Relatia curriculum formal - curriculum nonformal la nivelul activitatilor si al rezultatelor educationale

Relatia curriculum formal - curriculum nonformal la nivelul activitatilor si al rezultatelor educationale

In perioada 2001-2004, dezvoltarea educatiei nonformale din societatea romaneasca pleaca din viziunea societala asupra calitatii, echitatii si eficientei educatiei si a dezvoltarii parteneriatului strategic. Aceste orientari se gasesc in Strategia de dezvoltare a invatamantului pre-universitar pentru 2001-2004. Planificarea prospectiva pentru 2010 - Ministerul Educatiei si Cercetarii in care se propune:

reforma sistemica vizeaza toate componentele si aspectele prioritare legate de calitate, echitate si eficienta;

reforma continua este definita prin valorificarea rezultatelor obtinute pana in prezent si asigurarea stabilitatii

necesare pentru atingerea obiectivelor propuse in orizontul de timp 2010;

reforma asumata are in vedere responsabilizarea partenerilor strategici, prin asumarea de catre acestia a

programelor nationale de dezvoltare a sistemului educational si de formare profesionala, prin participarea responsabila si constienta a tuturor actorilor sociali.

Directii de actiune din perspectiva educatiei nonformale:

Crearea unei oferte largite de educatie si de formare care sa fie accesibila si sa raspunda nevoilor intalnite pe parcursul vietii;

Optimizarea potentialului de formare ca instrument de facilitare a integrarii si a mobilitatii pe piata fortei de muncii, ca si in viata sociala si civila.

Observatii de teren:

educatia nonformala este vazuta paralel fata de educatia formala, nu in relatia complementara si coeziva formal / nonformal / informal din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, extinse la toate etapele vietii, in special, la cele tarzii;

cercetarea in acest domeniu este realizata prea putin sistematic in societatea romaneasca, in pofida importantei strategice a educatiei continue pentru integrare profesionala, sociala si comunitara;

politica de acreditare si de certificare, prin care se recunoaste rolul educational al organismelor de educatie si de formare, indiferent de sistemul caruia ii apartin, este incoerenta.

(A) Educatia nonformala in relatie cu educatia formala si cu formarea formatorilor

2. 1. Programe scolare, manuale si evaluare

Nivel de analiza

a. Programe scolare / curriculum la decizia scolii

La nivel declarativ, programele scolare sunt proiectate din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii (invatarea permanenta) pentru formarea personalitatii elevilor, in formarea unor deprinderi si

abilitati necesare "pentru a face fata cerintelor societatii si economiei bazate pe cunoastere si pentru a le facilita accesul post-scolar la invatarea pe toata durata vietii." Achizitia, actualizarea continua si ridicarea nivelului de cunoastere, a deprinderilor si a competentelor sunt considerate o conditie preliminara pentru dezvoltarea tuturor cetatenilor in vederea implicarii acestora in societatea invatarii, de la cetatenia activa la integrarea pe piata muncii.

Pentru invatamantul obligatoriu sunt mentionate:

formarea competentele de comunicare: sa se exprime corect, clar si sa asculte, sa inteleaga si sa produca mesaje orale si scrise, in diverse situatii de comunicare;

formarea unei personalitati autonome a elevilor: capabila de discernamant si de spirit critic, apta sa-si argumenteze propriile optiuni, dotata cu sensibilitate estetica, care sa aiba constiinta propriei identitati culturale si sa manifeste interes pentru varietatea formelor de expresie artistica.

Finalitatile disciplinelor se reflecta nemijlocit in competentele generale, ca si in setul de valori si de atitudini din care deriva structura curriculara (competente specifice, continuturi ale invatarii, sugestii metodologice). Finalitatile isi gasesc corespondent, in principal, in documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cat si in competentele transversale, mentionate in acelasi document, din domeniile: cultura antreprenoriala; sensibilizare pentru cultura; competente civice si de relationare interpersonala; a invata sa inveti.

In afara trunchiului comun, urmatoarele profiluri si specializari au cate o ora pe saptamana alocata in curriculum-ul diferentiat (CD): filiera teoretica - profilurile real si umanist; filiera vocationala - profilurile militar (M.A.I.), pedagogic si artistic (specializarea arta actorului).

CD de tip A vizeaza specializarile din cadrul filierei teoretice - profil real, specializarile din cadrul filierei vocationale - profil pedagogic, precum si profilului militar (M.A.I);

CD de tip B vizeaza specializarile din cadrul filierei teoretice - profil umanist si specializarii arta actorului din cadrul filierei vocationale - profil artistic.

Observatii de teren:

necesitatea decongestionarii programelor este legata de redistribuirea informatiei spre partea aplicativ experimentala si spre cultivarea relatiilor de grup;

existenta continuturilor nonformale:

in invatamantul obligatoriu: aproape exclusiv, in cadrul disciplinelor optionale;

la liceu: sunt inlocuite de forme aprofundate sau de extinderi;

in scolile de ucenici: sunt prezente in disciplinele optionale si in instruirea practica;

reducerea cuantumului de ore alocate optionalelor prejudiciaza continuturile transversale din paradigma formala;

necesitatea dezvoltarii unui curriculum local impreuna cu partenerii sociali.

b. Manuale
Nivel de analiza:

Pentru majoritatea manualelor analizate, scala de raspunsuri se situeaza spre putine activitati de invatare prin care sunt facilitate legaturile dintre limbajul cotidian si cel de specialitate.

Din perspectiva educatiei non formale, transferul de invatare din mediul livresc si / sau din mediul artificial al clasei in mediul real natural, cultural, social si al memoriei colective se realizeaza prin:

metode inter si pro-active care tin de comunicarea verbala si / sau sugestii de comunicare non verbala care trimit spre cultivarea comunicare interpersonala si interorganizationala;

cultivarea autonomiei elevului prin lecturi din literatura de informare si de documentare sau de popularizare a stiintei.

Observatii:

manualele sunt aglomerate in notiuni teoretice si factuale;

manualele nu au unitati de continuturi inter- si / sau transdisciplinare;

in discursul didactic, nu se opereaza transferuri intre cunostinte si in practica reala;

conceptia didactica deficitara a grupurilor autorilor de manuale pentru cultivarea comunicarii, in general, pentru educatia nonformala, in special;

existenta unui discurs paralel intre proiectarea curriculara si transpunerea in sarcinile de invatare din manuale.

c. Evaluare
Nivel contextual:

Serviciul National de Evaluare si de Examinare (SNEE) (www.edu.ro) este in curs de a-si formula, pana la jumatatea anului 2005, o strategie nationala si o lege privind calitatea in invatamantul din Romania.

Pentru dezvoltarea profesionala, din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, subiectul evaluarii este determinat prin:

Credite pre- universitare si universitare;

Agentii economici au acreditat competentele de calificare care sunt permutabile. Partenerii sociali participa, de asemenea, la procesul de elaborare, dar, mai ales, la procesul de validare a standardelor.

Standarde de calificare profesionala pentru toate meseriile;

Standardele de invatare profesionala stau la baza proiectarii curriculare, a structurii de module integrative;

Competente pentru invatamantul profesional si tehnologic:

Competente cheie - comune pentru toate trei nivelurile de calificare mentionate la Subcapitolul (B)2.6.;

Competente tehnice generale - comune pentru domeniul de calificare;

Competente tehnice specializate;

Competente europene:

European Computer Driving License (ECDL) ca si competente lingvistice intr-o limba straina.

Competente integrative: din perspectiva educatiei continue, bazate pe conceptul UNESCO de
educatie de baza pentru toti : in interiorul a zece programe de dezvoltare durabila din cadrul MEC

Observatii de teren:

In paralel cu dispozitivele interne de evaluare din sistemul formal, exista forme de recunoastere a calitatii invatarii vizand dezvoltarea personala, care potenteaza calitatea sistemului formal: diplome de performante si de participare la concursuri si olimpiade scolare, la activitati sportive, la activitati de creatie literara, de arta plastica, de muzica si de coregrafie etc.

2.2. Programe transversale si initiative

a. Programe transversale

Programul Educatia pentru cetatenie democratica contine: dezvoltarea de curriculum pentru clasele I-II, V-VI, IX-X si a unui curriculum pentru activitati de educatie nonformala, formarea cadrelor didactice pentru implementarea curriculum-ului de ECD.

Programul Educatie pentru sanatate pentru clasele I-XII vizeaza relatia dintre curriculum-ul formal si curriculum-ul nonformal, se realizeaza prin parteneriate cu reprezentanti ai unor institutii publice, guvernamentale sau nonguvernamentale. Activitatile scolare sunt abordate din perspectiva profilului de activitati de educatie nonformala: crearea unui climat afectiv, preluarea experientei de viata a elevului, efectuarea sarcinilor de lucru in echipa.

Programul de sistem educational informatizat (SEI) acopera reteaua de licee, are un caracter national transversal si vertical; este implicat in formarea unui numar critic de profesori pentru asigurarea functionalitatii SEI; ofera un suport didactic corelat educatiei formale, nonformale si informale. Bilantul SEI: 1510 de scoli informatizate; 2500 de administratori de retea formati; 20000 de profesori instruiti; 400 de inspectori de specialitate; 87 de institutii - case ale corpului didactic.

b. Initiative:

Proiectul MEC pentru educatie civica - curriculum si pregatirea profesorilor este realizat in
parteneriat cu Departamentul de Stat al SUA, Ambasada S.U.A la Bucuresti, urmareste: pregatirea
elevilor romani in vederea participarii active la construirea unei societati democratice pluraliste;

promovarea relatiilor democratice intre membrii comunitatii scolare, in care sunt inclusi elevi, profesori, conducerea scolii, parinti etc.; pregatirea profesorilor pentru sustinerea acestui.

Proiectul MEC pentru dezvoltare rurala cu aspecte educationale multipolare pentru dezvoltarea comunitatilor rurale.

Initiativa de educatie pentru toti a Comisiei Nationale UNESCO a ROMANIEI Scoala de langa scoala pe dimensiunea de dezvoltare rurala etc.

Observatii de teren:

La nivelul scolilor investigate, sunt prezente proiectele transversale, in special, de educatie sanitara si de educatie civica;

Decidentii din scolile rurale investigate sunt informati, in general, cu metodologia implementarii si a derularii ulterioare a proiectelor de dezvoltare rurala;

Intervievatii evidentiaza efectele induse si disimulate din mesajelor educationale in cazurile sensibile de prevenire si de rezolvare a complexului de dependenta (droguri, fumat): ostentativitatea interzicerii (ca si a medierii insistente) atrage optiunea personala contrara, tentatia, curiozitatea si incercarea acestora;

De asemenea, intervievatii subliniaza ideea abordarii acestora intr-un complex de dependenta si necesitatea ca aceste tipuri de actiuni sensibile sa fie parteneriale, interdisciplinare, formarea unei echipe de rezolvare a conflictelor de ordin social, nicidecum tratate segmental, sectorial si factual-comunicativ, asa cum se realizeaza acum;

Necesitatea sustinerii din partea autoritatilor locale (materiala / financiara).

2.3. Activitati de tip nonformal

2.3.1. Timp liber neorganizat si locuri frecventate:

Mediul urban Mediul rural / periferie

Socializare: jocuri si discutii in fata blocului, in curtea scolii (daca stau langa scoala); jocuri cu mica investitie; Componenta timp liber personal (fr.loisir): programe variate la televizor si filme pe DVD; conectare chat si jocuri pe computer, discoteca;

Timp in functie de obiectivele familiei: meditatii sau studiu suplimentar (un procent mic); teatru (in mica masura).

Elevii se diferentiaza pe varste: cei din clasele primare se joaca in fata blocului si isi fac prieteni de vecinatate, cei din gimnaziu prefera televizorul, computerul si isi fac prieteni de discutie in grup, cei din liceu prefera cursuri de dans, activitati sportive, drumetii in grup de prieteni.

Intervievatii au mentionat faptul ca discoteca este locul frecventat prioritar de toti tinerii, iar dj-ul a devenit lider nonformal pentru acestia.

De asemenea, plimbarea la sosea, semnalata de intervievatii din mediul rural, este, pe langa o evadare juvenila intr-un spatiu imaginar, o sursa de iesire negativa din normativul local.

In comunitatile interetnice, diferentele socioculturale sunt legate de stilul de viata al familiei si de natura socio-teritoriala (urban / rural, centru / periferie): este necesar ca educatia interculturala sa fie legata de familie si de spatiul public.

Influenta habitatului este pregnant mai puternica in mediul rural - ancorarea in traditie, mai ales, de tip economic si memorialistic, este mare: copiii, de obicei, isi urmeaza parintii. In mediul urban, deschiderea atitudinala socio-teritoriala este mai larga, facilitata si de internet; in mediul suburban, exista o confuzie de identitate locala care este legata de confuzia apartenentei teritoriale.

2.3.2. Activitati nonformale organizate a. Identificare de nevoi si de aspiratii

In prezent, proiectele care se dezvolta in scoli sunt propuneri venite din partea inspectoratelor sau din societatea civila spre scoala. Din aceasta ratiune, profesorii resimt o substituire de autoritate profesionala si morala din partea propunatorilor amintiti, ca si, uneori, caracterul factual si grefat al acestor proiecte.

Pe plan secundar, exista preocupari teoretice, mai putin practice, din partea scolilor pentru identificarea nevoilor de educatie nonformala care sunt cuprinse in planul de perspectiva al scolii, prioritare fiind problemele de modernizare a infrastructurii scolii si de dotare materiala.

La nivelul participantilor din focus-grup-uri, sunt identificate nevoia de informare privind oportunitatile europene si nationale de realizare si de finantare, mai ales, in mediul rural;

Este semnalata nevoia de formare in domeniul metodologiei proiectelor, atat in mediul urban, cat si in mediul rural.

Temele viitoare, mentionate de intervievati sunt, in parte, culturale si complementare curriculum-ului formal, dar nu abordeaza teme de dezvoltare locala si prioritar europene, precum teme antreprenoriale, interculturale etc.

In mediul urban In mediul rural:

teme ecologice;

teme de democratie si de educatie civica;

teme de estetica;

proiecte de memorie locala, a strazii, a cartierului etc.

b. Oferte de activitati nonformale

Oferta scolii

Pe parcursul anului scolar

Participari culturale si sportive: spectacole de teatru, cinema, muzica; lansari de carte; activitati si concursuri sportive; serbari scolare serbari organizate cu ocazia diferitelor sarbatori; spectacole de teatru, targuri internationale, manifestari organizate de biblioteci, ceremonii religioase. vizite la muzee, proiecte de memorialistica si de regenerare culturala rurala; Exercitii civice: "Sanitarii priceputi", Patrula de circulatie, "Zilele pamntului", "Zilele mediului", participarea la intalnirile din cadrul unui partid politic etc., cercuri de dezbateri; activitati civice: de exemplu, patrula scolara de circulatie, consiliul elevilor;

Componenta timp liber personal (fr.loisir): excursii, drumetii; lectura, vizite la muzee urmarirea unor emisiuni la televiziune, citirea unor carti de aventuri Voluntariat: activitati organizate de ONG- uri; Dezvoltare personala: cercuri scolare: dramatic; cor; activitati la Clubul copiilor, cursuri de maniere; cursuri de fotomodele si de manechine; concursuri scolare pe diferite teme; conferinte, prezentari, seminare, activitati sau concursuri sportive (volei, baschet etc.); dansuri sportive; Componenta de dezvoltare profesionala si cariera: simpozioane pe teme de specialitate, activitati practice (in gradina scolii, comuna Manastirea, jud., Calarasi, com. Cazasu, jud. Braila); Cooperare internationala: proiecte educationale in parteneriat cu scoli din alte tari

*** Nu sunt semnalate: componenta hobby:

In perioada vacantelor

Actiuni complementare formal / non formal : studierea practica, pe teren, a temelor parcurse in timpul anului;

Participari culturale si sportive: activitati sportive Exercitii civice: activitati ecologice Componenta timp liber personal: tabere scolare; Componenta de dezvoltare personala: tabere de jurnalism, de creatie, de arta plastica

*** Nu sunt semnalate: componenta hobby, voluntariat, componenta dezvoltare profesionala si cariera:

Oferta institutiilor, a organizatiilor etc.

Actiuni complementare formal / non formal : lectii de istoria artei expozitii personale ale elevilor; ateliere de creatie, programe elaborate in functie de varsta participantilor, concursuri literare, punerea in scena a unor piese de teatru; cursuri de actorie (Teatrul Masca); Oferte expozitiv culturale: intalniri omagiale; aniversari sau comemorari ale scriitorilor, vizite ale celor interesati, informari cu privire la Uniunea Europeana; program artistic in statiile de metrou " Orasul de sub oras"; expozitii de carte; proiectii literare, spectacole de teatru si poezie

***Nu sunt semnalate: participari culturale si sportive, exercitii civice, componenta timp liber personal; componenta hobby , voluntariat, dezvoltare personala, componenta dezvoltare profesionala si cariera, proiecte de cooperare internationala.

c) Activitati in parteneriat

In parteneriat cu scoala

In parteneriat cu alte institutii

Pe parcursul anului scolar

Participari culturale si sportive: spectacole de teatru, cinema, muzica; lansari de carte; activitati si concursuri sportive; serbari scolare Exercitii civice: "Sanitarii priceputi", Patrula de circulatie, "Zilele pamntului", "Zilele mediului", participarea la intalnirile din cadrul unui partid politic etc.;

Componenta dezvoltare profesionala si cariera: cursuri de limbi straine, lectura la biblioteca activitati la diverse centre culturale (de ex., Casa Studentilor, Casa Tineretului, Clubul elevilor); Componenta timp liber personal: excursii, drumetii; lectura, vizite la muzee urmarirea unor emisiuni la televiziune

Componenta hobby: cursuri chitara; cercuri de pictura, arte plastice

Voluntariat: UNESCO, Centrul Antidrog, acte de caritate

Actiuni complementare formale / nonformale: lectii de istoria Romaniei, lectii de arta, conferinte interactive pe tema educatiei prin si pentru natura; program de educatie ecologica, proiecte de cetatenie participativa - "Micul cetatean", promovarea in scoli a muzeului, expozitii ale elevilor, colaborare cu Centrul pentru Jurnalism Independent, educarea elevilor pentru citirea presei Participari culturale si sportive:

vizitarea expozitiilor de pictura si sculptura, concurs national de proza, Zilele editurilor; Zilele Bibliotecii Judetene; expozitii de carte;

programul "serilor muzeale", organizate de M.N.C, spectacole lectura si poezie (" Calatorie in lumea cartilor", "Catalog al artelor", "Lungul drum al civilizatiilor" etc.) Componenta dezvoltare profesionala si cariera: stagii de practica pentru studenti, elevi

*** Nu sunt semnalate: exercitii civice, componenta hobby, componenta timp liber personal, voluntariatul, componenta dezvoltare personala

Pe perioada vacantelor

Participari culturale si sportive: activitati si

concursuri sportive (inot, baschet);

Componenta timp liber personal: navigatul pe

internet; lectura suplimentara; spectacole de teatru,

cinema, muzica; excursii in cadrul programului

Crucea Rosie;

Voluntariat: ajutorarea copiilor orfani

Dezvoltare personala: teatre de creatie,

Componenta dezvoltare profesionala si cariera

tabere sau tabere tematice (de ex., jurnalism,

matematica etc.)

*** Nu sunt semnalate: exercitii civice, componenta hobby.

Participari culturale si sportive: intalniri cu scriitori, concursuri literare, Targul de jucarii vechi Exercitii civice: proiecte educationale, civice Componenta dezvoltare profesionala si cariera

*** Nu sunt semnalate: componenta hobby, componenta timp liber personal, voluntariatul, componenta dezvoltare personala, componenta dezvoltare profesionala si cariera.

In scoala, in special, se regasesc continuturile nonformale din programele transversale care vizeaza aspectul colectiv si parteneriatul social: educatia pentru sanatate, de prevenire a complexului

de dependenta (drogurile, fumatul). Ponderea cea mai mare o au activitatile culturale, sportive, religioase si civice, cu potential complementar fata de curriculum-ul formal sau informal.

Disparitati pertinente

legate de perioade: pe parcursul anului scolar / pe perioada vacantei;

legate de oferta: oferta scolii este mai mult directionata educational / celelalte institutii au prerogative mai mult expozitive sau publice (prin care sensibilizeaza) decat educationale;

legate de teritoriu: mediul urban / mediul rural sau periferie.

Specificitati

Pentru mediul urban

voluntariat in domeniul social;

proiecte de memorialistica culturala locala si de regenerare urbana.

Pentru mediul rural

oferta mai redusa de activitati nonformale; activitatile sunt legate de evenimente nationale, istorice, culturale;

o usoara tendinta de a da personalitate locala (Ziua scolii, proiecte de memorie locala, confectionare de costume populare etc);

prea putine proiecte de regenerare culturala rurala;

participarea la activitati nonformale se realizeaza:

direct - elevii iau parte la activitati muzicale si sportive organizate la caminul cultural (de exemplu, cartierul Chercea, Braila);

indirect, prin corespondenta: elevii participa la concursuri anuntate (de exemplu, Spring Day, Ziua Dunarii).

d. Servicii cultuale, activitati de tip nonformal organizate de alte institutii educationale

Relatia scoala - biblioteca

Din raportul Starea bibliotecilor din invatamantul pre-universitar, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Asociatia Bibliotecarilor din Invatamant din Romania, 2004, reiese situatia critica a dotarii bibliotecilor scolare, slaba infomatizare a acestora, utilizarea capacitatii informationale a bibliotecii conform cifrelor de mai jos:

Din raportul mentionat, reiese ca multe dintre colectiile bibliotecilor sunt invechite si nu mai corespund cerintelor actuale, iar mai putin de jumatate din populatia scolara citeste. Acest ultim indicator devine problematic in corelatie cu rezultatele critice asupra progresului invatarii din studile

TIMSS, PIRLS si PISA. Este evidenta necesitatea de parteneriat activ, coeziv si complementar biblioteca / scoala.

Relatia scoala - cluburile si palatele copiilor, camine culturale

Relatia dintre scoala - cluburi ale copiilor, camine culturale este aleatorie, nu este structurata consensual sau programatic, se constitue in oferta de activitati pornind de la resursele materiale sau umane ale acestora din urma. Ca atare, observam ca activitatile nonformale sunt mai putin axate pe nevoi locale, nu se bucura suficient de sprijinul autoritatilor locale pentru politicile locale de nevoi. Din portofoliul de investigatie, se deduce ideea pertinentei potentialului de motivatie integrativ-sociala si comunicativa al activitatilor nonformale, superior activitatilor formale si nonformale din scoala.

Relatia scoala - muzee

Muzeele isi pastreaza structura de intra-comunicare traditionala, au "iesiri" nesemnificative in social si in scoala, fie de marketing, fie de formare a unei culturi muzeistice. Ca principiu de functionare locala, necesitatea parteneriatului cultural, in care este inclusa scoala si mass media, devine imperativa din perspectiva participarii societatii romanesti la crearea spatiului european de educatie in 2006. In plus, acest tip de parteneriat cultural dinamizeaza societatea civila in decada reformei sale.

2.3.3. Beneficiari si beneficii educationale

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, exista decalaje serioase intre reprezentarile de educatie nonformala ale adultilor si acelea ale tinerilor, atat cantitative, cat si tipologice. Aceasta ne indreptateste sa semnalam riscurile unor derapaje educationale si a unor discursuri paralele dintre profesori si elevi, adulti si tineri, societate si beneficiari.

2.4. Propuneri si prioritati

Intervievatii au evidentiat o suma de propuneri si de prioritati - multe dintre acestea sunt traductibile in nevoi si sunt reluate ca recomandari in Subcapitolul 3 (vezi infra):

Resurse umane, infrastructura structurala si logistica

in scolile din mediul rural, prioritare sunt aspectele de reabilitare si de dotare a scolii;

necesitatea sprijinului din partea autoritatilor, a determinarii potentialului de cofinantare si a masurilor locale de luat, a finantarii punctuale a educatiei nonformale;

ridicarea gradului de autonomie a scolii si informarea curenta a decidentilor locali in vederea cresterii potentialului de decizie locala;

asigurarea unui suport logistic: informarea directorilor, documentarea la nivelul scolii;

ergonomizarea resurselor umane din scoala;

recunoasterea sociala si motivarea profesorilor in societate;

Invatamantul prescolar

reducerea costurilor de scolaritate pentru familii;

diversificarea ofertei invatamantului prescolar prin servicii: de exemplu, program partial, implicarea parintilor;

ameliorarea ofertei de educatie nonformala si cresterea participarii globale sau pe grupe de varsta;

realizarea unor dispozitive locale de monitorizare a educatiei tinerilor de la prescolar la adolescenta;

Invatamantul obligatoriu si secundar

prevenirea esecului si a abandonului scolar prin implementarea politicilor de discriminare pozitiva si a masurilor impotriva violentei si absenteismului;

cresterea potentialului de asistenta psiho-pedagogica;

diversificarea ofertei de informare, de orientare si de consiliere, realizarea retelei locale educationale (autoritati locale, agenti economici, ONG-uri etc);

redefinirea competentelor-cheie din curriculum-ul formal din perspectiva relatiei cu educatia nonformala si cu cea informala: cunostinte de cultura generala sau de baza; capacitatea de a invata sa inveti; dezvoltarea

personala si a abilitatilor sociale; valori si atitudini legate de calitatea de cetatean prin teme transversale, precum: mediu, egalitatea intre sexe, antreprenoriat, studii interculturale etc.;

adoptarea noilor tehnologii de informare si de comunicare, incluzand mijloacele de predare;

identificarea nevoii de formare, cultivarea motivatiei, a intereselor de progres si a aspiratiilor elevilor;

cresterea cooperarii cu familiile elevilor si cu actorii sociali de la nivel local implicati in educatie;

necesitatea adaptarii, reinnoirea didactica si diversificarea materialelor, a metodelor si a tehnicilor de invatare menite sa individualizeze si sa socializeze invatarea;

Educatia adultilor (in cadru formal si non formal / informal)

asigurarea pertinentei infrastructurii de educatie a adultilor in cadru formal;

marketing, informare, orientare pentru adulti;

diversificarea tipurilor de suport financiar;

facilitarea accesului adultilor la educatie prin flexibilitatea continuturilor si a invatamantului in variate forme neconventionale, mai ales, pentru parinti;

facilitarea transparentei si a tranzitiei intre invatamantului secundar si educatia adultilor;

mobilizarea tuturor resurselor si a institutiilor locale si nationale pentru motivarea si sustinerea educatiei pentru adulti;

diversificarea si largirea ofertei prin integrarea noilor tehnologii in procesul "celei de-a doua sanse", mai ales, pentru mediul suburban si rural;

dezvoltarea transparentei informatiei si a mecanismelor de parteneriate intre angajatori si sindicate si / sau autoritati locale pentru incurajarea invatarii la locul de munca, pentru deschiderea unei afaceri de tip familial, mai ales, pentru zonele defavorizate sau rurale;

Formarea formatorilor

campanie de sensibilizare si de constientizare a importantei educatiei nonformale: in stagiile de formarea formatorilor sa fie prezente categorii sociale si generatii diferite;

realizarea de retele pentru educatae nonformala in societate, pe grupe sociale si de generatie.

2.5. Obstacole in educatia nonformala²

Nivel contextual

Lipsa unei viziuni coerente si adecvate realitatii romanesti asupra unei societati a invatarii, in care educatia formala, educatia nonformala si educatia informala sa fie complementare, valoarea post-moderna de timp liber sa fie reconsiderata la nivelul intregii societati, in special, in scoala;

Declinul economic al regiunii si evidenta saraciei, mai ales, a comunitatii rurale care nu are fonduri suficiente sa sustina proiecte culturale si de emancipare, are capacitate redusa de cofinantare;

Lipsa existentei constiintei locale si a exercitiului social de participare si de initiativa pentru dezvoltare locala durabila: spatiile caminelor culturale sunt inchiriate pentru evenimente familale (nunti, botezuri) sau pentru discoteca - se corupe astfel continut cultural si este negativ influentat mentalul colectiv;

Reformele structurale partiale ale educatiei au accentuat, mai ales, latura formala a invatamantului si sunt inca slab legate de educatia nonformala si informala din societate;

Este vizibil un anumit nivel de incoerenta si de legaturi slabe intre verigile educatiei, lipsa de viziune holistica si integrativa a educatiei in societatea invatarii;

Inertia sistemului teoretic si informativ, in detrimentul invatamantului formativ si pragmatic;

Accentul in educatie a fost pus, mai ales, pe sectoarele de curriculum, de manuale, pe un inceput de management, pe evaluare (inca insuficienta din punctul evaluarii de proces) si pe certificare;

Unele obstacole sunt mentionate in Raportul UNESCO, Seminarul national Educatie pentru stiinta si tehnologie (EST) in Romania , Cheia - Romania, 21 - 23 septembrie, 2004.

Strategiile sectoriale educationale formale, ca si initiativele din paradigma nonformala si informala nu sunt integrate in politica nationala specifica pentru dezvoltarea si formarea in invatamantul din scoala primara, secundara si universitara;

Excesul de protectionism social din legislatia invatamantului care nu prevede obligatii privind calificarea profesionala a profesorilor;

Insuficienta resurselor materiale si financiare si o legislatie putin atractiva in domeniul mecenatului si al sponsorizarilor;

Insuficienta dotarii specifice a scolilor, lipsa cartilor, a publicatiilor si a revistelor periodice in scoala;

Incoerenta dialogulului social existent intre Ministerul Educatiei si Cercetarii, sindicatele din invatamant, agentii economici, societatea civila (ONG-uri, familie, mass media);

Relatie neeficienta intre actorii sociali implicati si inconsistenta parteneriatului social, inclusiv la nivel local;

Teoretizarea excesiva in detrimentul laturii aplicative si experientiale a curriculum-ului scolar formal;

Deficiente de continut ale manualelor: sunt monodisciplinare si superspecializate, au un metalimbaj inhibant, exces de notiuni, nu au continuturi inter- si / sau transdisciplinare, nu sunt adecvate varstei elevilor, nu au caracter pragmatic, nu opereaza transferuri intre cunostinte, nu opereaza transferuri in practica reala;

Oferta locala redusa de profiluri ocupationale, amplificata de inconsistenta demersurilor de orientare scolara si profesionala;

Disparitatea pertinenta dintre rural si urban, dintre centru si periferie;

Comunicarea interregionala, institutionala si interumana sunt dominate de stres, de supraincarcare sociala, de presiunea sociala, de demotivarea profesionala;

Nivel operational

Plan personal

Lipsa cunostintelor despre responsabilitate, drepturile omului, drepturile copiilor si ale cetatenilor, democratie, relatii interculturale, institutii sociale;

Lipsa unor atitudini relationale si cooperare in echipa, lipsa unei deschideri fata de sine si fata de altii, lipsa asumarii de raspundere;

Lipsa abilitatilor si a competentelor necesare, precum: conducere si organizare, rezolvare de probleme, comunicare si participare la dialog, spirit critic, prevenire si asumare de risc;

Lipsa aderarii la valorile democratiei si ale dezvoltarii: drepturile omului si ale copilului, solidaritate, asumare, participare, transparenta, ideal, respect pentru sine, pentru mediul natural, social, cultural si al mostenirii;

Plan organizational: absenta unui cadru institutional favorabil; dezinteresul profesorilor si al familiei; lipsa implicarii din partea profesorilor; lipsa resurselor materiale si organizatorice; lipsa de interes din partea scolii; reticenta unor cadre didactice; lipsa de timp; lipsa unor spatii adecvate, lipsa personalului format si motivat; deficiente de formare a profesorilor din scoala in domeniile: comunicare / competente, pregatire pentru viata, comunicare / marketing, cofinantare / finantare.

Disfunctii

Distributie financiara cu prioritate pentru infrastructura si pentru dotare scolara, eliminandu-se domeniul de curriculum nonformal;

Inabilitatea beneficiarilor de a accesa informatii utile, resurse umane, materiale si financiare apropriate, inabilitatea de a valorifica potentialul informational din media si de a elabora proiecte;

Lipsa accesului tehnic la linia informationala si a alfabetizarii functionale digitale, pentru adulti si tineri, mai ales, pentru zonele rurale sau de periferie;

Lipsa de sprijin din partea autoritatilor centrale si locale pentru domeniul educatiei familiei si al educatiei nonformale;

Presiunea sistemului educational formal prin supraincarcare si prin conditionari de evaluare finala asupra bugetului de timp al elevului si al profesorului, in detrimentul educatiei nonformale.

2.6. Oportunitati de formare pentru educatia nonformala

Formarea initiala : universitatea - pachet pedagogic : psihologia copilului, pedagogie, didactica disciplinei, practica pedagogica.

Formarea continua a profesorilor: Centrul National de Formare a Personalului din Invatamantul Pre-universitar (documentatie electronica in constructie www.edu.ro)

Formarea continua a profesorilor in Programul SEI: module de 40 de ore de formare vizand formarea unui numar majoritar critic de profesori, utilizatori de TIC si de creatori de soft-uri educationale, utilizatori de soft-uri interactive in actul didactic.

Observatii de teren: Intervievatii evidentiaza:

insuficienta pachetului de formare initiala in profesie;

necesitatea introducerii, in formarea initiala si continua, a modulelor de educatie nonformala.

(B) Educatia nonformala in relatie cu piata muncii

2.7. Invatamantul profesional si tehnologic

Nivel contextual:

Acest sub-sistem tehnologic raspunde nevoilor de dezvoltare a bazei economice a societatii, se sincronizeaza cu programele PHARE si cu invatamantul obligatoriu a carui durata a devenit, de un an, de 10 ani.

Rata de scolarizare 2004 -2005 in aceasta forma de invatamant este de 40% si are la baza optiunea exprimata de catre elevi. Se inregistreaza, de asemenea, scoruri pozitive: 844 de unitati in 2002 / 2003, 1264 de unitati in 2003 / 2004. In zonele rurale, aceste unitati de invatamant reprezinta o rata de 20% in comparatie cu situatia precedenta.

In acest sub-sistem, sunt doua rute educationale: ruta de liceu si tehnologic; ruta de profesionalizare progresiva.

Continuturile educationale sunt repartizate pe 3 niveluri de calificare:

nivelurile 1 si 2 : abilitati-cheie: comunicare si alfabetizare numerica, utilizarea computerului si a informatiei, munca in echipa, rezolvarea de probleme, comunicarea intr-o limba straina etc.

nivel 3 : competente tehnice, competente de organizare, de planificare, de management necesare in toate domeniile de activitate.

La finalul celor doua parcursuri de invatare, elevii dobandesc o diploma de bacalaureat, precum si un certificat de calificare.

Parcursuri de pre-profesionalizare si de profesionalizare:

Liceul teoretic si tehnologic profiluri servicii, tehnic si resurse naturale;

Scoala de Arte si Meserii SAM domenii pentru invatarea de baza

Invatamantul profesional si tehnologic face parte invatamantul pre-universitar obligatoriu de 10 ani si este organizat pe trei niveluri educationale:

Invatamantul secundar inferior (ultimii ani de ISCED parte a invatamantului obligatoriu)

Invatamantul secundar superior (ISCED 3)

Invatamantul post-liceu (ISCED 4).

Pentru educatia nonformala, este relevant, mai ales, profilul social al instruirii practice:

elevii efectueaza practica productiva in intreprinderi, in contact direct cu agentii economici;

studentii din invatamantul superior desfasoara practica productiva integrat, prin module, in

curriculum-ul academic si interdisciplinar.

2.8. Formarea continua pentru economia de piata

Implicare guvernamentala

Ministerele sunt implicate direct in formarea adultilor pe dimensiunea profesionalizarii, prioritar, cat si a dezvoltarii personale:

Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Economiei si Comertului.

De asemenea, toate ministerele gestioneaza programe care contribuie, indirect, la realizarea infrastructurii, structurale si logistice, favorabile educatiei in societate. De exemplu: programele PHARE, IDA (Programul comunitar in domeniul schimburilor electronice de date dintre administratii), ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare - sectoarele mediu si transport), SAPARD, LIFE (instrument financiar pentru trei domenii principale de actiune: mediu inconjurator, natura si tarile terte) etc.

Parteneriat social - cateva exemple semnificative:

Centrul de Asistenta Rurala (CAR) este implicat in organizarea unor cursuri pentru persoane care lucreaza in sectorul agricol in zonele rurale unde exista un risc mare de excludere sociala din cauza izolarii geografice, in prevenirea riscurilor cauzate de locul de munca pentru adultii care traiesc in zone rurale (barbati si femei fara educatie formala);

Centrul Parteneriat pentru Egalitate - CPE vizeaza instruirea si informarea membrilor CNS Cartel ALFA in problematica egalitatii de sanse pentru femei si barbati pe piata muncii, familiarizarea acestora cu modelele si standardele europene referitoare la aceasta problematica; diseminarea unor materiale continand informatii si bune practici cu privire la acces si la angajare, raporturi de munca, protectia maternitatii, hartuire sexuala etc.

Observatii de teren:

Pe langa disparitatea urban / rural legata de dezvoltarea locala, exista decalaje de dezvoltare locala de ordin teritorial si adminstrativ vizibile, mai ales, in mediul rural. Printre cauzele semnalate de

intervievati este lipsa sau insuficienta informare si formare a adminstratiei locale, lipsa sau insuficienta lucrativa a parteneriatului social.

(C) Educatia nonformala in relatie cu activitatea voluntara

2.9. Viata asociativa si publica

2.9.1. Dialog cultural si civic

Nivel contextual:

Cercetarile realizate de Centrul de Studii si Cercetari pentru Probleme de Tineret, ICCV, CURS-SA, Metromedia Transilvania etc. evidentiaza urmatoarele aspecte:

nivelul scazut al vietii asociative;

decalajul dintre importanta acordata participarii civice si participarea efectiva: desi tinerii recunosc importanta participarii civice si a posibilitatii influentarii deciziilor, participarea efectiva este foarte scazuta;

perceptia tinerilor asupra vietii politice este negativa, iar gradul de satisfactie fata de viata politica si de climatul social ca premisa a participarii civice si politice este redus;

valorificarea precara a timpului liber, din punct de vedere al civismului;

participarea la vot inregistreaza o tendinta descendenta: in 1996 - 76% (turul I); in 2000, turul I - 65,3%, iar in turul II - 57,5% ; in 2004, aproximativ 53,8%;

atomizarea relatiilor sociale, focalizarea pe relatiile la nivelul familiei si al grupului de prieteni;

nivel crescut al tolerantei sociale: 83% dintre tineri sunt de acord cu "libertatea oamenilor de a adopta comportamentul si tinuta dorita"; 84% accepta ca oamenii sa-si urmeze asa cum doresc credintele religioase.

Studiile TIMSS

Pregatirea civica precara a elevilor romani in ceea ce priveste cunostintele despre democratie si de cetatenie a fost semnalata in studiul TIMSS / IEA in 1999, in care Romania se situeaza pe locul 25 din cele 28 de tari participante. Elevii romani au obtinut scoruri inalte in ceea ce priveste disponibilitatea de implicare in activitati civice si politice conventionale si neconventionale.

Observatii de teren:

Ofertele de invatare a cetateniei active si responsabile din sistemul formal si nonformal de educatie au un impact redus asupra populatiei, atat in ceea ce priveste cunostintele necesare unui bun cetatean, cat si competentele si motivatia necesare participarii reale la viata publica.

Mediul urban

Viata asociativa din mediul urban este involutiva, grupata in jurul habitatului (de obicei, grupul de prieteni, "gasca " sau grupul ad hoc de vecinatate) si / sau relationata, mai mult sau mai pution, cu institutii si organizatii de profil educativ; Marcile comunicarii publice sunt empirice, neglijente, familiare, cu nuante argotice, violente;

Mediul rural

Viata asociativa in mediul rural este traditionala, bazata pe relatii de rudenie si de prietenie, la care se adauga relatiile administrative. Nu sunt forme asociative post-moderne, ONG-uri sau alte forme de parteneriate sociale sau economice, care ar opera schimbari in mentalitate. Actorii sociali sunt traditional consacrati: primarul, preotul si dascalul (in sensul de profesorul sau invatatorul localnic cu har).

Aceste aspecte preexistente de viata asociativa converg, din punctul de vedere al comunicarii, spre inchidere comunitara, spre cresterea normativului colectiv si a influentei mass media care este preluata necritic. Marcile comunicarii publice sunt empirice, familiare, nuantate regional sau local.

2.9.2. Societatea civila

Masuri de sinergizare a societatii civile

Directionarea a 1% din impozitul pe venitul global pentru activitati de sponsorizare sau de mecenat efectuate de catre persoanele fizice pentru sustinerea organizatiilor neguvernamentale:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 138/2004 cuprinde o noua prevedere legala care vine sa stimuleze implicarea cetatenilor in rezolvarea problemelor comunitatii prin sustinerea activitatilor desfasurate de organizatii neguvernamentale. Codul Fiscal, adoptat prin Legea 571/2003, si intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004, este principalul act normativ reglementand cadrul legal al taxelor si al impozitelor, toate prevederile contrare in domeniu fiind abrogate.

Resursele prevazute prin lege pot fi folosite pentru instruire, dotare tehnica, materiale promotionale, servicii etc. Suma care poate fi directionata va fi calculata de catre Directia Generala a Finantelor Publice, institutie care va face si centralizarile si viramentele catre organizatiile beneficiare.

Observatii de teren

Existenta derapajelor legate de accesul la informare in functie de raportarea la:

teritoriu urban rural;

generatii: adulti tineri;

retea: retea europeana retea nationala retea locala (vezi infra, Subcapitolul

Actori sociali:

ONG-urile nu au maturitatea realizarii parteneriatului local, a strategiilor de marketing si a focalizarii pe nevoi locale, sunt numeric nesemnificative in mediul rural.

Actorii sociali implicati sunt, in special, medicii si politistii apoi, reprezentanti ai autoritatilor locale - ceea ce presupune ca domeniile de referinta pentru educatia non formala sunt legate de politicile publice si prioritare, implicit, de educatia civica si de educatia pentru sanatate.

De asemenea, prin participarea la intalniri a fostilor elevi si a veteranilor de razboi se continua o traditie a scolii moderne a secolului al XIX-lea, legata de dezvoltarea memorialisticii orale. Valorile adaugate, aici, sunt continuitatea scolii in spatiu si in timp si legaturile traditionale intre generatii .

Participarea profesorilor universitari si a cercetatorilor la activitati educative ale scolii este o practica neoscolastica, destul de recent reluata si legitimata in societatile europene. Valoarea adaugata, aici, este iesirea centrelor academice din spatiul academic traditional humboldian spre societate si spre scoala.

Familie, grup de prieteni:

In mediul urban si in cel rural, semnalam lipsa unui comportament social normativ si civic. Se evidentiaza un grad mare de raportare a tinerilor la factorii circumstantiali si / sau mediatici, ca atare, se resimt presiuni mari ale comunicarii directe si / sau mediatice de tip deviant asupra comunicarii scolare.

Specificitati:

In mediul urban

Sunt dominante :

comportamentele mimetice in grupul de prieteni sau in"gasca" (grupul improvizat, constituit pe baza vecinatatii, in care se manifesta si se valideaza teribilsmul juvenil sau comportamentele deviante),

comportamentele mimetice mediatice

In mediul rural

Sunt dominante:

comportamentele mimetice familiale;

comportamentele mimetice mediatice - cu o componenta expresiva a evadarii din spatiul rural (a se vedea mai sus "plimbarea la sosea" sau dorinta tinerilor de a parasi satul).

nevoia de asociere, de informare si de formare: de exemplu, la intalnirea cu medicii vin fetele si mamele acestora; interesul acut pentru metodologia de proiecte, pentru proiecte europene etc

Mass media:

Multe mesaje sunt induse in raport cu nivelul critic al societatii romanesti: sunt preluate necritic din cauza unui potential educativ scazut;

Mesajele mediatice au procent mare de violenta si de vulgaritate, o rata mare de adresabilitate la adulti, mai putin si insuficient la tineri si la copii;

Multe coduri verbale si nonverbale sunt in afara controlului normativ social acceptat;

Codurile de schimb (in traducerile sau in preluarile unor termeni din alte limbi) nu sunt utilizate in proprietate contextuala, ci intra sub forma unor barbarisme, de obicei, anglicisme scoase din context;

Nu exista o ergonomie a codurilor cinetice si audio-vizuale (nici chiar in manualelele scolare nu sunt calculati bitii de asimilare posibila si permisiva);

Nu sunt exploatate suficient canalele educationale de emisie radio;

Nu exista un parteneriat consecvent si articulat intre scoala si mass media.

In loc de concluzii

Din analiza documentelor, a reprezentarilor intervievatilor si a practicilor de educatie nonformala rezultate din investigatia noastra, cat si din raspunsurile interviurilor spontane rezulta urmatoarele aspecte legate de comunicarea si de educatia nonformala:

Valori adaugate:

Informarea si comunicarea deciziei in plan vertical oficial ierarhica, functioneaza fluid, in progres, facilitata de sursele de comunicare media si electronice, dar si de factorii de organizare ierarhica;

Activitatile nonformale sunt percepute de catre adulti, mai mult, in orizontul asteptarii, ca un exercitiu constructiv social si relational (cf. intervievatilor, sunt oportunitatea de "educatie comportamentala"), menite sa responsabilizeze, sa incurajeze creativitatea si initiativa;

Adultii apreciaza valoarea adaugata a activitatilor nonformale pe variate paliere de comunicare integrativa: interpersonala, pragmatica, interculturala, interinstitutionala, publica, virtuala, imaginara (memorie orala si scrisa);

Disponibilitatea profesorilor, a decidentilor, a actorilor sociali de a participa la activitati de educatie nonformala, in special, pe teme legate de regenerare si de dezvoltare locala, urbana si rurala (ecologie, infrastructura TIC, antreprenoriat, memorie locala, exercitiu civic si cultural etc);

Competentele comunicative, relationale si sociale se dezvolta, mai ales, in grupul de prieteni, pentru tinerii din mediul urban, iar pentru cei din mediul rural - in spatiul comunitar;

Tinerii identifica valoarea de comunicare a activitatilor nonformale in latura relationala apoi, in planul de necesitate a comunicarii intergeneratii;

Comunitatea rurala, relativ omogena, are efect educativ si normativ asupra profesorului si elevului, iar profesorul este model in proiectul de regenerare si de dezvoltare locala;

Frecventarea scolii, in paralel cu implicarea in viata gospodariei, mai ales, in mediile sarace si rurale aduce beneficii personale si sociale pentru tineri (cunoastere de sine, relatie mai stransa cu familia, responsabilizare, autoorganizare), dar nu aduce beneficii critice si culturale;

Parintii tinerilor au cel mai mult incredere in autoritatea morala si profesionala a scolii de a organiza activitati de educatie nonformala si isi exprima disponibilitatea de a se implica in proiecte promovate de scoala.

Deficite:

Comunicarea intersectoriala, in plan orizontal, este deficitara si, in multe cazuri, paralela si redundanta, cu risipa de efort, din ratiuni de deficienta a unui cadru national pentru educatia formala / nonformala / informala, ca si de aleatorism in parteneriatul social;

Exista o ruptura in programul de comunicare dintre decidentii din planul central si beneficiarii educatiei nonformale si informale din planul local, din ratiuni de: informare adecvata si formare a beneficiarilor; infrastructura; comunicare deficitara; inabilitate a decodarii adecvate a informatiei; lipsa a exercitiului democratic social; motivatie profesionala;

In plan local, comunicarea de tip recomandat (si, respectiv, preferential), preponderent directa si specifica unei societati democratice, este obstructionata de: insuficienta formare a functionarilor publici in domeniul educatiei; capacitatea redusa de finantare si de cofinantare a proiectelor locale; lipsa reabilitarii morale a spatiului public; lenta reabilitare fizica si morala a infrastructurii existente, structurale si logistice, de educatie nonformala si informala;

La nivel local, nu exista o gestiune si o strategie consecventa pentru parteneriate active, voluntariat si dezvoltarea vietii asociative;

La nivel individual, nu se regasesc exercitiul social civic, cultura participarii, a asumarii si a responsabilitatii.

Riscuri:

Rupturile de comunicare intersectoriala si intersegmentala;

Comunicarea paralela dintre deciziile globale si aplicarea specifica in plan local,

Ruptura de comunicare dintre generatii tinde sa se adanceasca, favorizata de introducerea internetului, in care adultii nu sunt vizati;

Comunicarea devianta in randul tinerilor si al beneficiarilor, in general, din lipsa factorilor sau a maturitatii factorilor normativi sociali si locali;

Schimbarea raportului social, in sensul deficitului social (somaj, mai multe mame care lucreaza decat tatii, parinti plecati in strainatate etc.), are impact negativ asupra educatiei din familie, cu repercusiuni in comunicarea si in comportamentul din societate, iar atributiile scolii cresc pe masura, fara sa fie pregatita;

Deficitul economic si socio-educational al familiei are tendinta de a avea repercusiuni asupra educatiei tinerilor;

Distributia disparata a canalelor de comunicare la polii sociali (populatie mai bogata / mai saraca si generatie tanara / generatie adulta), la polii teritoriali (urban / rural, centru / periferie) atrage dupa sine focalizare si / sau brese in comunicare pe anumite sectiuni sociale, ca si tendinta de unilateralizare pe categorii sociale a codurilor de comunicare.