire a elevului , exista o gama de obiective ce
nu pot fi evaluate decat holistic . Pentru acestea , alaturi de metodele de evaluare clasice ,
se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare , ce vizeaza alaturi de obiectivele de invatare , urmarirea unor obiective atitudinale si comportamentale la elevi .
Spre deosebire de metodele traditionale care realizeaza evaluarea rezultatelor scolare obtinute pe un timp limitat , si , de regula , cu o arie mai mare sau mai mica de continut , dar oricum definita , metodele alternative de evaluare prezinta cel putin doua caracteristici :
pe de o parte , realizeaza evaluarea rezultatelor in stransa legatura cu instruirea/invatarea , de multe ori concomitent cu aceasta ;
pe de alta parte , ele privesc rezultatele scolare obtinute pe o perioada mai indelungata , care vizeaza formarea unor capacitati , dobandirea de competente si mai ales schimbari in planul intereselor , atitudinilor , corelate cu activitatea de invatare.
Ca metoda alternativa de evaluare , portofoliul este rezultatul unui pact intre elev si
cadrul didactic . Invatatorul ii indruma pe elevi sa se autoevaluaze printr-un asemenea demers. Aceasta metoda alternativa de evaluare ofera fiecarui elev posibilitatea de a lucra in ritm propriu , stimuland implicarea activa in sarcinile de lucru si dezvoltand capacitatea de autoevaluare .
Un portofoliu la geografie cu tema " Caracteristici geografice ale orizontului local", poate sa cuprinda :
Scurt istoric al localitatii in care locuieste elevul ;
Principalele institutii de cultura din localitate ;
Numele unor personalitati locale ;
Album cu vederi sau fotografii , vechi si actuale , ale localitatii ;
Harta judetului si un plan al localitatii ;
Colectie de plante presate din flora specifica zonei ;
Imagini cu animale specifice faunei din zona ;
Scurte eseuri despre localitate ;
Traditii si obiceiuri ;
Desene ilustrand zone pitoresti ale localitatii .
Portofoliul poate fi realizat individual sau pe grupe . Termenul de realizare va fi de trei
luni .
Problematica metodelor alternative de evaluare ramane deschisa , putand fi continuu imbunatatita si diversificata . Scopul comun , de care trebuie sa se tina cont , este cel de dezvoltare a capacitatii de autoevaluare , concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului evaluarii , cel de ameliorare si corectare mai mult decat cel de sanctionare .
BIBLIOGRAFIE :
Anexa 3
TEST DE EVALUARE
APELE
Ape statatoare Ape curgatoare
Olt raurile din partea de sud
Prut
Somes
Crisul Negru raurile din partea de vest
Mures
Ialomita
Siret raurile din partea de est
Jiu
Crisul Repede
Fluviul Dunarea este cea mai mare apa curgatoare de la noi din tara. |
|
Marea Neagra este cea mai mica apa statatoare de la noi din tara. |
|
Fluviul Dunarea curge din tara noastra de la est la vest. |
|
Raul Dambovita trece prin capitala tarii. |
|
Tarnava Mica si Tarnava Mare sunt afluentii Somesului. |
|
Cel mai lung rau din tara noastra este raul Olt. |
Completati spatiile punctate:
Lacul ........ si ........sunt lacuri cu apa sarata. Lacurile formate prin topirea unor ghetari se numesc ..........., spre exemplu Lacul .........
Singurul lac vulcanic din tara noastra este ............. Lacul Rosu s-a format prin ........................ . Lacurile create de om se numesc ...................
Si Bucurestiul are numeroase lacuri: .......................
5. Care este importanta economica a apelor ?
Anexa 2
Proba de evaluare
Romania- asezare, limite , vecini
Coloreaza tara noastra pe harta continentului
si completeaza enunturile cu notiunile corespunzatoare:
Tara noastra se afla in partea ....... a continentului............,
unde .......... se varsa in ...................
Granitele tarii masoara.......km, iar suprafata este de aproximativ....km.
Se da harta:
a) Scrie pe harta punctele cardinale;
b) Traseaza cu o linie maro hotarele conventionale si cu o linie albastra pe cele naturale;
c) Delimiteaza granitele tarilor vecine si scrie numele acestora;
d) Completeaza numele regiunilor istorice care lipsesc.
