METODOLOGIA CERCETARII PEDAGOGICE

1. Obiectivele cercetarii pedagogice

O.1. Surprinderea rolului si importantei organizarii interdisciplinare a continuturilor educationale in valorificarea larga a informatiilor dobandite de elevi si transformarea acestora in structuri cognitive.

O.2. Investigarea nivelului de cunoastere dobandit printr-o abordare interdisciplinara a continuturilor educationale.

2. Ipoteza cercetarii pedagogice

Ipoteza cercetarii pedagogice prezuma ca interdisciplinaritatea, ca principiu de baza in organizarea moderna a continutului didactic, conduce la realizarea unei cunoasteri integrale la elevii de varsta scolara mica (prin formarea unui set de cunostinte esentiale, abilitati si competente specifice).

Design-ul cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat pe o perioada de 17 saptamani, in semestrul al II-lea din anul scolar 2008 -2009, cu parcurgerea urmatoarelor etape :

I. Din luna septembrie 2008 am inceput documentarea si informarea cu privire la interdisciplinaritate si instrumentele pe care urma sa le utilizez in cercetarea proprie.

II. La inceputul lunii ianuarie 2009 mi-am stabilit obiectivele, ipotezele cercetarii si mi-am stabilit lotul de subiecti.

III. La inceputul februarie 2009 am initiat alegerea noului studiu tematic printr-o discutie colectiva si am realizat o evaluare initiala.

IV. In aceiasi perioada am conceput obiectivele de referinta, am realizat planificarea centrelor de activitate, am gandit activitatile de invatare si continuturile activitatilor.

V. Din februarie 2009 pana la inceputul lunii iunie 2009 am desfasurat studiul tematic si am realizat evaluarile periodice.

VI. In luna iunie am incheiat studiul tematic printr-o evaluare finala, am centralizat, prelucrat si interpretat datele cercetarii.

Descrierea lotului de subiecti

Intrucat realizarea de cercetari pedagogice pe populatii totale, integrale, nu este posibila, este necesara selectarea unui numar limitat, relativ restrans de subiecti, asupra carora urmeaza sa se realizeze investigatiile care vor da informatii despre intreaga populatie luata in studiu (S. Cristea, 2000).

Pentru ca rezultatele cercetarilor selective sa fie semnificative statistic, este necesara o esantionare structurala, care se refera la identitatea sau cel putin corespondenta de structura dintre esantionul selectat si populatia pe care el o reprezinta. Reprezentativitatea se refera atat la aspectul cantitativ, respectiv la marimea esantionului, cat si la aspectul calitativ, respectiv la structura esantionului. Pe baza conditiei de reprezentativitate, generalizarile efectuate pe esantion sunt extinse asupra intregii populatii scolare pe care o reprezinta esantionul.

Esantionul reprezentativ este grupul extras din populatia scolara cuprinsa in studiu (de exemplu: o scoala, o clasa de elevi, un grup de elevi etc.), pe care o poate reprezenta (T.Rotariu, P. Ilut, 1999).

Pentru indeplinirea obiectivelor si validarea ipotezelor am utilizat un grup de elevi ai clasei a III-a "Step By Step" de la Scoala Generala "Remus Opreanu", Constanta. Colectivul clasei a III-a este format din 13 elevi: 7 baieti si 6 fete.

Din cei 13 elevi care compun lotul de subiecti:

• 7 subiecti aveau 9 ani impliniti la data cercetarii;
• 6 subiecti aveau 9 ani impliniti la data cercetarii.

Consultarea fisei psihopedagogice completata pe parcursul scolaritatii ne ofera si alte repere psihopedagogice precum:

a)     Conditii de viata

8 dintre elevii clasei a III-a beneficiaza de conditii foarte bune de viata;

5 dintre elevii clasei a III-a beneficiaza de conditii bune de viata.

b)Dezvoltare fizica

dintre elevii clasei a III-a au o dezvoltare fizica armonioasa;

2 dintre elevii clasei a III-a au o dezvoltare fizica buna;

4 dintre elevii clasei a III-a sunt supraponderali, cu tendinte spre obezitate.

c) Rezultate in activitatile scolare

8 dintre elevii clasei a III-a au rezultate foarte bune la toate disciplinele;

4 dintre elevii clasei a III-a au rezultate foarte bune la cateva discipline;

1 dintre elevii clasei a III-a are rezultate medii la toate disciplinele.

d) Succese deosebite

5 dintre elevii clasei a III-a au participat la toate concursurile scolare;

2 dintre elevii clasei a III-a au obtinut premii la concursurile scolare.

e) Capacitate de munca

8 dintre elevii clasei a III-a au o capacitate mare de munca (rezolva sarcinile in intregime, cu respectarea timpului alocat);

3 dintre elevii clasei a III-a au o capacitate medie de munca (rezolva sarcinile in proportie de 70% , cu respectarea timpului alocat);

2 dintre elevii clasei a III-a au o capacitate redusa de munca (rezolva sarcinile in proportie de 50% , fara sa respecte timpul alocat).

f) Stil de munca

9 dintre elevii clasei a III-a sunt activi;

3 dintre elevii clasei a III-a muncesc sistematic;

2 dintre elevii clasei a III-a dovedesc creativitate;

2 dintre elevii clasei a III-a au un stil de munca inegal;

5 dintre elevii clasei a III-a dau dovada de neglijenta;

3 dintre elevii clasei a III-a lucreaza destul de haotic;

2 dintre elevii clasei a III-a au un stil de munca speculant.

g) Echilibru emotional

7 dintre elevii clasei a III-a dau dovada de calm in relatiile cu ceilalti;

7 dintre elevii clasei a III-a dovedesc echilibru;

3 dintre elevii clasei a III-a dau dovada de instabilitate;

3 dintre elevii clasei a III-a sunt uneori irascibili;

2 dintre elevii clasei a III-a sunt emotivi;

1 dintre elevii clasei a III-a este de obicei mai expansiv ;

1 dintre elevii clasei a III-a este timid.

5. Descrierea metodelor cercetarii

Metodologia cercetarii pedagogice presupune cunoasterea si valorificarea unui ansamblu de tehnici, procedee si mijloace pentru investigarea stiintifica a realitatii educationale spune S.Cristea, (2000).

In cadrul cercetarii noastre am utilizat urmatoarele metode si procedee:

• Studiul documentelor de politica educationala/scolara

Acest procedeu a fost utilizat in structurarea demersului teoretic, in culegerea de date si informatii necesare formularii obiectivelor si lansarii ipotezelor cercetarii.

Experimentul pedagogic  

Experimentul pedagogic consta in masurarea efectului produs ca urmare a introducerii unuia sau mai multor factori experimentali. Experimentul se desfasoara folosind mai multe tehnici: tehnica grupului, pe care se experimenteaza, tehnica grupelor paralele (experimentala si de control), avand aproximativ acelasi nivel de cunostinte si tehnica rotatiei factorilor, cand grupa de control devine grupa experimentala, iar aceasta grupa de control, spune Stan L., (1994)

In cercetarea pedagogica desfasurata am utilizat experimentul natural, cel care pastreaza nealterata ambianta de activitate. In conditiile acestui tip de experiment, elevii nu cunosc intentiile si nu sesizeaza modificarile introduse in organizarea procesului de invatamant, spre deosebire de experimentul de laborator, care se desfasoara in conditii neobisnuite.

In cadrul cercetarii noastre am utilizat tehnica grupului (prezentata de Stan L. in 1994), tehnica pe care am considerat-o ca fiind cea mai potrivita pentru experimentul nostru.

Esenta experimentului consta in evidentierea unor relatii cauzale, functionale sau de dependenta dintre variabilele in­dependente si dependente in vederea imbunatatirii actului educativ.

Modificarile ce se introduc in desfasurarea fenomenului educativ constituie variabile independente, iar modificarile ce s-au produs in urma interventiilor voit intro­duse, constituie variabile dependente, acestea urmand sa fie masurate si explicate.

Cunoscand toate acestea am utilizat ca variabila independenta: abordarea interdisciplinara a unitatilor de continut (printr-un studiu tematic) considerand cunoasterea integrala ce urma a fi dobandita de catre elevi, drept variabila dependenta.

Am utilizat un singur lot de subiecti deoarece specialistii spun ca experimentul se poate lucra si cu un grup singur de elevii, cu o singura clasa.

In aceste conditii, spun specialistii, stabilim prin probe nivelul initial al clasei (pre-test) si, dupa introducerea variabilei independente, masuram prin probe corespunzatoare (post-test) nivelul atins. Diferenta constatata dintre rezultatele post-test si pre-test se considera efect al variabilei independente.

Studierea documentelor scolare

Pentru a determina eficienta  abordarii interdisciplinare si a predarii/invatarii integrate, am realizat studierea documentelor scolare (caiete de evaluare, fisa psihopedagogica, planuri si programe de invatamant, etc.).

Analiza produselor activitatii elevilor

Determinarea eficientei studiului tematic se poate realiza si prin analiza diferitelor produse ale activitatii lor (obiecte confectionate, lucrari scrise, caiete de teme, etc.).

Metoda observatiei

Metoda observatiei este utilizata pe scara larga pentru investigare si culegerea datelor experimentale, respectandu-se unele cerinte: formularea unui scop precis al observarii, alcatuirea unui plan de observare, inregistrarea fidela a datelor, clasificarea, compararea, raportarea si interpretarea datelor.

Observatia poate fi spontana, stiintifica, de explorare si de experimentare. Aceasta metoda presupune urmarirea atenta si sistematica a unor procese si activitati asa cum se desfasoara ele in mod obisnuit, in scopul de a le inregistra cat mai precis. Observatia necesita o pregatire prealabila in legatura cu ce anume trebuie observat. In acest sens este necesar sa se intocmeasca un plan de observatie cu precizarea obiectivelor ce vor fi urmarite, cadrul in care se desfasoara, instrumentele necesare pentru inregistrarea datelor.

Grila de observatie este tocmai un asemenea instrument de inregistrare. Pe baza observatiilor se intocmeste protocolul, documentul care apoi va sta la baza prelucrarii datelor adunate. De remarcat este faptul ca trebuie create conditii pentru a nu altera desfasurarea naturala a fenomenelor observate si sa se repete aceleasi observatii si in conditii si imprejurari variate, de catre aceleasi observator, sau de mai multi care sa-si confrunte datele obtinute.

Pentru a efectua o observatie cu adevarat naturala, nederanjanta pentru cei observati am utilizat tehnica observatorului vizibil, dar ignorat. "Observatorii care utilizeaza aceasta tehnica fac eforturi minime pentru a ramane invizibili pentru subiecti. Ei incerca mai degraba, sa para a fi elemente normal, neremarcabile si asteptate ale mediului natural" (Dafinoiu I., 2003).

Tehnica presupune integrarea fireasca in grup, printr-un comportament verbal si nonverbal adecvat, comportament obisnuit pentru cadrele didactice care lucreaza in sistemul Step By Step.

Daca acest tip de observatie se desfasoara ",ca la carte" comportamentul indivizilor observati nu este afectat de procesul observational, spune I. Dafinoiu (2003), iar cercetatorul, prin pozitia sa de cadru didactic la clasa din care fac parte subiectii cercetarii, a reusit acest lucru.

Metode didactice utilizate in cercetare

Portofoliu de evaluare

Din cauza complexitatii temei, evaluarea finala a fost realizata printr-un portofoliu colectiv sub forma unei carti despre paine.

Portofoliul de grup este o colectie organizata de lucrari/mostre din activitatea grupului, acumulate in timp, precum si mostre din lucrarile individuale al membrilor grupului.

In alcatuirea portofoliului am raspuns la urmatoarele intrebari:

1. Cine alcatuieste portofoliul?

Portofoliul de prezentarea activitatilor desfasurate in cadrul acestui studiu tematic, a fost alcatuit de grupurile de elevi (activitate individuala si de grup) pe baza indicatiilor si cu ajutorul invatatorilor;

Ce tip de portofoliu utilizam?

Portofoliul utilizat in cadrul studiului realizat de noi a fost un portofoliu de evaluare.

Care sunt scopurile si obiectivele utilizarii portofoliului?

Utilizarea portofoliului de evaluare a avut in vedere urmatoarele scopuri, transformate in obiective de referinta:

a)     stimularea invatarii prin directa implicare a participantilor in activitate;

b)     dotarea elevilor cu resurse pentru o invatare ulterioara;

c)     dezvoltarea abilitatilor de comunicare si de lucru in echipa.

Ce tipuri de mostre vor fie incluse in portofoliu?

In portofoliul de evaluare a cunostintelor acumulate/abilitatilor formate prin parcurgerea studiului tematic au fost incluse:

texte in proza (povesti, compuneri, retete culinare, proverbe si zicatori), in versuri (poezii, ghicitori) toate avand ca element central painea, reproduse din diferite surse sau create de catre elevi;

imagini oglindind activitati desfasurate de elevi, fotografii legate de tema de studiu reproduse, decupate sau create de catre ei;

fise de lucru, liste, grafice,

desene, picturi, machete, planuri;

Ce criterii vor folosi elevii sau grupul pentru a alege termenii-cheie?

Criteriile utilizate au fost cele care au tinut de legatura logica a acestora cu tema studiului tematic si cu specificul centrului de activitate.

Cine va alcatui formularele de evaluare si notare a portofoliilor?

Aceste formulare au fost alcatuite de doamna invatatoare.

Elementele care se pot regasi in portofoliul de grup sunt urmatoarele:

coperta, care reflecta in mod creativ personalitatea grupului;

cuprinsul;

prezentarea grupului si a membrilor sai;

introducerea si argumentatia privind mostrele alese;

mostre care au necesitat cooperarea intre membrii grupului pentru a fi realizate;

observatii ale membrilor grupului privind modul lor de interactiune in timpul activitatii in comun;

autoevaluari ale membrilor grupului si evaluarea grupului de catre acestia;

mostre individuale revizuite pe baza feedbackului primit de la grup (compozitii, prezentari etc.)

autoevaluari ale membrilor grupului cu privire la calitatile si punctele slabe ale interactiunii sociale - modul in care au crescut eficienta grupului si au ajutat alti colegi sa invete;

o lista a viitoarelor obiective de invatare si deprinderi sociale pe care si le propun.

Harta conceptuala

Hartile conceptuale ("conceptual maps") sau hartile cognitive ("cognitive maps") pot fi definite drept oglinzi ale modului de gandire, simtire si intelegere ale celui/celor care le elaboreaza. Reprezinta un mod diagramatic de expresie, constituindu-se ca un important instrument pentru predare, invatare, cercetare si evaluare la toate nivelurile si la toate disciplinele.

"Hartile conceptuale oglindesc retelele cognitive si emotionale formate in cursul

vietii cu privire la anumite notiuni." (Horst Siebert, 2001, p. 92) Ele, si mai ales

transformarile lor, reflecta emergenta cunoasterii. Astfel, sunt reinnodate retele

cognitive, sunt incluse idei noi intr-o structura cognitiva, sunt rearanjate cunostinte deja acumulate. Ideile noi rodesc pe terenul modelelor cognitive existente.

Decrise pentru prima data de psihopedagogul Joseph Novak in 1977, hartile conceptuale se prezinta ca o tehnica de reprezentare vizuala a structurii informationale ce descrie modul in care conceptele dintr-un domeniu interrelationeaza.

Dezvoltarea acestor practici se bazeaza pe teoria lui Ausubel conform careia invatarea temeinica a noilor concepte depinde de conceptele deja existente in mintea elevului si de relatiile care se stabilesc intre acestea. Mai exact, noua invatare capata sens atunci cand gaseste idei de baza pe care sa se construiasca noile acumulari in mintea celui ce invata.

Hartile conceptuale acorda o importanta majora crearii de legaturi intre concepte in procesul invatarii.

Utilizate in educatie, in studii politice si filozofia stiintei, hartile conceptuale, hartile cognitive sau formularele de argumentare ("argument forms") furnizeaza informatii si reprezentari vizuale ale structurilor de cunoastere si modurilor de argumentare.

Esenta cunoasterii consta in modul cum se structureaza cunostintele. Cu alte

cuvinte, important este nu cat cunosti, ci relatiile care se stabilesc intre cunostintele

asimilate. Performanta depinde de modul in care individul isi organizeaza experienta, ideile, de structurile integrate si de aplicabilitatea acestora. Un potential instrument de captare a aspectelor importante ale acestor interrelatii conceptuale il constituie hartile conceptuale.

Jurnalul reflexiv

Jurnalul reflexiv ("reflexive diary") se inscrie in randul metodelor alternative de evaluare si cuprinde insemnarile elevului asupra aspectelor traite in procesul cunoasterii. Este o "excelenta strategie de evaluare pentru dezvoltarea abilitatilor metacognitive", constand in reflectarea elevului asupra propriului proces de invatare si cuprinzand reprezentarile pe care le-a dobandit in timpul derularii acestuia. Se poate centra pe aspectele urmatoare:

1. dezvoltarea conceptuala obtinuta;

2. procesele mentale dezvoltate;

3. sentimentele si atitudinilor experimentate (traite).

Reflectia elevului asupra acestor aspecte poate imbunatatii invatarea viitoare. In jurnalul reflexiv se trec in mod regulat, experiente, sentimente, opinii, ganduri impartasite cu un punct de vedere critic. Elevul este indemnat sa raspunda la intrebari de genul:

− Ce ai invatat nou din aceasta lectie?

− Cum ai invatat?

− Ce sentimente ti-a trezit procesul de invatare?

− Care din ideile discutate ti s-au parut mai interesante?

− Care necesita o clarificare?

− Ce dificultati ai intampinat?

− Cum te simti cand inveti la o anumita materie?

− Cum poti utiliza in viitor aceasta experienta de invatare?

− In ce masura ceea ce ai studiat la cursuri ti-a satisfacut asteptarile?

− Cum iti place sa inveti in viitor urmatoarea tema (capitol, lectie)?

− Ti-a placut experienta (de invatare)? Daca nu, de ce?

− Daca ai putea schimba ceva, ce ai face?

− Adauga alte comentarii care te preocupa.

Jurnalul reflexiv reprezinta un dialog al elevului purtat cu sine insusi, din care invata despre propriile procese mintale. Prin aceasta metoda alternativa se urmaresc trei probleme:

. autoreglarea invatarii (prin examinarea atitudinilor, a dedicatiei si a atentiei concentrate in directia depasirii unei sarcini de invatare);

. controlarea actiunilor desfasurate asupra sarcinii de invatare (prin analiza

planificarii, a demersurilor metodologice de rezolvare a sarcinii si a rezultatelor

obtinute);

. controlarea cunoasterii obtinute (prin analiza notiunilor asimilate, a lacunelor inregistrate si a cauzelor acestora).

Avantajele aplicarii acestei metode:

jurnalul reflexiv este o modalitate reflexiva, deschisa si flexibila de evaluare;

elevul poate sa-si exprime propriile nemultumiri, dar si expectatiile, exprimandu-si dorintele si satisfactiile;

profesorul poate sa cunoasca (cu voia elevului) si alte aspecte care influenteaza procesul invatarii si astfel sa-l ajute pe elev si sa sporeasca calitatea instruirii;

cunoscand aceste aspecte, se produce o mai mare apropiere intre profesor si elev, acesta din urma simtindu-se inteles si constientizand faptul ca sunt luate in consideratie circumstantele.

Dezavantajele jurnalului reflexiv tin de elaborarea sa. Pentru a fi eficient jurnalul reflexiv trebuie completat periodic. Acest lucru solicita disciplina si notarea cu regularitate a reprezentarilor elevilor, precum si a punctelor de vedere critice. Nu este o munca usoara, deoarece elevii trebuiesc obisnuiti sa reflecte asupra muncii lor, sa fie indreptati treptat pe acest drum al analizei proprii, pentru a intelege de ce este necesara si cum trebuie facuta.

6. Prezentarea studiului tematic

Cercetarea a fost realizata in cel de al II-lea semestru si a implicat cei 13 elevi ai clasei a III-a Step By Step a Scolii Generale "Remus Opreanu", Constanta si pe cercetator, care lucreaza in calitate de institutor la aceasta scoala.

Efectuarea experimentului pedagogic, metoda ce a constat in masurarea efectului produs ca urmarea desfasurarii activitatilor cuprinse in studiul tematic ce integreaza diverse domenii de cunoastere. Dupa ce am ales studiul tematic pentru semestrul al II-lea, am realizat o evaluare initiala a cunostintelor pe care elevii le detin cu privire la tot ce era legat de tema pe care urma s-o abordam.

Pe parcursul desfasurarii experimentului am realizat o testare periodica incheind experimentul printr-o testare finala. Vom prezenta, mai jos studiul tematic "Painea" ce s-a constituit in factorul experimental al lucrarii.

Studiu tematic: Painea

Tipul: Interdisciplinar

Perioada: Semestrul al II-lea al anului scolar 2008-2009

Durata: 17 saptamani

Finalizare: intre 8 si 12 iunie 2009

Alegerea subiectului: De catre elevii

Argument

Painea este o aliment de baza, cunoscut tuturor elevilor. Ea se prezinta sub diferite forme, marimi, tipuri, in functie de diferitele culturi, religii si medii sociale. Este un element al vietii de zi cu zi, dar apare si la festivitati importante.

Elevii s-au intrebat cum se produce painea, cate feluri de paine exista, daca dauneaza sanatatii, cum de exista in fiecare zi un numar asa mare de paini proaspete, cum se transforma boabele de grau pentru a putea face painea, etc.

Timp de saptesprezece (17) saptamani elevii vor desfasura activitati care integreaza diverse domenii de cunoastere, adica activitati de la cele sase centre de interes-citirea, scrierea, matematica, stiintele, artele, constructiile-precum si cele specifice altor discipline: educatia religioasa, educatia civica. Ajutandu-se intre ei, indrumati de doamnele invatatoare si de catre parinti, elevii vor ajunge sa-si raspunda la intrebari.

Trei concepte majore pot fi explorate folosind tematica painii : schimbarea, universalitatea si varietatea.

Elevii vor observa schimbarea pe masura ce graul creste din seminte intr-o planta inalta, iar boabele sunt transformate in faina; sau cand drojdia descompune zaharurile si elibereaza dioxid de carbon. Schimbarea este deosebit de evidenta cand elevii vor observa coacerea painii. Prin experimente, vor observa ce se intampla cu diferite sortimente de paine expuse aerului si apei.

Elevii vor aprecia universalitatea si varietatea facand si gustand paine din toata lumea. Ei pot discuta despre experienta lor in facerea painii acasa artunci cand e vorba de ocazii speciale. Parintii pot veni la scoala sa vorbeasca despre traditii familiale si obiceiuri. Clasa poate compara sarbatoriri culturale legate de paine, luand in considerare elementele comune gasite in anumite serbari din diferite tari. Atunci cand elevii pun intrebari, cauta raspunsuri, investigheaza, dezbat si isi prezinta concluziile, ei sunt cuprinsi in mod activ in procesul de invatamant. Ei gandesc in mod critic, negociaza, coopereaza, ajung la compromisuri. Dobandesc noi cunostinte despre ei insisi, despre egalii lor si despre lumea care ii inconjoara. Studiul aprofundat al acestui subiect il aduce viu in fata elevilor. Ei isi dau seama de avantajele in a urmari idei si chestiuni la un nivel mai aprofundat de intelegere.

Fiind pe deplin angajati intr-un proiect de grup, elevii experimenteaza binefacerile comunicarii, fiind atenti la nevoile celuilalt, fiind parte dintr-o comunitate si stabilind conexiuni.

Obiective de referinta

1.Formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare/ investigare a realitatii folosind instrumente si procedee specifice.

2. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

3. Dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale

Implicarea parintilor

Scrisoare catre parinti

Dragi parinti,

Studiul tematic din cel de al II-lea semestru al acestui an scolar are ca tema "Painea". Durata este de 17 saptamani. Alegerea sa a fost exclusiv a elevilor. Acestia si-au exprimat dorinta, manata si de curiozitate, de a afla cat mai multe lucruri interesante despre cum se produce painea, cate feluri de paine exista, daca dauneaza sanatatii, cum de exista in fiecare zi un numar asa mare de paini proaspete, cum se transforma boabele de grau pentru a putea face painea, etc.

Studiul tematic ii va ajuta pe elevi sa-si fixeze o serie de cunostinte care se regasesc in continuturile programei de stiinte ale acestui an.

Prin abordarea acestui studiu tematic, ei vor culege informatii si materiale consultand diverse surse, vor face cercetari in legatura cu cresterea si dezvoltarea cerealelor, varietatea soiurilor existente la noi in tara, dar si in alte zone ale lumii, vor face experimente, vor intra in competitie, vor rezolva probleme.

Astfel se vor forma anumite priceperi si deprinderi, imbogatirea vocabularului, dezvoltarea gandirii, dezvoltarea simtului critic, imbogatirea cunostintelor, familiarizarea cu diferite soiuri de cereale, intelegerea importantei pe care o reprezinta acestea pentru viata elevilor si adultilor, in general.

In conditiile de poluare si stres caracteristice lumii moderne, cand mentinerea si intarirea sanatatii se face din ce in ce mai dificil, tema abordata ii va ajuta pe elevii sa adopte o alimentatie sanatoasa, incluzand cat mai multe fibre.

Painea nu trebuie sa lipseasca din alimentatia noastra. Ea constitui o importanta sursa de energie si vitalitate datorita vitaminelor, mineralelor, fibrelor si altor elemente nutritive indispensabile vietii. Cunoscand toate acestea, elevii dumneavoastra se vor dezvolta armonios, alegand un regim de viata mai sanatos, imbinand alimentatia corecta cu recrearea si odihna.

Pentru finalizarea cu succes a acestei actiuni, fiecare echipa (de cate doi elevii) are sarcina de a realiza un capitol dintr-o carte despre paine care sa cuprinda materiale pentru fiecare centru de activitate:

- citire/scriere: lecturarea de texte, povesti cu si despre paine, grau sau alte produse din faina, alcatuire de propozitii, fise de lucru, intrebari si raspunsuri pornind de la textul citit, caracteristici potrivite cerealelor, painii, propozitii alcatuite, transcrieri de texte, realizarea si continuarea de dialoguri despre cereale, paine, compuneri alcatui de ei.

matematica: rezolvari si compuneri de probleme si exercitii inspirate din informatiile stiintifice citite, comparari si masurari ale masei unor cereale/ produse din cereale, ghicitori matematice, compuneri de probleme si exercitii cu toate operatiile invatate.

stiinte: descrieri stiintifice, colectie de imagini, informatii privind importanta cerealelor si a painii, reguli de igiena in vederea consumului acestora, curiozitati despre cereale, paine, alte produse derivate.

arte: desene cu utilizarea unei game variate de culori si a diferitelor tehnici de lucru, realizarea unor colaje cu parti din cereale (boabe, seminte).

constructii: reproducerea sub forma de machete a unor constructii necesare pentru fabricarea painii: moara, utilaje agricole, brutarie.

O parte din materiale vor fi realizate in clasa, altele vor fi completate acasa cu familia. In perioada 10-20 aprilie 2009 elevii vor avea o scurta vacanta, in care vor avea timp sa se documenteze in legatura cu aspectele care ii vor interesa in vederea intocmirii acestui proiect. Ei pot aduna informatii de la membrii familiei (in legatura cu traditiile consumului de paine), din enciclopedii, atlase botanice, alte carti de stiinta sau de pe internet. Va rugam sa fiti alaturi de ei in aceasta perioada, sa-i sprijiniti si sa-i ajutati in realizarea mapelor, in preluarea unor informatii pentru a obtine rezultate cat mai bune la finalizarea acestui proiect.

Mult succes !

Institutor, Fasie Brindusa

Invatator, Agighioleanu Aurelia

Planificare calendaristica

Studiu tematic: PAINEA

Cu cat a vazut si a auzit mai mult un copil, cu atat vrea el sa vada si sa auda mai mult. Jean Piaget

Elevii mici isi petrec mare parte din timp incercand sa inteleaga lumea inconjuratoare. Curiozitatea naturala ii conduce pe elevii sa puna intrebari, sa cerceteze si sa faca legatura intre experiente actuale si cele din trecut. Un astfel de mod interogativ de abordare a vietii este apreciat si promovat de Programul Step by Step pentru invatamantul primar. Una din sarcinile principale ale invatatorului este sa dezvolte curiozitatea naturala a copilului. O cale foarte eficienta de a realiza acest lucru este sa dezvolti, impreuna cu elevii, proiecte de cercetare a domeniilor care prezinta interes pentru ei. Capitolul de fata prezinta un exemplu de studiere amanuntita a painii, prin investigarea tuturor aspectelor acestui subiect, trecand prin toate domeniile traditionale de semnificatie.

Painea

Painea este o materie de baza, cunoscuta tuturor elevilor. Este un element comun de viata. Painea se prezinta sub diferite forme, marimi si tipuri, in functie de diferitele culturi, religii si medii sociale. E un element al vietii de zi cu zi, dar apare si la festivitati importante. Elevii se pot intreba cum se produce painea, de unde vine painea pe care o mananca, sau cum se face ca painea se prezinta sub diferite forme. Aceste intrebari sunt punctele cheie in inceperea unui proiect de investigare care sa raspunda necesitatilor lor de cunoastere.

A utiliza painea ca vehicul pentru a integra diverse domenii de cunoastere se bucura de mare succes in clasa. De exemplu, elevii pot explora, prin studiul painii, notiuni stiintifice cum ar fi modificarea si cresterea. Acest subiect creeaza elevilor si educatorilor lor posibilitati de dezbatere, observare si experiment.

Painea permite explorarea multor concepte de istorie, geografie sau studii sociale. Elevii pot dobandi cunostinte de istorie gasind originea unor ingrediente ale painii intr-o anumita regiune sau tara. De exemplu, painea apare in multe culturi, dar formele ei sunt diferite. Clasa de elevi poate alcatui o harta aratand originea diferitelor tipuri de paine precum si un grafic care sa reprezinte cronologic cand au fost facute pentru prima data. Diferentele permit discutii despre diferitele culturi, religii, familii, sarbatori.

Oamenii, in diferite grupuri culturale sau religioase au folosit de-a lungul timpului painea ca o amintire a unor evenimente istorice. Painea este legata de mostenirea iudeo-crestina in cultura si religie. Challah si matzah sunt doua tipuri traditionale de paine la evrei. Challah este o paine impletita servita de sabat in intreaga lume. Matzah este o paine nedospita, mancata de Pastele evreiesc in amintirea fugii din Egipt. O traditie crestina relateaza despre un calugar care cocea niste paini mici, rotunde, insemnate cu semnul crucii, pe care le vindea de Pastele (crestinesc); iar alta spune povestea unui sarac de la Vatican care facea covrigi pentru a-i distribui celorlalti saraci.

Elevii pot aduce in clasa retete familiare de paine servita de diferite ocazii si sa povesteasca despre respectivele aniversari din familie. In plus, elevii pot invata despre meseriile celor care contribuie la producerea painii. Pot astfel invata despre serviciile pe care brutarul le aduce comunitatii.

Si matematica poate fi predata folosind painea drept concept unificator. A aprecia volumul si cantitatea, a masura, a inregistra ingredientele; a face un grafic, o analiza, o socoteala, iata cateva functii matematice ce pot fi predate cu ocazia proiectului practic de studiere a painii.

Tema painii ofera numeroase ocazii de lectura si scriere, cum ar fi redactarea unor bilete de multumire dupa efectuarea unor vizite, redactarea unui caiet statistic, a unor retete, a listei de ingrediente necesare, inventarea unor povestiri sau scenete.

Elevii au putut auzi multe povesti populare sau povestiri literare pe tema painii in numeroase culturi. Compararea variantelor ce apar in legatura cu o poveste (povestire) este o experienta literara deosebit de valoroasa.

Arta, muzica, activitatile in miscare pot fi impletite in aceasta unitate tematica pentru a raspunde ideilor exprimate de elevii.

Informatii de baza

Un mare numar de oameni diferiti iau parte la procesul de "a aduce painea la masa". Taranul cultiva graul. Morarul il macina in mai multe feluri de faina. Brutarul coace painea iar comerciantul o duce pe piata de unde este cumparata. De la cultivarea graului si pana la coacerea aluatului, producerea painii implica numeroase etape dintr-un proces complex dar specific. Studierea modificarilor din timpul producerii painii ii ajuta pe elevii sa invete despre succesiunea operatiilor, metode logice si procese.

Productia diferitelor sortimente de paine presupune folosirea diferitelor ingrediente. Desi ingredientul principal este graul, acesta suporta numeroase modificari inainte de a lua forma finala de franzela sau paine rotunda. Diferite ingrediente influenteaza anumite transformari ce se produc in timpul fabricarii painii. Factori de mediu (cum ar fi aerul si apa) influenteaza si ei cresterea graului, dospitul aluatului si producerea diferitelor sortimente de paine.

Studiind schimbarea, universalitatea si varietatea

Trei concepte majore ce pot fi explorate folosind tematica painii sunt : schimbarea, universalitatea si varietatea. Investigand numeroase aspecte ale painii, elevii isi vor largi intelegerea acestor concepte de baza. Folosind obiecte concrete cum e painea care e familiara elevilor din pricina experientei din fiecare zi, invatatorul poate construi o puncte spre concepte abstracte ca schimbarea si varietatea. Elevii vor observa schimbarea pe masura ce graul creste din seminte intr-o planta inalta, iar boabele sunt macinate in faina. Acestea pot fi realizate la scoala sau prin activitati sprijinite de familie. In afara de aceasta, schimbarea este vizibila atunci cand drojdia descompune zaharurile si elibereaza bioxid de carbon.

Tot o schimbare vor observa ei atunci cand se va modifica temperatura apei sau a altor ingrediente ce amestecate cu drojdia formeaza aluatul de paine. Schimbarea este deosebit de evidenta atunci cand elevii vor observa coacerea painii. Si prin experimentare, vor putea observa ce se intampla cu diferite sortimente de paine expuse aerului si apei.

Elevii vor aprecia universalitatea si varietatea painii facand si gustand paine din toata lumea. Elevii pot discuta experienta lor in facerea painii acasa atunci cand e vorba de ocazii speciale. Parintii pot veni la scoala sa vorbeasca despre traditii familiare si obiceiuri.

Texte literare legate de paine, povestiri, povesti populare, poezii, ghicitori, ca si carti de popularizare pot fi distribuite zilnic.

Toate sectoarele clasei vor reflecta tema painii:

• Centrul artistic va deveni o brutarie, adaugandu-i-se materialele ce se folosesc pentru copt.
• Centrului de lectura i se pot adauga lucrari ce trateaza despre paine, sau povestiri scrise de invatator sau de elevi despre experientele personale in facerea painii.
• Centrul de scriere va avea pregatite fise lexicale continand cuvintele legate de paine, de grau si de copt. Va avea, de asemenea, carti si fise lexicale goale, pentru ca elevii sa poata scrie povestirile sau retetele.
• Centrul de matematica va avea un stoc de faina si diferite instrumente de masurare, cantarire, si sortare, ca si cutii si lopatele de dimensiuni diferite.
• Centrul de arta plastica va contine diferite tipuri de faina, plastilina si lut.
• Masa de stiinta trebuie sa se schimbe cu regularitate, pastrand experimentele in desfasurare, ca si boabe de sortat si grau de macinat.
• Panourile, atat in clasa si pe coridor, vor arata activitatea elevilor la tema despre paine.

Incheierea proiectului cu o realizare in grup este un mijloc important de a evalua invatarea si de a oferi elevilor o cale de a-si impartasi cunostintele si aptitudinile dobandite de curand. Cateva proiecte reusite de activitate in grup mare.

Transformarea clasei intr-o brutarie, unde elevii sunt brutari si proprietari; alte clase sunt invitate sa vina si sa "cumpere" paine. Elevii pregatesc bani de hartie pentru clientii lor si calculeaza restul.

O cartulie informativa despre paine si cum e facuta aceasta va constitui subiectul unui proiect pentru intreaga clasa.

Se va scrie o piesa de teatru sau se dramatizeaza o poveste populara.

Painea face parte din experienta zilnica de viata a majoritatii elevilor, de aceea ei se pot referi la ea. Coptul si servitul a mai multor sortimente de paine din diferite culturi ajuta sa se formeze o constientizare a universalitatii painii si a legaturilor simple pe care le avem.

Fiind implicata intreaga clasa, elevii au posibilitatea sa recunoasca tot ce un invatat. Ei ajung sa se bazeze unii pe altii, de vreme ce lucreaza in grupuri ce colaboreaza spre acelasi scop, iar ideile lor facand parte din lectii sau proiecte, ei sunt implicati intelectual si emotional in procesul invatarii.

Unitatile tematice bazate pe concepte largi, cum ar fi schimbarea si varietatea, predate prin procese concrete, producerea painii de exemplu, ofera multiple posibilitati de intelegere reala din partea elevilor. Predarea tematica ii ajuta pe elevii sa realizeze conexiuni logice si sa aprecieze interdependentele din viata. Predarea tematica ii ajuta pe invatatori sa se adreseze tuturor stilurilor de invatat dintr-o clasa cu elevi diferiti. Ea permite o mai mare flexibilitate de transformari si activitati multi-senzoriale care ii ajuta pe elevii sa inteleaga conceptele abstracte. Temele ofera atat invatatorilor cat si elevilor posibilitati mai creative de a raspunde la idei si materiale.

Cercetarile au aratat ca atunci cand mai multe "cai de a sti" sau modalitati de invatare sunt combinate, intelegerea este marita (Gardner 1991). Predarea tematica este o cale de atingere a acestui scop.

Arte

- Se lucreaza cu plastilina.

- Se face un colaj cu boabe.

- Se fac afise si bilete pentru reprezentatie.

- Se fac bonete de brutar.

- Se ilustreaza cartile despre paine.

- Se realizeaza un panou si o vizita la brutarie

Se realizeaza decoruri pentru piesa.

Tema:

Painea

Notiuni:

Schimbare

Universalitate

Varietate

Muzica si miscare

- Se reprezinta dospirea;

- Se reprezinta momentul boabelor;

- Pantomima cu subiect framantatul painii;

- Se compune un cantec despre paine;

- Se creeaza ritmuri specifice pentru fiecare moment din fabricarea painii;

Se compune un dans al painii;

- Se interpreteaza sceneta clasei despre paine.

Atunci cand elevii pun intrebari, cauta raspunsuri, investigheaza, dezbat, si isi prezinta concluziile, ei sunt cuprinsi in mod activ in procesul de invatamant.

Ei gandesc in mod critic, negociaza, coopereaza, ajung la compromisuri, dobandesc noi cunostinte despre ei insisi, despre egalii lor si despre lumea care ii inconjoara. Studiul aprofundat a unui subiect il aduce viu in fata elevilor. Ei isi dau seama de avantajele in a urmari idei si chestiuni la un nivel mai aprofundat de intelegere. Fiind pe deplin angajati intr-un proiect de grup, elevii experimenteaza binefacerile comunicarii, fiind atenti la nevoile celuilalt, fiind parte dintr-o comunitate si stabilind conexiuni.

Obiective generale in unitatea tematica despre paine:

• a aprecia asemanarile si deosebirile dintre culturi;
• a evalua rolul painii in viata de zi cu zi a oamenilor, ca si in momentele lor festive;
• a recunoaste nevoia de diferite tipuri de lucratori in producerea painii;
• a rezuma procesul prin care graul se transforma in paine;
• a aprecia rolul stiintei in producerea painii;
• a clasifica painea in dospita si nedospita;
• a dovedi capacitati de rezolvare a problemelor in cadrul proiectului;
• a construi, a citi si interpreta diferite grafice;
• a inregistra informatiile sub forma de lista;
• a masura cu unitati de masura nestandardizate;
• a inregistra observatiile;
• a interpreta povestirile si a transpune cel putin una sub forma dramatica;
• a formula o reteta;
• a demonstra aptitudini de ascultare si comunicare.

Prezentam un plan de lectie model , din cele recomandate a fi utilizate in abordarea unitatii tematice de studiu a diferitelor domenii specifice (stiintele, matematica, citirea si scrierea, studiile sociale).

Plan de lectie (model propus de )

Stabilirea etapelor : De la bobul de grau la paine

Disciplinele implicate:

• Citirea si scrierea
• Arta dramatica/miscarea
• Studiile sociale
• Matematica

Obiective

Intelegerea etapelor parcurse in producerea painii (de la semanarea graului pana la punerea aluatului in cuptor);

Capacitatea de a stabili etapele de transformare a boabelor de grau in paine;

Aprecierea rolului profesionistilor in producerea painii.

Materiale

Cartea De la bob la paine

Planse de desen

Coli de hartie impartite in opt sectoare numerotate de la 1 la 8

Marchere, creioane colorate, carioca.

Informatii de baza

Clasa va efectua o vizita la o brutarie sau la o fabrica de paine pentru ca elevii sa vada procesul de fabricare a painii: de la boabele de grau macinate sub forma de faina, pana la painile si franzelele introduse in cuptorul de coacere.

Elevii vor consemna vizita in diferite moduri. Ei vor picta sau desena ce le-a placut cel mai mult din vizita. Cu ajutorul unor materiale suplimentare, in sectorul dramatic, se va recrea o brutarie. Modelul unei brutarii poate fi construit din lego.

Invatatorul citeste in fata clasei cartea"De la bob la paine"de Ali Mitgutsch.

Metoda

1. In timpul orelor de dimineata, clasa discuta despre vizita lor la brutarie. Elevii vor fi incurajati sa spuna ce cred ei despre brutarie: ce i-a surprins, ce idei noi le-au venit.

2. Dupa ce si-au impartasit parerile, clasa va stabili etapele pe care le-a observat in producerea painii. Invatatorul va ghida grupul in acest proces, in timp ce ajutorul de invatator va nota etapele pe plansa aflata in vazul tuturor.

3. Vor fi scoase in evidenta cuvintele mai importante pentru vocabularul domeniului, scriindu-le in diferite culori.

Se reia lectura cartii De la bob la paine si se cere clasei sa compare succesiunea etapelor creata de ei cu cea ce apare in carte.

5. Elevii se vor grupa si vor dramatiza evenimentele. Un copil va juca rolul boabelor, a drojdiei si a painii, in timp ce un coleg va fi taranul, brutarul si negutatorul. Povestiti intamplarea, iar cand secventa s-a incheiat, reluati-o, cu inversarea rolurilor.

6. Cereti elevilor sa deseneze in patratele de pe hartie etapele de la grau la paine. Folositi cuvintele"primul","al doilea","al treilea", etc. pentru a sublinia numeralele ordinale.

7. Lasati-i pe elevii sa lucreze fiecare in ce colt de incapere doreste; sfatuiti-i sa-i intrebe pe colegi daca nu-si amintesc bine o etapa.

8. Cand fiecare copil si-a realizat desenele, oferiti-le doua posibilitati: sa scrie ei singuri etapele desenate,sau sa dicteze unui adult. Daca unii elevii nu au ales sa deseneze, ei pot scrie numai textul. Acceptati cuvintele asa cum le scriu ei. Nu e de asteptat ca ei sa termine lucrul in acest moment al programului. Au posibilitatea sa-l termine cand doresc ei.

Evaluare

Desenele si textul care descriu etapele transformarii graului in paine vor arata ce au invatat elevii despre acest proces in timpul acestei activitati.

Activitati suplimentare

Clasa poate face paine cu ajutorul benevol al unor parinti;

Se poate scrie o povestire colectiva despre incercarea lor de a face paine, cu personaje reale, elevii clasei.

7. Analiza si interpretarea rezultatelor

Rezultatele obtinute prin evaluarea initiala

Dupa ce am ales studiul tematic pentru semestrul al II-lea, am realizat o evaluare initiala a cunostintelor pe care elevii le detin cu privire la tot ce este legat de tema pe care urmeaza s-o abordam.

Desfasurare. Fiecare copil a primit urmatoarea fisa de lucru:

Elevii au completat numai primele doua coloane intr-un timp dinainte precizat (7 min). Ultima coloana a fost lasata spre completare pentru ultimele ore de studiu tematic. Raspunsurile date de elevii in a treia coloana vor fi incluse intr-un jurnal reflexiv de autoevaluare.

Iata cateva exemple de intrebari pe care si le-au pus elevii in legatura cu painea (la coloana a II-a):

Din ce este facuta?

Cum de sunt asa de multe in fiecare zi?

Cat timp este necesar sa faci paine?

Cum se fac modelele de pe paine?

De ce mucegaieste painea?

De ce se usuca?

Cum se transforma boabele de grau pentru a putea face painea?

Cate feluri de paine exista?

Dauneaza sanatatii?

Dupa cum observam cei mai multi elevi ( 31% dintre subiecti) doresc sa stie din ce este facuta painea pe care o mananca in fiecare zi.

Fiind un aliment important in hrana oamenilor sunt destui cei care doresc sa afle cum se transforma graul in paine (15% dintre elevii), de cat timp ai nevoie ca s-o prepari (18% dintre elevii de clasa a III-a), de ce se usuca sau mucegaieste (15%) cate feluri de paine exista ( 9%), sau cum se fac modelele de pe paine ( 9%). Intr-un procent mai mic elevii au avut si alte curiozitati legate de paine ( ex. "cum de sunt asa de multe in fiecare zi", "painea ingrasa sau dauneaza in alt fel sanatatii?", etc.)

Iata ce stiau elevii despre paine:

Ca este buna de mancat;

Ca se foloseste la sandvisuri;

Ca are semnificatii religioase (anafura, pasti);

Ca oamenii care vor sa slabeasca nu trebuie sa manance multa paine (sau chiar deloc).

Daca despre modalitatile de utilizare a painii elevii cunosc destul de multe, (100% dintre elevi spun ca painea este buna de mancat, 70% dintre elevi spun ca painea este utilizata la sandvisuri, iar 38% dintre elevii mentioneaza utilizarea painii in cadrul ritualurilor desfasurate in timpul slujbelor religioase) se pare ca mai foarte multe lucruri de invatat despre provenienta painii, modalitati de preparate, modalitati de pastrare, etc.

Raspunsurile date pe fiecare coloana a fisei de lucru s-au centralizat pe poster, intr-un tabel identic cu cel de mai sus. In functie de ceea ce elevii au declarat ca nu cunosc despre paine, am conceput obiectivele de referinta, am realizat planificarea centrelor de activitate, am gandit activitatile de invatare si continuturile activitatilor.

Rezultatele obtinute prin utilizarea tehnicii de observatie naturala

Variabile utilizate in cadrul observatiei naturale pentru a stabili atitudinea elevului fata de invatatura, colegi si mediul scolar sunt cele stabilite de CENTRUL PENTRU EDUCATIE SI DEZVOLTARE PROFESIONALA pentru alternativa Step By Step, inregistrate in caietul de evaluare, instrument ce a luat locul traditionalului catalog:

1. Manifesta dorinta de a invata
2. Participa la discutii in clasa
3. Participa la activitatile clasei
4. Exprima clar propriile idei
5. Manifesta interes pentru lectura
6. Citeste cu placere
7. Scrie cu placere
8. Asculta ce spun ceilalti
9. Duce la indeplinire sarcinile primite
10. Colaboreaza cu colegii
11. E atent la nevoile celorlalti
12. Mentine ordinea si curatenia in clasa
13. Accepta critici justificate
14. Manifesta curiozitate fata de lucruri necunoscute
15. E motivat in ceea ce face
16. Respecta adultii
17. Pastreaza bunurile
18. Respecta colegii de clasa si de scoala
19. Se integreaza si participa la activitatile clasei
20. Foloseste un limbaj civilizat

Interpretarea rezultatelor observatiei

Prelucrarea informatiilor obtinute prin observarea directa a manifestarilor comportamentale ne prezinta faptul ca 54% dintre elevii clasei a III-a Step By Step manifesta intotdeauna dorinta de a invata, iar alti 15% manifesta destul de des aceasta dorinta. Cei care nu sunt atat de atrasi de invatare sunt doar 31% dintre elevi, care manifesta doar uneori interes pentru invatare.

Practica ne-a evidentiat faptul ca elevii care se bucura de beneficiile integrarii tematice a continuturilor invatarii sunt stimulati, devenind mai motivati pentru invatare. Si aceasta deoarece printr-o abordare integrata a continuturilor vad relatiile dintre idei si concepte in timp ce planifica si experimenteaza o cercetare de tip tematic, observa relatiile dintre temele predate la scoala si ceea ce se intampla in afara scolii, beneficiaza de o comunicare autentica cu colegii si cadrele didactice, sunt incurajati sa schimbe idei, sa se respecte si sa coopereze, sa devina mai responsabili si mai angajati in propriile activitati de invatare.

Dupa cum prezentam in descrierea acestei alternative educationale, principiile democratiei sunt credinta ferma care sta la baza programului Step by Step. Copilul care invata in aceasta alternativa este incurajat sa devina cetatean activ si sa aprecieze valorile unui mod de viata democratic. Toate acestea incep din sala de clasa unde elevii sunt incurajati pentru a participa activ la discutii. Observarea comportamentului dezvoltat de subiectii cercetarii noastre ne-a aratat faptul ca 61% dintre elevi participa intotdeauna la discutiile din clasa, in timp ce 31% dintre elevi o fac destul de des, inhibati in a-si prezenta parerile si a interveni in discutii fiind doar 8% dintre elevi, acestia fiind cei care participa doar uneori la discutiile din clasa.

In alternativa Step By Step elevii sunt ajutati inca din clasa I in a-si formula si exprima opinii proprii, a pune intrebari, a sustine discutii si a-si asuma raspunderea propriilor afirmatii. Elevilor li se recunoaste capacitatea de gandire originala si competenta si li se permit noi cai de a-si dovedi cunostintele.

Modelul integrat de predare, atunci cand este pregatit si aplicat cu grija, poate conduce la constituirea unei comunitati de elevi care se preocupa unul de celalalt, efectueaza asocieri intelectuale interesante, dezvolta deprinderi de comunicare si dialog, formeaza spiritul de colectiv.

Toate aceste rezultate ale cercetatorilor din domeniul educatiei vin sa sustina informatiile obtinute prin observarea subiectilor cercetarii, care ne prezinta un procent foarte mare de participare la activitatile clasei: 77% dintre elevi participa intotdeauna la aceste activitati in timp ce 23% dintre elevi o fac destul de des.

Faptul ca in alternativa educationala Step By Step elevilor li se recunoaste capacitatea de gandire originala si competenta si li se permit noi cai de a-si dovedi cunostintele, este cel care stimuleaza capacitatea de organizare si exprimare clara a ideilor, asa cum o fac 92% dintre subiectii cercetarii noastre.

Exprimarea coerenta si clara a propriilor opinii este facilitata si stimulata atunci cand, de pe scaunul autorului, elevul prezinta colegilor tema efectuata de el sau de grupul de la centrul in care a lucrat. Scaunul Autorului este locul din care fiecare copil isi expune rezolvarile, experientele si ideile proprii in fata colegilor, facandu-l responsabil in fata celorlalti elevii, dar si acordandu-i atentia si respectul cuvenit. Astfel, la sfarsitul programului, la scaunul Autorului, fiecare copil devine personajul principal, isi prezinta ideile, rezolvarile sarcinilor de la centre si  se supune confruntarii cu ceilalti, observatiilor si sugestiilor lor.

Informatiile obtinute prin metoda observatiei ne-au aratat ca 38% dintre elevii clasei a III-a Step By Step manifesta un interes crescut pentru lectura ( 15% dintre acestia manifesta intotdeauna acest tip de interes, in timp ce 23% o fac destul de des). Un interes ocazional pentru lectura, atunci cand acesta stimuleaza curiozitatea elevului, manifesta 54% dintre subiectii nostri.

Cunoasterea interesului pentru lectura prezinta importanta in conditiile in care, dupa cum afirma cei care abordeaza teoretic si practic domeniul educational, invatarea este un proces activ si nu unul pasiv. Pentru ca intelegerea critica, de durata, sa aiba loc, elevii trebuie implicati activ in pro­cesul de invatare.

Programul Step by step este un program de abordare interdisciplinara ce urmareste individualizarea experientei de invatare, adica urmareste ca educatia sa se bazeze pe nivelul de dezvoltare, pe interesele si pe abilitatile fiecarui copil in parte. Aceasta afirmatie este sustinuta de modalitatile in care se realizeaza invatarea, observatiile noastre demonstrand ca 31% dintre subiecti citesc intotdeauna cu placere in timp ce 46% dintre acestia scriu intotdeauna cu placere.

Aceasta perspectiva subliniaza caracteristicile fundamentale ale invatarii centrate pe elev, promovand ideea ca elevilor trebuie sa li se ofere un control sporit asupra invatarii prin asumarea responsabilitatii cu privire la ceea ce invata, modul in care invata, momentul in care invata. O consecinta importanta o reprezinta necesitatea ca elevii sa isi asume un inalt grad de responsabilitate in contextul invatarii si sa isi aleaga in mod activ scopurile, precum si sa isi administreze invatarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul ca persoana care preda la clasa le va spune ce, cum, unde si cand sa invete. Ei sunt cei care trebuie sa inceapa sa o faca.

O variabila deosebit de importanta a invatarii o reprezinta ascultarea opiniilor exprimate de colegi. Dintre subiectii cercetarii noastre 31% au demonstrat ca asculta intotdeauna ce se spune in clasa, in timp ce 46% o fac destul de des. Nu asculta ce spun colegii si nu impartasesc decat uneori ideile colegilor, doar 23% dintre subiecti. Impartasirea ideilor presupune ca elevii asculta, renuntand la a face judecati sau la a-si impune propriul punct de vedere.

Ce primesc in schimb este intelepciunea colectiva a celorlalti care, daca nu are alt merit, macar exprima ideile in alti termeni si ofera un context mai larg pentru propriile idei. De fapt, acest gen de dialog extins le permite elevilor sa-si reexamineze si sa-si slefuiasca propriile idei, sa le plaseze in mozaicul de idei care se for­meaza in jurul unui anumit subiect, prin invatare si experienta. Ascultand ce spun ceilalti si impartasindu-si ideile, elevul descopera efectele si mijloacele colaborarii si negocierii cu semenii in locul unei competitii pe criterii standard impuse de adulti.

Comportamentul de munca sustinuta si indeplinire totala a sarcinilor de invatare a fost observat la 54% dintre elevii clasei a III-a Step By Step. Destul de des fac acest lucru si 38% dintre colegii lor, in timp ce delasarea si neglijenta in indeplinirea sarcinilor de munca si invatare se remarca la doar 8% dintre elevi.

Observatiile asupra comportamentelor in clasa au evidentiat faptul ca un procent foarte important (69% dintre subiecti) ofera intotdeauna colaborare si sprijin colegilor pentru indeplinirea sarcinilor la clasa, procentul celor care colaboreaza doar uneori cu colegii de clasa fiind nesemnificativ (doar 8% dintre subiecti). Elevii claselor in care se aplica alternativa educationala Step by Step sunt invatati sa puna un accent deosebit pe colaborarea si implicarea. Sunt valori pozitive pe care elevii le adopta ca standarde de comportament, deoarece relatiile elevului cu grupul social caruia ii apartine au o importanta deosebita asupra evolutiei personalitatii sale, cat si asupra randamentului invatarii.

Identificarea si respectarea nevoilor celorlalti este un comportament invatat, care necesita renuntarea la anumite lucruri in favoa­rea celorlalti. Invatatorii ii invata pe elevii sa fie atenti la nevoile celorlalti imparta cu altii ceea ce au, considerand ca aceasta este o deprindere sociala si de supravietuire importanta. Reprezentarea grafica a rezultatelor cercetarii noastre privind acest aspect, arata ca nevoile celorlalti sunt importante pentru elevii ce s-au constituit in lotul nostru de subiecti.

Invatatorii de la clasa Step by Step definesc inca din primele saptamani ale clasei I asa-numitele "reguli ale clasei" care scot in evidenta cateva trasaturi cum ar fi: respectul pentru ordine si curatenie, responsabilitatea pentru ceea ce se intampla in clasa, cinstea, grija fata de ceilalti. Sunt valori pozitive pe care elevii le adopta ca standarde de comportament si care se oglindesc si in informatiile obtinute pe parcursul cercetarii noastre: 85% dintre elevii clasei a III-a respecta si mentin ordinea si curatenia in clasa.

Deschiderea totala fata de ceilalti si fata de opiniile lor, chiar si atunci cand au fost critice, a fost observat la 23% dintre elevii clasei a III-a Step By Step. Destul de des accepta criticile justificate 46% dintre colegii lor, in timp ce rigiditate in acceptarea remarcilor celorlalti cu privire la atitudinea sau rezultatul muncii lor este observata la 31% dintre elevi.

Curiozitatea fata de lucrurile necunoscute s-a manifestat intotdeauna la 38% dintre elevii clasei a III-a Step By Step, ceilalti 62% dintre elevi manifestand acest tip de comportament destul de des.

Motivatie intrinseca in munca si indeplinirea sarcinilor de invatare a fost observata intotdeauna la 31% dintre elevii clasei a III-a Step By Step. Destul de des sunt motivati sa actioneze si 64% dintre colegii lor, in timp ce lipsa motivatiei in indeplinirea sarcinilor de munca si invatare se remarca uneori la 23% dintre elevi ce compun lotul cercetarii noastre.

Respectul pentru adulti este prezent intotdeauna la 92% dintre subiecti nostri, doar 8% dintre elevi manifestand foarte rar o lipsa de respect fata de adultii cu care intra in contact.

Intr-o clasa Step by Step cu mese mobile, scaunele imprejur, mochetate pentru unele activitati sa se desfasoare cu elevii asezati pe podea, comportamentul responsabil fata de bunurile din clasa este manifestat de 92% dintre elevi.

Responsabilitatea, respectul reciproc, onestitatea, civismul si seriozitatea sunt valori care stau la baza dezvoltarii caracterului in sistemul Step by Step. Acestea sunt constante pe care le intalnim in comportamentul tuturor elevilor clasei a III-a.

Elevii isi formeaza sentimentul de apartenenta la grup prin integrare si participare la activitatile clasei. In alternativa Step By Step castiga un adevarat sens al responsabilitatii si proprietatii prin participarea la activitatile clasei, crearea regulilor ce vor fi respectate in clasa. Comportamentul de integrare si participare la toate activitatile clasei a fost observat la 62% dintre elevii clasei a III-a.

Prin colaborarea activa la procesul de invatare, formarea sentimentului de apartenenta la grup, stimularea responsabilitatii, respectului reciproc, onestitatii, civismului si seriozitatii, valori care stau la baza dezvoltarii caracterului in sistemul Step by Step, elevii ajung sa isi dezvolte un simt al identitatii si pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte unii pe altii si sa se integreze in comunitatea elevilor.

Evaluarea periodica

Evaluarea periodica sa realizat sub forma unei evaluari formative, evaluare ce impune raportarea la temele/obiectivele inscrise in program. Evolutia scolara a relevat doar distantele la care se situeaza fiecare elev fata de obiectivele propuse. In functie de aceste distante a fost organizate activitatile urmatoare, continuand cu activitati de recuperare sau de remediere pentru cei care nu au atins criteriul.

Autoevaluarea de la portofoliul colectiv, a fost realizata printr-o scala de clasificare (anexa 11).

Prezentam rezultatele obtinute prin administrarea acestei scale sub forma unui instrument de autoevaluare a competentelor de munca in grup.

1. Imi vin idei mai bune cand lucrez in echipa.

2. Trebuie sa fiu mereu supravegheat de partener ca sa-mi indeplinesc sarcinile.

3. Partenerul ma ajuta la selectarea materialului pentru carte.

4. Ma supar daca partenerul nu-mi accepta ideile.

5. Accept ideile partenerului daca ma convinge ca sunt mai bune decat ale mele.

6. Ma hotarasc repede ce materiale sa adaug in portofoliul centrului.

7. Ma cert cu partenerul pentru orice material pe care vreau sa-l introduc in portofoliu.

8. In echipa, imi place sa ma inteleg bine cu partenerul.

9. Vreau sa conduc echipa.

Jurnalul reflexiv

Pe data de 13 martie 2009, la centrul de Stiinte, copiii au pus la incoltit boabe de grau in recipiente transparente, etichetate cu numele fiecaruia. Timp de cinci saptamani fiecare a trebuit sa ingrijeasca plantele in dezvoltare.

In timpul si la sfarsitul acestui experiment fiecare dintre copii si-a scris propriile reflectii intr-un jurnal reflexiv despre tot ceea ce a acumulat in acest rastimp de cinci saptamani, utilizand o fisa de insemnari pentru jurnalul experimentului prezentata in anexa 12.

Harta conceptuala

Realizarea hartii conceptuale pentru proiectul tematic.

Cu sprijinul invatatoarei, elevii au realizat o harta conceptuala proiectului tematic"Painea", pe care o prezentam mai jos:

Harta proiectului tematic "Painea"

Tehnica 3-2-1

Tehnica 3-2-1 poate fi considerata o buna modalitate de autoevaluare cu efecte formative in planul invatarii realizate in clasa. Este o cale de a afla rapid si eficient care au fost efectele proceselor de predare si invatare, avand valoare constatativa si de feed-back. Denumirea provine din faptul ca elevii scriu :

3 termeni (concepte) din ceea ce au invatat,

2 idei despre care ar dori sa invete mai mult in continuare,

o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care considera ei ca au dobandit-o in urma activitatilor de predare - invatare.

Valoare constatativa si de feed-back a tehnici consta in faptul ca, pe baza conexiunii inverse externe, invatatorul poate regla procesele de predare viitoare, imbunatatindu-le si poate elabora programe compensatorii daca rezultatele sunt sub asteptari, ori programe in concordanta cu nevoile si asteptarile elevilor. Aceasta tehnica de evaluare am aplicat-o la sfarsitul activitatilor de la urmatoarele centre:

Centrul de constructii: pentru activitatea desfasurata la data de 6 martie 2009 denumita "Prepararea de Mucenici-semnificatia religioasa acestui fel de paine".

Centrul de matematica: pentru activitatea desfasurata la data de 29 mai 2009 constand in jocuri de rol "La moara, La fabrica de paine, La brutarie, La magazin". Exemplificarea raspunsurilor obtinute in urma activitatii din centrul de constructii:

Elevii au specificat care sunt conceptele noi invatate de ei in semestrul al II-lea. Astfel: "a framanta" este un concept nou, invatat acum de 24% dintre elevii clasei a III-a, "a dospi"de alti 23% dintre elevi, de "ingrediente" au auzit abia acum un procent de 23% din intregul lot de subiecti, iar despre "drojdie" si "coca" au invatat, pentru prima data, 15% dintre subiecti.

Cat despre abilitatile dobandite, 39% dintre elevii clasei a III-a spun ca au invatat ( pentru prima data) sa modeleze coca in forma cifrei opt (atunci cand au facut mucenicii), alti 23% dintre subiecti stiu acum sa aseze aluatul in tava si ce reguli de igiena sa respecte in bucatarie, iar 15% dintre subiecti sunt incantati ca au invatat cum se framanta aluatul.

Chiar daca au invatat multe lucruri noi si interesante, elevii isi manifesta curiozitatea de a sti si alte lucruri noi, sau de a dobandi noi abilitati in domeniu. Astfel, un procent destul de mare de elevi (31% din intregul lot), specifica ca sunt curiosi sa invete cum sa prepare si alte produse cu aceleasi ingrediente (apa, faina, sare, drojdie), sau vor sa stie sa faca gustari la care sa foloseasca painea. Sunt destui elevii care vor sa invete cum pastreze painea cat mai proaspata (23% dintre subiecti), sau care vor sa invete reguli de asezare a unei mese festive (alti 15%).

Evaluarea finala

a. Portofoliu de evaluare

Pentru realizarea portofoliului de evaluare s-au format sase echipe - cate una pentru fiecare centru de activitate. Elevii au lucrat cate doi in echipa. O singura echipa a fost formata din trei elevii, cea de la centrul de arta.

Pentru o eficienta mai mare a echipelor, elevii au fost lasati sa-si aleaga activitatile dupa preferinte. Fiecare a avut libertatea de a-si numi echipa, astfel incat numele sa aiba legatura cu activitatea desfasurata la centrul ales. Fiecare echipa a luat la cunostinta sugestiile de activitati si de continuturi, precum si de criteriile de evaluare a portofoliului. Elevii au fost anuntati ca vor putea adauga idei noi de activitati sau de produse finite. Produsele individuale vor proveni din activitatea desfasurata in clasa, dar pot fi incluse in portofoliu materiale realizate si acasa. Produsele colective vor fi adaugate portofoliului prin munca de echipa desfasurata in scoala, in clasa sau chiar acasa, unde pot lucra cu impreuna cu familia.

Continutul portofoliului de evaluare alcatuit pentru studiul tematic "Painea"

Exemple de produse incluse in portofoliu:

Centrul de citire

Prezentam doar cateva din produsele activitatii elevilor care au fost incluse in portofoliu, pentru a ilustra activitatea din fiecare centru. Celelalte produsele ale activitatii elevilor pot fi vazute in anexa 13.

Ex. de proverbe si zicatori

Culese si aduse in cadrul centrului de citire de elevii C.I. si O.C.

Cine-i flamand, painea-i in gand.

Somnul pentru lenes este painea cea de toate zilele.

Prietesugul fara dragoste, ca painea fara sare.

Pe ciobanul fara caine lupii-l lasa fara paine.

Omul bun e ca painea cea de grau.

Omul harnic, muncitor, de paine nu duce dor.

Nici paine fara munca, nici munca fara paine

Nimic nu e mai scump decat painea.

Ex. de ghicitori

Culese si aduse in cadrul centrului de citire de elevii C.I. si O.C.

I. Care turta afanata
Este zilnic cumparata
Se gaseste-n orice casa
Si-o servim felii la masa?
(Painea)

II. Ce-i mandru la sat
Si bun la mancat ?
(Graul)

III. Ia gandeste-te si spune
Cine-i mai bogat in lume ?
(Pamantul)

IV. De aici si pan' la munte
Numai paturi asternute.
(Holdele)

Ex. de poezii

Culese si aduse in cadrul centrului de citire de elevii C.I. si O.C.

Paine la foame udata e cea mai dulce bucata,

de Anton Pan

Nastratin Hogea odata pe fiul sau l-a-ntrebat

Niscaiva zaharicale vreodata d-a mancat.

Copilul sau ii raspunse ca n-a mancat nicidecum.

Hogea il intreaba iarasi:

- Dar ce mananci tu acum ?

- Paine uscata cu apa.

Hogea zise: - Asadar, socotesti tu c-ar fi-n lume vrun alt mai dulce zahar

Ca asta paine uscata ce o uzi si o imbuci,

Cu atata gust si foame cat s-altui pofta aduci ?

Centrul de scriere

"Bobul de grau"

Compunere realizata de elevul A.R

Intr-o frumoasa zi de toamna, un bob de grau batran isi aduna nepoteii pentru a le spune ce se va intampla cu ei. Se vede ca aceasta era menirea sa: ii invata pe cei "tineri" care este importanta lor in viata oamenilor.
- Dragii mosului, stiu ca unii dintre voi sunt bolnavi. Va intrebati, poate, de ce fratii vostri sunt sanatosi si voi nu.

Acesta a fost unul din efectele negative pe care le-au avut substantele cu care oamenii au curatat buruienele care nu lasau firele de grau sa se dezvolte. Am sa va spun care este drumul pe care il veti urma de acum in colo. Ascultati! Batranul bob de grau incepu sa povesteasca cu emotie:

Un bob de grau fu semanat. Oooo! Ce intuneric e aici? Darse vede ca nu sunt singur, ci sunt multe boabe de grau, spuse vesel bobul. A trecut iarna si a venit primavara, iar bobul de grau a rasarit.

Ce multa lumina este! Sunt singurul fir de grau?

Nu ai iesit tu primul! Suntem multe fire de grau aici, pe campie!

A trecut timpul si firul de grau a crescut mare, a facut un spic de grau in care se adaposteau mai multe boabe. Firul de grau se mandrea cu copilasii sai. Erau toti sanatosi, desi stapanul stropise campia cu pesticide. Veni si luna iulie.

- Drrrrrrrrrrrr! Ce zgomot incredibil! Ce se intampla?

- O! Vai! Vine spre noi! Vine pentru a ne treiera! spusera firele de iarba in cor.
Stapanul ogorului a inceput sa treiere cu combina. Cand s-a apropiat combina, firul de grau a inceput sa strige:

- Eu nu vreau sa intru acolo? Ce se va intampla cu copilasii mei?

Batranul bob de grau se opri. Boabele tinere erau incremenite. Asteptau sa auda sfarsitul povestii.

Ce s-a intamplat, bunicule? Asa s-a terminat viata bobului de grau?

Nu, dragii mei! Viata noastra nu se termina! Noi suntem bogatia tarii! Din boabele de grau se face faina alba pe care gospodinele o transforma in paine, prajituri, cozonaci si multe alte bunatati. Atata timp cat vom fi semanate pe pamant curat, nepoluat, tratat corect, vom avea o viata lunga si, alaturi de noi, vor trai oameni sanatosi.

Ex. de retete de paine

Culese si aduse in cadrul centrului de scriere de elevii A.R. si C.P.

Paine de casa cu cartofi

Mod de preparare:

Se fierbe un kg. de cartofi albi in coaja, se curata dupa ce se racesc si se dau prin sita sau masina de tocat. Se ia doua kg. de faina si se pune intr-o covata sau lighean, se face la mijloc o gaura unde se pune 100 de drojdie granulata facuta maia si crescuta, cartofii o lingura de sare, una de zahar si o ceasca de ulei si se framanta cu apa calda (circa 300-400 ml), cat sa reziste mana, pana aluatul se desprinde usor de pe mana. Se pune la loc calduros la dospit circa o jumatate de ora. Se fac doua painisoare rotunde se face o crestatura deasupra pe mijloc si se pune la cuptor incins pe tava presarata cu faina. Dupa 5-10 minute cand de se vede ca aluatul a crescut se reduce focul la potrivit. Dupa circa 45-50 de minute se scoate , se unge deasupra cu apa fiarta si se abureste in paturi circa o ora.

Ex. de povestire

Culeasa si adusa in cadrul centrului de scriere de elevul A.R.

Spicul de grau si pleava

Odata, intr-un lan de grau, mai multe spice fara rod s-au pornit sa se laude. Motivul: ele puteau tine "capul' sus, pe cand celelalte, ingreunate de boabe, se curbasera spre pamant. Tocmai cele cu pleava s-au gasit sa se laude, crezandu-se superioare celorlalte. Degeaba spicul cel mai incarcat si mai plecat le-a atras atentia, ca nu au de ce sa se faleasca. Ele tot se credeau merituoase, chiar si fara motiv. Nu peste multa vreme au venit seceratorii, care au taiat toate spicele: si pe cele cu rod, si pe cele fara. Toate au fost puse in gramezi, culcate. Spicele fara boabe nu se mai puteau mandri pentru statura lor, dar erau increzatoare ca oamenii le vor alege pentru ceva special.

A venit si vremea treierisului. Spicele cu boabe au lasat rodul lor, iar cele fara s-au sfaramat in zadar. Nici ca hrana pentru animale nu au fost date, ci doar impinse cu piciorul. Abia acum s-a vazut ca nu au avut de ce sa se laude acele spice cu pleava. Uneori asa se intampla si in lumea oamenilor, ca unii se lauda in zadar, fara sa-si vada lungul nasului, pana cand o patesc!

Centrul de matematica

Ex. de crearea/rezolvare de probleme

Problema propusa de eleva D.D.

FISA DE LUCRU

Raspuns: 102 produse de panificatie

Problema propusa de eleva A.E

"La o patiserie s-au copt 30 de covrigi cu mac, covrigi cu sare cu 12 mai mult, iar covrigi cu susan cu 7 mai putin decat covrigi cu sare. Cati covrigi s-au facut?"

Problema propusa de eleva D.D.

"Intr-o brutarie s-au facut 10 paini. In alta brutarie s-au facut de 3 ori mai multe. Cate paini s-au facut mai multe?"

Centrul de Stiinte

Ex. descrieri stiintifice

Extractia si tipul fainii

Tema propusa in cadrul centrului de stiinta de elevul E.D.

Gradul de extractie al fainii reprezinta cantitatea de faina obtinuta din 100 kg. grau, ce se regaseste sub forma unuia sau mai multor sortimente. Sortimentul poarta denumirea de tip de faina si este caracterizat de regula prin continutul de cenusa sau printr-un indice de culoare. Tipul fainii reprezinta continutul mineral exprimat in procente fata de substanta uscata, inmultit cu 1000. Tipurile de fainuri fabricate in Romania sunt: faina alba de tip 480 (0.48 % cenusa), superioara tip 000 (0.48% cenusa), tip 550 (0.55% cenusa), tip 650 (0.65% cenusa), faina semialba de tip 800(0.80% cenusa), faina neagra tip 1250 (1.25% cenusa), faina dietetica de tip 1750 (1.75% cenusa).

Odata cu cresterea gradului de extractie al fainii, pe langa cresterea continutului ei mineral si a continutului de invelis, cresc si continuturile de proteine, grasimi, celuloza si vitamine. Diferenta dintre fainurile de extractii diferite se datoreaza si conditiilor climaterice de cultura, perioadei de maturizare si degradarilor suferite de boabe dupa recoltare.

Obiceiuri/traditii legate de paine

Culese si prezentate in cadrul centrului de stiinta de R.A.

Pasca - poate insemna doua lucruri: un fel de paine nedospita care e mancata de evrei religiosi in timpul Pastelui evreiesc sau un cozonac special mancat de crestini de Pasti. Pasca (pe limba ebraica 'mata') se face dintr-un aluat nedospit obtinut dintr-un amestec de cinci cereale. In traditia evreiasca pasca e poreclita 'painea saracilor', din cauza faptului ca evreii saraci continuau s-o manance si dupa Paste. Cartea Exodului povesteste ca evreii au plecat in mare graba din Egipt si n-au avut timp sa-si pregateasca paine dospita. In amintirea acestui eveniment, evreii mananca timp de opt zile numai pasca (in loc de painea dospita obisnuita).

Matzah - de Shabbat - a saptea zi a saptamanii, - evreii fac mancaruri alese. Una dintre acestea este matzah - paine nedospita, uscata si presata, asemanatoare foilor de napolitane. In mod normal, in timpul anului, se pune sare pe paine, ca o  amintire de ofertele care se aduceau templului cand exista,  dar de anul nou, se pune pe paine miere sau zahar, in speranta ca vor avea un an dulce.

Hala - de anul nou se mananca o hala (paine evreiasca de sarbatori) dulce, si rotunda, ca fericirea noastra sa nu aiba sfarsit.

Centrul de Arte

Cu ocazia zilei de 1 martie elevii au confectionat martisoare din aluat.

Prezentam fotografii realizate cu la aceasta activitate.

Proba de vocabular (adaptata dupa proba de vocabular Rey)

Am considerat potrivita pentru evaluarea achizitiilor si identificarea nivelului de cunoastere atins de elevi la finalizarea studiului tematic, utilizarea unei probe de vocabular adaptata cu sprijinul specialistului de la cabinetul de asistenta psihopedagogica al unitatii scolare.

Proba a constat din alcatuirea unei fise de lucru continand cuvinte ce desemneaza categorii de obiecte si fenomene invatate in cadrul studiului tematic despre paine. Elevii au avut sarcina de a desemna cinci cuvinte din categoria respectiva pe care le-au invatat in semestrul al II-lea. Proba a durat 15 min. Pentru validarea nivelului de cunostinte acumulate prin studiul tematic, am administrat fisa de lucru si la debutul experimentului.

Categorii de cuvinte:

Cereale

Legume

Masini-unelte

Condimente

Diviziuni ale timpului

Sentimente

Verbe

Materii prime

Meserii

Munci agricole

Feluri de mancare

Obiceiuri/traditii

Retete de paine

Sortimente de panificatie.

Prezentam rezultatele obtinute de elevii la testarea si retestarea cu proba de vocabular, proba la care numarul maxim de elemente, reprezentand noile achizitii, era de 70 de cuvinte. Vom prezenta, mai intai, rezultatele obtinute la testarea initiala, realizata in debutul experimentului.

Interpretare rezultatelor obtinute in urma centralizarii si prelucrarii statistice cu ajutorul programului SPSS, debuteaza cu analiza indicatorilor tendintei centrale. In cadrul parametrilor tendintei centrale sunt incluse acele procedee care ofera o valoare reprezentativa (centrala) pentru sirul de date masurat, dupa cum aflam de la Radu, I., (1991). Pentru a afla valoarea indicatorilor tendintei centrale si semnificatia acestora, vom studia tabelul de mai jos.

La inceputul studiului tematic despre paine, media cuvintelor cunoscute de scolari era destul de mica (m= 32,3077), in conditiile in care numarul maxim de cuvinte cerute era de 70. Mediana, valoarea ce reprezinta punctul central al seriei, deoarece la stanga si la dreapta ei se situeaza cate 50% din totalitatea datelor, are o valoare ce coincide cu media (Md=32). Mediana coincide cu media in cazul unei distributii teoretice normale, sub forma de clopot, dupa cum putem vedea atunci cand studiem histograma rezultatelor, prezentata mai jos.

Analizand histograma rezultatelor obtinute la testarea initiala, observam ca distributia este normala (parametrica), aspectul curbei fiind in forma de clopot (curba lui Gauss), cu densitatea maxima a frecventei in zona mediana (in jurul mediei si modului) si cu densitate minima la cele doua extremitati. Indicele de dispersie (imprastierea in jurul mediei) este foarte mare s =7,51, evidentiind o imprastiere foarte mare a rezultatelor in raport cu media. Pentru validarea rezultatelor experimentului vom analiza distributia rezultatelor obtinute la evaluarea finala, realizata la sfarsitul experimentului, atunci cand am retestat lotul de subiecti. Vom incepe cu analiza indicilor de start, indicatori ai tendintei centrale.

Din analiza indicatorilor tendintei centrale a rezultatelor obtinute la sfarsitul experimentului, observam ca valoarea mediei (m= 68.15), este apropiata de cea a medianei (Md=68). Mediana coincide si aici cu media, avand o distributie teoretica normala, chiar daca distributia grafica nu s-a realizat sub forma de clopot ( curba lui Gauss) ci mia degraba sub forma de J (dupa cum observam din reprezentarea grafica de mai jos).

Analizand histograma rezultatelor obtinute se remarca aspectul de curba in forma de J al distributiei, cu densitatea maxima a frecventei in zona mediana (in jurul mediei si modului) si cu densitate minima doar la una dintre extremitati. Indicele de dispersie (imprastierea in jurul mediei) este foarte mic s =0,99, evidentiind o grupare a rezultatelor in jurul mediei.

Dupa cum observam mai sus, in locul curbei lui Gauss, sub forma de clopot (asa cum am obtinut la testarea initiala), avem o inclinare a curbei de distributie sub forma literei J, data fiind tendinta de grupare a rezultatelor scolare spre extrema pozitiva a scarii de evaluare. Inclinarea curbei de distributie a rezultatelor scolare spre extrema pozitiva a scarii de evaluare, apare ca efect al implementarii unei palete largi de metode activ-participative de invatare (metode prezentate in cadrul studiului tematic), si abordarii interdisciplinare. Putem considera ca am demonstrat ca interdisciplinaritatea determina o invatare deplina, prin asigurarea timpului si modalitatilor necesare insusirii temelor, iar rezultatul acestui tip de invatare este cunoasterea integrala a conceptului studiat, (in masura limitelor in care este posibila existenta acestui tip de cunoastere).

Modul este parametrul care corespunde celei mai mari frecvente, mai precis este valoarea cea mai frecvent intalnita. Dupa cum observam in tabelul frecventelor de aparitie a scorurilor la testarea initiala, Mo=33, deoarece 15.4% dintre subiectii nostri au precizat cunoasterea a 33 de cuvinte legate de paine, cereale, legume, masini-unelte, condimente, diviziuni ale timpului, sentimente, verbe, materii prime, meserii, munci agricole, feluri de mancare, obiceiuri si traditii, retete de paine din toata lumea, unitati de masura, sortimente de panificatie) care urmau sa fie invatate prin parcurgerea proiectului tematic. Sa vedem ce s-a modificat, dupa parcurgerea proiectului, la nivelul achizitiilor de vocabular.

Dupa cum observam in tabelul frecventelor, la proba retest modulul are o valoare foarte mare (Mo=69), si acesta deoarece 46.2% dintre subiectii nostri au precizat cunoasterea a 69 de cuvinte noi (cuvinte legate de paine, cereale, legume, masini-unelte, condimente, diviziuni ale timpului, sentimente, verbe, materii prime, meserii, munci agricole, feluri de mancare, obiceiuri si traditii, retete de paine din toata lumea, unitati de masura, sortimente de panificatie) pe care le-au invatat prin parcurgerea proiectului tematic.

Dupa cum se observa din prezentarea si prelucrarea matematico-statistica a rezultatelor obtinute de esantionul experimental in aceasta perioada, aplicarea modelului de proiectare tematica prin abordare interdisciplinara, a condus la uniformizarea rezultatelor, toti elevii obtinand un nivel inalt de cunoastere.

Prin reprezentare grafica de mai jos, putem remarca progresul realizat in aceasta perioada: fata de rezultatele primei testari s-a inregistrat un nivel superior de cunoastere si o crestere a mediei generale de cuvinte cunoscute, apartinand categoriilor prezentate mai sus, de la 32 de cuvinte la 69 de cuvinte noi, cuvinte ce imbogatesc vocabularul elevilor de clasa a treia.

Concluzii

Analiza si interpretarea datelor cercetarii derulate in cadrul acestei lucrari, a facilitat surprinderea rolului si importantei organizarii interdisciplinare a continuturilor educationale, in valorificarea larga a informatiilor dobandite de elevi si transformarea acestora in structuri cognitive. Acesta a fost si continutul primului obiectiv propus si atins de lucrarea noastra.

Rezultatele obtinute ne indreptatesc sa afirmam ca cea dintai dintre ipotezele cercetarii pedagogice, cea care prezuma ca interdisciplinaritatea, ca principiu de baza in organizarea moderna a continutului didactic, conduce la realizarea unei cunoasteri integrale la elevii de varsta scolara mica (prin formarea unui set de cunostinte esentiale, abilitati si competente specifice), a fost validata.

Indeplinirea obiectivelor si validarea ipotezei a fost realizata cu ajutorul unui grup de elevi ai clasei a III-a Step By Step de la Scoala cu clasele I-VIII "Remus Opreanu", Constanta, format din 13 elevi (7 baieti si 6 fete). cateva repere importante despre subiectii cercetarii au fost obtinute prin consultarea fisei psihopedagogice completata pe parcursul scolaritatii.

Am aflat ca doua treimi dintre subiectii cercetarii beneficiaza de conditii foarte bune de viata, iar o treime dintre ei de conditii bune de viata, acestea asigurand subiectilor nostri o dezvoltare fizica armonioasa (chiar daca, ca rezultat al modernitatii, printre ei exista si cativa elevii si supraponderali, cu tendinte spre obezitate). Cei mai multi dintre elevii clasei a III-a care au parcurs si primele doua clase din invatamantul primar in cadrul alternativei educationale Step By Step au rezultate foarte bune la toate disciplinele, o treime au rezultate foarte bune la cateva discipline, si doar unul are rezultate medii la toate disciplinele.

Rezultatele bune ii motiveaza pe elevi, astfel incat aproape jumatate dintre elevii clasei a III-a, au participat la toate concursurile scolare, iar doi dintre ei au obtinut premii importante la aceste concursuri.

Toate acestea pot fi considerate caracteristici ale alternativei educationale Step by Step care, incepand cu programul zilnic conceput special pentru a facilita invatarea, astfel incat fiecare copil sa poata invata si ajunge la intelegerea completa a sarcinilor propuse in ritmul si modul propriu, continuand cu imbinare intre curiozitatea jocului si invatare (activitatea de joc produce motivatia spre descoperire a copilului, pe care Step by Step o cultiva), cu formarea deprinderii de-a lucra individual si de-a comunica deschis rezultatele, ideile, intrebarile si nedumeririle lor, motiveaza elevii ce marturisesc ca le place la scoala si ca nu sunt obositi sau plictisiti dupa cele 8-9 ore petrecute in scoala.

Alternativa Step by Step ajuta fiecare elev sa-si cultive aptitudinile, evidentiind ceea ce are mai bun. Elevul bun -noteaza R. Perron (1970)( apud. I.Radu, 1998)- este convins de reusita sa, elevul slab de esecul sau, fiecare din ce in ce mai mult, pe masura ce se confirma statutul lor scolar. Elevul bun va fi progresiv intarit in convingerea sa, iar elevul slab va fi progresiv deturnat - mai ales ca efect al fixitatii in notare - si se va instala intr-o devalorizare din ce in ce mai viu resimtita ca fiind de nedepasit. Un statut adjudecat tinde sa se reediteze, sa se confirme (efectul Pygmalion). Iata de ce in sistemul Step by Step, nu exista catalog, nu exista categorisiri si ierarhizari ale elevilor.

Lucrarile cu rezolvarile sarcinilor, ale tuturor elevilor sunt expuse in clasa. Exista - fara a fi stigmatizanta - posibilitatea de comparare cu ceilalti, de reflexie, de intelegere si de corectare a demersurilor mentale neadecvate sau slab conturate.   In timp, mapa cu lucrari a fiecarui copil - cuprinzand lucrari datate si comentate - devine oglinda progresului acestuia fata de el insusi. Evaluarea privind chiar continutul lucrarilor, el insusi, educatorii si altii pot constata progresele si slabiciunile sale. A le depasi pe cele din urma nu este decat o chestiune de motivatie, de-a se simti bine in contextul de invatare, curiozitatea proprie copilului fiind suficienta pentru progres.

Elevii cu diferente foarte mari de performanta, colaboreaza in sarcini, fara ca diferentele de ritm si stil individual sa perturbe achizitiile.

Sustinuti de modul in care se desfasoara activitatile, elevii isi formeaza un stil de munca eficient, cei mai multi dintre subiectii lotului fiind caracterizati in fisa psihopedagogica ca fiind activi, muncind sistematic, dovedind creativitate. Foarte putini sunt cei care au un stil de munca inegal, dau dovada de neglijenta, lucreaza destul de haotic sau un stil de munca speculant.

Ambianta si mediul in care invata si se formeaza elevii faciliteaza echilibrul emotional. Cei mai multi dintre elevii clasei a III-a studiate de noi, dau dovada de calm in relatiile cu ceilalti, dovedesc echilibru, foarte putini fiind cei care dau dovada de instabilitate emotionala, sunt uneori irascibili sau usor timizi in relatiile cu ceilalti.

In cercetarea pedagogica desfasurata am utilizat experimentul natural, cel care pastreaza nealterata ambianta de activitate, fara ca elevii sa cunoasca intentiile si sa sesizeze modificarile introduse in organizarea procesului de invatamant.

Am utilizat ca variabila independenta abordarea interdisciplinara a unitatilor de continut (prin studiul tematic "Painea") considerand cunoasterea integrala ce urma a fi dobandita de catre elevi, drept variabila dependenta.

Efectuarea experimentului pedagogic, metoda ce a constat in masurarea efectului produs ca urmarea desfasurarii activitatilor cuprinse in studiul tematic, (organizare ce integreaza diverse domenii de cunoastere), a debutat cu o evaluare initiala a cunostintelor pe care elevii le detineau cu privire la tema pe care urma s-o abordam. Pe parcursul desfasurarii experimentului am realizat o testare periodica incheind experimentul printr-o testare finala.

In cadrul cercetarii noastre am mai utilizat metode si procedee precum studiul documentelor de politica educationala/scolara (pentru culegerea de date si informatii necesare formularii obiectivelor si lansarii ipotezelor cercetarii), studierea documentelor scolare (pentru a determina eficienta  abordarii interdisciplinare si a predarii/invatarii integrate), analiza produselor activitatii elevilor ( pentru determinarea eficientei studiului tematic) metoda observatiei naturale, portofoliu de evaluare ( pentru evaluarea finala), jurnalul reflexiv ( pentru autoevaluare) tehnica 3-2-1 (ca modalitate de feed-back pentru cadrul didactic) si o proba de vocabular adaptata dupa proba de vocabular Rey (pentru demonstrarea gradului de cunoastere a conceptelor predate.

Timp de saptesprezece saptamani elevii au desfasurat activitati care au integrat diverse domenii de cunoastere, desfasurand activitati in cele sase centre de interes: citirea, scrierea, matematica, stiintele, artele, constructiile, precum si in cele specifice altor discipline: educatia religioasa, educatia civica, ajutandu-se intre ei, indrumati de invatatoare si de parinti. Au fost explorate trei concepte majore folosind tematica painii: schimbarea, universalitatea si varietatea.

Elevii au putut observa schimbarea pe masura ce graul a crescut din seminte transformandu-se intr-o planta inalta, iar boabele au fost transformate in faina, sau au vazut cum drojdia descompune zaharurile si elibereaza dioxid de carbon. Schimbarea a fost evidenta cand elevii au observat coacerea painii.

Prin experimente au observat ce se intampla cu diferite sortimente de paine expuse aerului si apei. Elevii au apreciat universalitatea si varietatea facand si gustand paine din toata lumea. Parintii au putut veni la scoala sa vorbeasca despre traditii familiale si obiceiuri. Clasa a comparat sarbatoriri culturale legate de paine, luand in considerare elementele comune gasite in anumite serbari din diferite tari. Elevii au pus intrebari, au cautat raspunsuri, au investigat, au dezbat si si-au prezentat concluziile, fiind cuprinsi in mod activ in procesul de invatamant.

Au avut astfel posibilitatea de a gandi in mod critic, a negocia, au invatat sa coopereze si sa ajunga la compromisuri.

Au dobandit noi cunostinte despre ei insisi, despre egalii lor si despre lumea care ii inconjoara. Studiul aprofundat al acestui subiect i-a invatat pe elevii ca exista multe avantaje in a urmari idei si chestiuni la un nivel mai aprofundat de intelegere. Fiind pe deplin angajati intr-un proiect de grup, elevii au experimentat binefacerile comunicarii, fiind atenti la nevoile celuilalt, fiind parte dintr-o comunitate si stabilind conexiuni.

Prin abordarea interdisciplinara a continuturilor invatarii s-a reusit formarea si dezvoltarea capacitatilor si abilitatilor de experimentare si explorare a realitatii folosind instrumente si procedee specifice, la sfarsitul studiului tematic elevii fiind capabili sa deruleze experimente simple pe baza unui plan de lucru, sa aplice observatia ca demers al cunoasterii de tip stiintific, sa masoare cu instrumente conventionale si neconventionale, comparand rezultatele cu propriile estimari, sa inregistreze in forma grafica observatii ale unor fenomene si procese din mediul inconjurator, sa respecte regulile de comunicare si comportament negociate in desfasurarea activitatilor de grup.

Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile i-a facut pe elevi sa fie capabili sa prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate, sa utilizeze produse alimentare in conditii adecvate de igiena.

Modalitatea de organizare a studiului tematic a facilitat dezvoltarea unor comportamente relationale privind constituirea grupurilor sociale, la sfarsitul lui elevii va fi capabili sa identifice grupurile relationale din care face parte: familia, grup de prieteni, colegi, sa identifice reguli de igiena a corpului si a alimentatiei, coreland sanatatea mediului cu sanatatea propriului organism, sa formuleze criterii simple, in functie de care se pot constitui diferite grupuri, sa dovedeasca dorinta de participare la activitatea unor grupuri.

Evaluare initiala a cunostintelor pe care elevii le detin cu privire tema abordata ne-a aratat ca cei mai multi elevii au dorit sa stie din ce este facuta painea pe care o mananca in fiecare zi, cum se transforma graul in paine, de cat timp ai nevoie sa prepari painea, de ce se usuca sau mucegaieste, cate feluri de paine exista sau cum se fac modelele de pe paine. Elevii stiau despre paine doar ca: este buna de mancat, se foloseste la sandvisuri, are unele semnificatii religioase (anafura, pasti) sau ca oamenii care vor sa slabeasca nu trebuie sa manance multa paine (sau chiar deloc).

Evaluarea periodica sa realizat sub forma unei evaluari formative, evaluare ce impune raportarea la temele/obiectivele inscrise in program. Evolutia scolara a relevat doar distantele la care se situeaza fiecare elev fata de obiectivele propuse. In functie de aceste distante a fost organizate activitatile urmatoare, continuand cu activitati de recuperare sau de remediere pentru cei care nu au atins criteriul.

Evaluarea finala a fost realizat prin mai multe metode, una dintre acestea fiind portofoliu de evaluare. Pentru realizarea portofoliului de evaluare s-au format sase echipe - cate una pentru fiecare centru de activitate. Elevii au lucrat cate doi in echipa. O singura echipa a fost formata din trei elevii, cea de la centrul de arta.

Pentru o eficienta mai mare a echipelor, elevii au fost lasati sa-si aleaga activitatile dupa preferinte. Fiecare a avut libertatea de a-si numi echipa astfel incat numele sa aiba legatura cu activitatea desfasurata la centrul ales. Fiecare echipa a luat la cunostinta sugestiile de activitati si de continuturi, precum si de criteriile de evaluare a portofoliului. Elevii au putut adauga idei noi de activitati, de produse finite. Produsele individuale au provenit din activitatea desfasurata in primul rand in clasa, dar au fost incluse in portofoliu materiale realizate si acasa.

Continutul portofoliului de evaluare, alcatuit pentru studiul tematic "Painea", a constat in povesti cu si despre paine, grau sau alte produse din faina, fise de lucru, scenete ale caror personaje sunt cerealele si produsele din cereale, proverbe si zicatori, ghicitori, creatii ale elevilor in proza si in versuri, retete de paine din toata lumea, rezolvari si compuneri de probleme/exercitii inspirate din informatiile stiintifice citite, ghicitori matematice, probleme si exercitii cu toate operatiile invatate, descrieri stiintifice, colectie de imagini, informatii privind importanta cerealelor si a painii, reguli de igiena alimentara in vederea consumului acestora, curiozitati despre cereale, paine, produse derivate, rolul painii in viata de zi cu zi si in viata comunitatii crestine din care copilul face parte, desene si picturi cu utilizarea unei game variate de culori si diferite tehnici de lucru, colaje cu parti din cereale (boabe, seminte), machete a unor constructii necesare pentru fabricarea painii: moara, utilaje agricole, brutarie.

Elevii au concluzionat (dupa cum arata informatiile obtinute prin tehnica 3-2-1), dar isi manifesta curiozitatea de a sti si alte lucruri noi, sau de a dobandi noi abilitati in domeniu.

Proba de vocabular (adaptata dupa proba de vocabular Rey), a demonstrat faptul ca elevii si-au imbogatit vocabularul cu foarte multe cuvinte noi (cuvinte legate de paine, cereale, legume, masini-unelte, condimente, diviziuni ale timpului, sentimente, verbe, materii prime, meserii, munci agricole, feluri de mancare, obiceiuri si traditii, retete de paine din toata lumea, unitati de masura, sortimente de panificatie) pe care le-au invatat prin parcurgerea proiectului tematic.

Analizand histograma rezultatelor obtinute prin administrarea probei de vocabular, am remarcat aspectul de curba in forma de J al distributiei, data fiind tendinta de grupare a rezultatelor scolare spre extrema pozitiva a scarii de evaluare.

Inclinarea curbei de distributie a rezultatelor scolare spre extrema pozitiva a scarii de evaluare, apare ca efect implementarii unei palete largi de metode activ-participative de invatare, determinand o invatare deplina prin asigurarea timpului si modalitatilor necesare insusirii temelor, iar rezultatul abordarii interdisciplinare este cunoasterea integrala a conceptului studiat (in masura limitelor in care este posibila existenta acestui tip de cunoastere).

Am demonstrat ca actionand dupa cum ne-a indemnat D'Hainaut (apud Cucos C., 2006, pag.95), care sublinia ca "punctul focal al curriculum-lui trebuie sa fie elevul si nu materia", respectand principiile de psihologie a invatarii prin dezvoltarea gandirii divergente, critice si creative a elevilor, descoperirea, stimularea si valorificarea disponibilitatilor elevilor, adoptand tehnici diferite pentru stiluri diferite, orientand activitatea de invatare pe investigatii continue, pe eforturi intelectuale si motrice, pe autodisciplina, alternand studiul individual cu activitati de grup, formand si dezvoltand atitudini si capacitati, printr-o activitate de predare menita sa stimuleze si sa sustina in permanenta motivatia elevilor pentru invatarea continua, permanenta am reusit atingerea obiectivelor instructiv-educative propuse prin abordarea interdisciplinara a continuturilor.

Activitatile interdisciplinare s-au impus in invatamantul modern ca o necesitate spre a raspunde cerintelor de educatie ale societatii contemporane.

Sintetiza experientelor mondiale cu privire la integralizare, pornind de la curiozitatea naturala a copilului, duce spre dezvoltarea priceperilor stiintifice si deschide drumul spre o gandire integralizata, stimuleaza cunoasterea stiintifica si dezvolta atitudini noi fata de experienta proprie, formeaza viziune unitara asupra lumii vii, realizeaza deschiderea spre folosirea de tehnologii moderne, promoveaza autoinstruirea si educatia permanenta.

Toate acestea ne permit sa consideram ca fiind atins si ultimul obiectiv propus de lucrarea noastra, cel de validarea abordarii interdisciplinare ca modalitate de formare a unei cunoasteri integrale la elevii din invatamantul primar.

BIBLIOGRAFIE

Albu, G. (2001), Mecanisme psihopedagogice ale evaluarii scolare,

Ploiesti: Ed. Universitatii din Ploiesti

Ausubel, D. P., Robinson, R. (1981), Invatarea scolara. O introducere in psihologia pedagogica, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Birzea, C. (coord.) (2001), Invatarea permanenta - prioritate a politicii educationale din Romania, Bucuresti: Institutul de Stiinte ale Educatiei

Bocos, M. (2002), Instruire interactiva. Repere pentru reflectie si actiune, Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitara Clujeana

Bocos, M. (2005), Teoria si practica cercetarii pedagogice, ed. a III-a,

Cluj-Napoca: Ed. Casa Cartii de Stiinta

Botckin, J., Elmandjira, M., Malita, M. (1981), Orizontul fara limite al invatarii, Bucuresti: Ed. Politica

Cerghit, I. (2007), Metode de invatamant, ed. a IV-a, Iasi: Ed. Polirom

Chis, V. (2005), Pedagogia contemporana - pedagogia pentru competente, Cluj-Napoca: Ed. Cartii de Stiinta

Chis, V. (2001) Activitatea profesorului intre curriculum si evaluare,

Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitara Clujeana

Chis, V.(2002) Provocarile pedagogicei contemporane, Cluj-Napoca:

Ed. Presa Universitara Clujeana

Ciolan, L.,(2008), Invatarea integrata - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iasi: Ed. Polirom

Cojocariu, M.,V.,(2003), Educatie pentru schimbare si creativitate,

Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Constandache M., Dima G.,(2007), Evaluarea in invatamantul primar. Orizonturi noi, Constanta: Ed. Ex Ponto

Cozma,T.(2002), Introducere in pedagogie, Iasi:Ed. Universitatii Al. I. Cuza

Cretu, C. (1998), Curriculum diferentiat, Iasi: Ed. Polirom

Cretu, C. (2000), Teoria curriculumului si continuturile educatiei, Iasi: Ed. Universitatii Al. I. Cuza

Cretu, V., (1980), Directii de colaborare interdisciplinara in invatamantul gimnazial, Revista de pedagogie nr.5

Cristea, S. (coord.) (2006), Curriculum pedagogic, Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Cristea, S. (1998), Dictionar de termeni pedagogici, Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Crisan, A. (coord.) (1996), Curriculum scolar. Ghid metodologic, MEdC

Cucos, C. (2005) Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade

Didactice, Iasi: Ed. Polirom

Cucos, C. (2002), Pedagogie, ed. a II-a, Iasi: Ed. Polirom

Dave, H.R., (1991), Fundamentele educatiei permanente, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Davitz, G., Ball, S., (1978), Psihologia procesului educational, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Dellors, J. (coord.) (2000), Comoara launtrica. Raportul catre UNESCO al Comisiei Internationale pentru Educatie, Iasi: Ed. Polirom

D'Hainaut, L. (coord.) (1981), Programe de invatamant si educatie permanenta, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

D'Hainaut, L.,(1981), Interdisciplinaritate si integrare, in Programe de invatamant si educatie permanenta, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Dragu, A., (1996), Structura personalitatii profesorului, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Dragu, A.,Cristea, S.,(2003), Psihologie si pedagogie scolara, Constanta:

Ovidius University Press

Dumitru, I. (2000), Dezvoltarea gandirii critice si invatarea eficienta, Timisoara: Ed. Universitatii de Vest

Ezechil, L. (2002), Comunicarea educationala in context scolar, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Frunza V.,(2003) Teoria si metodologia curriculum-lui, Constanta:

Ed. Muntenia

Gagne, R. M., Briggs, L. (1977), Principii de design al instruirii, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Geissler, E. (1981), Mijloace de educatie, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

D'Hainaut, L. (coord.)(1981), Programe de invatamant si educatie permanenta, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Ionescu, M. (2003), Instructie si educatie. Paradigme, strategii, orientari, modele, Cluj-Napoca: Ed. Garamond

Ionescu, M.,Radu,I.(coord.) (2001), Didactica moderna, editia a II-a, revizuita, Cluj-Napoca: Ed. Dacia

Ionescu,M.,Chis,V.(2001),Pedagogie.Suporturi pentru formarea profesorului, Cluj-Napoca: Ed. Presa Universitara Clujeana

Ionescu, M., Chis, V.,(1992), Strategii de predare si invatare, Bucuresti:

Ed. Stiintifica

Isac, V., (1989), Structura axiologica a interdisciplinaritatii, Forum nr.3

Istrate, Olimpia. Catre o abordare interdisciplinara prin evaluarea autentica, EDICT - Revista educatiei, nr. 7/2004, Bucuresti: Editura Agata

Iucu, R. B. (2001), Iucu, R. B. (2000), Managementul si gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, Iasi: Ed. Polirom

Iucu, R. B, Manolescu, M. (2005), Elemente de pedagogie, Ed. Universitatii din Bucuresti, Credis

Joita, E.(2006), Instruirea constructivista - o alternativa: fundamente, strategii, Bucuresti: Ed. Aramis

Jinga, I., Negret, I.(2004), Inspectia scolara si desingul instructional, Bucuresti: Ed.Aramis

Jinga, I., Istrate, E., (2001), Manual de pedagogie, Bucuresti: Ed.ALL Educational

Landsheere, G. de (1975), Evaluarea continua a elevilor si examenele, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Kerekes, A. (coord.), (2004), Predarea integrata in cadrul disciplinei

Sesiunea judeteana de comunicari pentru elevi si profesori "Stiinta si tehnica" Editia I, iunie 2003, Cluj-Napoca: Ed. Risoprint

Kerekes, A., (2004), Conceptualizarea proiectarii disciplinei integrate in invatamantul gimnazial, Buletin de informare si documentare a cadrelor didactice nr.7

Kerekes, A., (2005), Abordarea interdisciplinara in proiectarea disciplinei integrate in invatamantul gimnazial, Revista Univers Pedagogic nr. 3

Kerekes, A., (2005), Conceptualizarea si proiectarea disciplinei integrate - Cluj-Napoca: Ed. PRO VITA

Maciuc, I. (2000), Dimensiuni sociale si aspecte institutionale ale educatiei, Craiova: Ed. Sitech

Manolescu, M. (2006), Evaluarea scolara. Metode, tehnici, instrumente, Bucuresti: Ed. Meteor

Manolescu, M. (2005), Curriculum pentru invatamantul primar si prescolar. Teorie si practica, Bucuresti: Ed. Universitatii din Bucuresti, Credis

Marcu F., Maneca, C., (1978), Dictionarul de neologisme Ed. a III-a

Meyer, G. (2004), De ce si cum evaluam?, Iasi: Ed. Polirom

Monteil, J. M. (1997), Educatie si formare, Iasi: Ed. Polirom

Muster, D., Moldoveanu, M., (1998), Gradul I in invatamant - Ghid practic, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Muster, D.,(1998), Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Neacsu, I. (1999), Instruire si invatare, ed. a II-a, Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Neacsu, I. (1990), Metode si tehnici moderne de invatare eficienta, Bucuresti: Ed. Militara

Neculau, A., Cozma T.,(coord.), (1995), Psihopedagogie pentru examenul de definitivat si gradul didactic II, Iasi: Ed. Spiru Haret

Negret, I., Panisoara, I. O. (2005), Stiinta invatarii, Iasi: Ed. Polirom

Nicola, I. (1995), Tratat de pedagogie, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Nicola, I.(1998), Cercetarea psihopedagogica, Targu - Mures: Ed.Tipomur

Niculescu, R.M. (2000), Teoria si managementul curricumului, Brasov: Ed. Universitatii Transilvania

Novak, A. (1981), Metodologia evaluarii, Bucuresti: Institutul de Cercetare Pedagogica si Psihologica

Novak, A. (1988), Ghid statistic pentru cercetarile din educatie si invatamant, Bucuresti: Ed. Litera

Oprea, C.,L. (2003), Pedagogie. Alternative metodologice interactive,

Ed. Universitatii din Bucuresti

Panturu, S. (2002), Elemente in teoria si metodologia instruirii, Brasov:

Ed. Universitatii Transilvania

Paisi L., M. (2005), Psihologia educatiei copilului prescolar si scolar mic, Pitesti: Ed. Paralela 45

Paun, E., Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentari teoritice si demersuri educative, Iasi: Ed. Polirom

Paun, E. (1982), Sociopedagogie scolara, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Panisoara, I..O. (2006), Comunicarea eficienta, ed.a III-a, Iasi: Ed. Polirom

Peretti, A. De (1996) Educatia in schimbare, Iasi: Ed. Spiru Haret

Petrescu, P., Pop,V.,(2007), Transdisciplinaritatea -- o noua abordare a situatiilor de invatare, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Piaget, J.,(1972), Dimensiunile interdisciplinare ale psihologiei, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Potolea, D. (1996), Scopuri si obiective ale procesului didactic; in "Sinteze pe teme de didactica moderna", Bucuresti: Tribuna Invatamantului

Potolea, D., Manolescu, M. (1996), Teoria si metodologia curriculumui, Bucuresti: Ed. PIR, MEdC

Potolea, D., Manolescu, M. (1995), Teoria si practica evaluarii educationale, Bucuresti: Ed. PIR, MEdC

Radu, I. (1991) Introducere in psihologia contemporana, Cluj-Napoca: Ed. Sincron

Radu, I., (coord.) (1983), Psihologia educatiei si dezvoltarii, Bucuresti:

Ed. Academiei

Radu, I.T, Ezechil, L.(2005), Didactica. Teoria instruirii, Pitesti:

Ed. Paralela 45

Radu, I.T. (1999), Evaluarea in procesul didactic, Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Rotariu, T., Ilut, P. (1999), Ancheta sociologica si sondajul de opinie, Iasi:

Ed. Polirom

Salade, D. (coord.), 1982, Didactica - Continutul invatamantului - componenta fundamentala a procesului didactic Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Skinner, B.F. (1971), Revolutia stiintifica a invatamantului, Bucuresti:

Ed. Didactica si Pedagogica

Schwartz, B., Rutsch, C. (1998), Invatarea prin joc, Open Society Institut, New-York

Smith, G.M. (1971), Ghid simplificat de statistica pentru psihologie si pedagogie, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Stan, E. (2006), Managementul clasei, Bucuresti: Ed. Aramis

Stan L. (1994), Cercetarea pedagogica si inovarea in invatamant, in vol. Psihopedagogie, Iasi: Editura Spiru Haret

Stanciu, M., (1999) Reforma continuturilor invatamantului. Cadru metodologic, Iasi: Ed. Polirom

Stoica, A., Mihail, R. (2006), Evaluarea educationala. Inovatii si perspective, Bucuresti: Ed. Humanitas Educational

Stoica, A. (coord). (1998), Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, Document al MEN, SNEE

Soitu, L. (1997), Pedagogia comunicarii, Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica

Tomsa Gh.( coord.), (2005), Psihopedagogie prescolara si scolara pentru examenul de definitivat si gradul didactic II, supliment al revistei "Invatamantul prescolar" Bucuresti

Tudorica, R. (2007), Managementul educatiei in context european, Bucuresti: Ed. Meronia

Ungureanu, D. (1999), Educatie si curriculum, Timisoara: Ed. Eurostampa

Vaideanu, G. (1988), Educatia la frontiera dintre milenii, Bucuresti:

Ed. Politica

Vlasceanu, L. Neculau, A., Miroiu, A., Marginean, I, Potolea, D. (coord.) (2002), Scoala la rascruce. Schimbare si continuitate in curriculumul invatamantului preuniversitar. Studiu de impact. Vol I si II, Iasi: Ed. Polirom

Voiculescu, F. (2005), Manual de pedagogie contemporana, Partea I,

Cluj-Napoca: Ed. Risoprint

Walsh, K.,B., (1999), Predarea orientata dupa necesitatile copilului de 8, 9 10 ani, Bucuresti: Editat C.E.D.P. Step by Step, Romania

Walsh,K.,B., (1999), Predarea orientata dupa necesitatile copilului de 6-7 ani, Bucuresti:Editat C.E.D.P. Step by Step, Romania

***Curriculum National (1999)- Planuri cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, C.N.C., Bucuresti: Editura Corint

*** Legea Invatamntului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

*** Legea Statutului Personalului Didactic nr. 128/1997, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

***Le petit Larousse en couleurs, Ed. 1995

*** OECD (2000), Analiza politicilor nationale in domeniul educatiei (trad.), MEN, Bucuresti

***M.E.C.,(2004), Programa scolara - Clasa a III - a, Ed. Didactica Press, Bucuresti

***M.E.C.,(1998), Comisia Nationala de Reforma a Planurilor de Invatamant. Plan cadru pentru Invatamantul Preuniversitar, Bucuresti

***Revista de pedagogie, 2007, 1-6, pp. 17-20