Anexa 1.1
PROBA DE EVALUARE
,, Elemente de geografie ale orizontului apropiat si local''
1. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect:
pamantul se numeste:
a) linia orizontului; b) linia curba; c) linia orizontala
a) o suprafata de pamant;
b) o portiune de cer;
c) locul unde cerul si pamantul par ca se unesc;
d) tot ce cuprinde privirea noastra pana la linia orizontului;
2. Uneste cu sageti cuvintele din coloana A cu explicatia din coloana B:
A B
-busola -cele patru directii principale de
orientare in spatiu;
-punctele cardinale -simbol prin care este reprezentat
pe harta un anumit element, obiect
sau fenomen ;
-semn conventional -instrument cu ajutorul caruia ne
putem orienta;
3. Completeaza spatiile punctate:
si .. dupa punctele cardinale.
si al conventionale, a unor suprafete mai mari sau mai mici de
Anexa 3.1
PROBA DE EVALUARE - FINALA
1.Completeaza spatiile punctate:
Romania se afla pe continentul......Vecinii ei sunt ),......( )
).......( )........( ).............
Principalele forme de relief din tara sunt........,........,.........
MuntiiCarpati se impart in .. grupe
Muntii vulcanici din tara noastra se gasesc in C........Da exemple de cativa.....
..............Cei mai inalti munti din tara sunt M-tii.......
2.Alege varianta corecta :
a)Cea mai mare depresiune din tara este
*Depres.Brasovului *Depres.Transilvaniei *Depres. Maramuresului
b)Podisul Dobrogei este strabatut de :
*Dunare *Prut *Canalul Dunare -Marea Neagra
c)Cel mai nou pamant al tarii este:
*Campia Moldovei *Delta Dunarii *Campia Romana
d)Cele mai mari lacuri din tara noastra se afla:
in Carpatii Orientali *pe tarmul Marii Negre in Campia Romana
3.Scrie daca propozitiile urmatoare sunt adevarate sau false
Apa Marii Negre este mai sarata in larg decat la mal [ ]
Marea Neagra apartine doar Romaniei [ ]
Toti locuitorii Romaniei sunt romani [ ]
Romania este impartita in 40 judete+municipiul Bucuresti [ ]
Cel mai mare port la mare este Constanta [ ]
4.Uneste cu o linie cuvantul cu explicatia care i se potriveste:
vegetatia lac creat de om
fauna totalitatea plantelor dintr-o zona
lac glaciar zacamant
lac de acumulare portiune de teren joasa inconjurata de munti
minereu totalitatea animalelor dintr-o zona
depresiune lac format prin topirea ghetarilor
5.Raspunde la intrebari:
a)De unde izvoraste Dunarea si ce formeaza la varsare ?
b)Care sunt cele mai mari orase ale Romaniei ?
c)Pe cate cai se pot realiza transporturile?
d)Ce minoritati locuiesc pe teritoriul Romaniei?
6.Descrie in cateva propozitii satul(orasul) in care locuiesti(din punct de vedere geografic
Anexa 1
Evaluare - Puncte cardinale
Orientarea si mijloacele de orientare
1.Completeaza :
Linia unde ni se pare ca cerul se cu Pamantul se numeste
Spatiul din jurul nostru care se intinde pana la ..se numeste
Daca stai cu fata spre N , ce puncte cardinale poti afla :
la stanga: . la dreapta : in spate ..
Daca stai cu fata spre S , ce puncte cardinale poti afla :
la stanga: . la dreapta : in spate .
2.Alegeti raspunsurile corecte
- Orizontul se mai numeste:
a) linie de orizont b) bolta cereasca c) zare
- Dimineata umbra corpurilor este indreptata spre :
a) vest si este cea mai lunga b) est si este cea mai lunga c) nord si este cea mai scurta
- Partea de orizont de unde rasare Soarele se numeste:
a) vest b) sud c) est d) nord
- Punctul cardinal S (sud) se mai numeste
a) rasarit b)miazazi c) miazanoapte d) apus
- Locul unde apune Soarele se numeste
a) rasarit b)miazazi c) miazanoapte d) apus
.Desenati umbra iepurasului daca este:
dimineata la pranz seara
4. Stabiliti punctele cardinale pe care le indica sagetile
5. Completeaza tabelul:
Mijlocul de orientare - desen |
Denumirea mijlocului de orientare |
Directii indicate |
Soarele | ||
Nord |
||
| ||
Steaua Polara | ||
|
6. Desenati , drumul facut de Gigel de acasa pana la scoala :
Gigel a plecat de acasa in directia S. A trecut podul peste rau , si a luat-o spre E. Apoi s-a indreptat spre N pana la calea ferata a localitatii . S-a indreptat spre E. Apoi din nou spre S. La ultima intersectie a mers spre V si a ajuns la scoala.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |