EVALUAREA PROGRAMULUI DE INSTRUIRE

EVALUAREA PROGRAMULUI DE INSTRUIRE

Evaluarea in procesul de formare se impune pentru a putea controla, adapta, eficientiza actul instruirii pe ambele sale dimensiuni: teoretica si practica. Pe parcursul desfasurarii programului de formare se vor efectua evaluari initiale, formative, sumative( pe discipline) si de final.

OBIECTIVELE EVALUARII

• evaluarea performanțelor cursanților
• evaluarea conținutului
• evaluarea formatorilor
• evaluarea programului de formare

I.      EVALUARE INITIALA

     SCOP

Stabilirea specificului grupului ce participa la procesul de formare

Neexistand o triere a cursantilor, accesul nefiind ingradit decat de nivelul de scolarizare, grupul va fi unul extrem de eterogen si poate surprinde prin caracteristicile sale. Se impune o evaluare cu caracter sociopsihopedagogic in urma careia se pot trasa linii directoare de urmat pentru actul de instruire, fiind astfel adaptate:

maniera de abordare

mijloacele de instruire folosite

metodele si procedeele

ritmul de parcurgere a continuturilor

standardele de performanta

metodele de evaluare

     METODE

Teste de aptitudini

Aplicarea testelor de aptitudini probeaza existența competențelor generale stipulate in Standardele Ocupaționale și Standardele de Pregatire Profesionala.

     SCALA DE APRECIERE

Scala de apreciere este una nominala, specifica testelor aptitudinale, notele brute obtinute astfel capatand ulterior valente psihopedagogice.

Observatii

Rolul acestor teste este de diagnoza individuala si de grup, fara a avea caracter selectiv.

Rezultatele obtinute sunt confidentiale.

II.   EVALUARI FORMATIVE

SCOP

Evaluarea continuturilor aplicate,a modului de formare si cristalizare a competentelor de catre cursanti si a prestatiei pedagogice a formatorilor.

FRECVENȚA

Este stabilita in funcție de particularitatea grupului.

METODE

Conversația catehetica

Testul grila

Testul docimologic

SCALE DE APRECIERE

Scalele de apreciere sunt numerice, pentru o mai buna cuantificare a rezultatelor obtinute.

III. EVALUAREA FINALA

SCOP

Certificarea competentelor profesionale formate in cadrul cursului de Contabil

METODE

Testul grila

Testul docimologic

Proiectul

Portofoliul

SCALA DE APRECIERE

Scala numerica

Testul docimologic

Testul docimologic reprezinta "un set de probe sau intrebari cu ajutorul caruia se verifica si se evalueaza nivelul asimilarii cunostintelor si al capacitatilor de a opera cu ele, prin raportarea raspunsurilor la o scara de apreciere etalon, elaborata in prealabil" (I. Nicola, 1996, p. 403). Prezinta mai multe caracteristici pe care le sintetizam astfel:

sunt formate dintr-un grupaj de intrebari sau teme - numite itemi - care acopera o arie de continut (o parte a programei);

sunt proiectate astfel incat sa acopere obiectivele instructive prefigurate; prin urmare, intre itemi si obiectivele instruirii trebuie realizata o buna concordanta. Obiectivele stabilite in momentul proiectarii actiunii de instruire se manifesta ca rezultate la incheierea actiunii si apar in proba ca itemi;

cuprinde itemi care evidentiaza ce stie elevul ca informatie si ce stie sa faca, deci operatii, deprinderi, priceperi;

sunt utilizate mai mult pentru verificari periodice si in foarte mica masura pentru verificari curente;

ofera posibilitatea masurarii mai exacte a performantelor in comparatie cu alte probe;

poseda insusiri ale investigatiei experimentale (controlul conditiilor de aplicare, posibilitatea repetarii probei, tratarea statistica a datelor etc.), ceea ce le confera o mai mare precizie;

asigura un grad sporit de obiectivitate in apreciere prin standardizarea criteriilor de notare/barem de evaluare. Aprecierea se realizeaza prin raportarea fiecarui raspuns la un etalon;

prezinta o "tripla identitate": de continut (cuprind aceleasi sarcini), conditii de aplicare (timp de lucru, explicatii etc.) si criterii de reusita;

corespund exigentelor de validitate si fidelitate.

Ca si alte forme si metode de evaluare, testele indeplinesc mai multe functii:

cunoasterea nivelului de pregatire al subiectilor testati;

evaluarea eficientei predarii, a demersului didactic intreprins;

identificarea si diagnosticarea dificultatilor de invatare;

selectionarea pentru a accede pe o treapta superioara de invatamant sau in vederea angajarii/certificarii

Calitatile tehnice ale testelor docimologice sunt: validitatea, fidelitatea, standardizarea, etalonarea, obiectivitatea, aplicabilitatea.

Exista mai multe criterii in functie de care se realizeaza clasificarea testelor:

dupa continutul evaluarii realizate, se face distinctie intre testele psihologice si testele de randament (docimologice);

dupa metodologia elaborarii: teste elaborate de profesor si teste standardizate;

in raport cu momentul interventiei evaluative in procesul de instruire: teste initiale, teste finale si teste de progres.

Proiectul

Proiectul reprezinta un demers evaluativ mult mai amplu decat investigatia. Proiectul incepe in clasa prin definirea temei, a sarcinii de lucru, uneori chiar inceperea rezolvarii acesteia. Demersul se continua acasa pe parcursul catorva zile/saptamani (in aceasta perioada cursantul se consulta frecvent cu formatorul) si se finalizeaza sub forma unui raport asupra rezultatelor obtinute. Poate fi realizat individual sau in grup si parcurge mai multe etape vizand colectarea datelor si realizarea produsului. Proiectul trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: de ce (motivatia), ce (obiective), cum (strategii, cai de realizare, planuri si actiuni), cine (responsabilitati), cu ce (resurse), cand (termene), cu ce rezultate (produse si efecte). Demersul de realizare a unui proiect impune parcurgerea catorva "pasi" :

stabilirea domeniului de interes;

stabilirea premiselor initiale - cadru conceptual, metodologic, datele generale ale investigatiei;

identificarea si selectarea resurselor materiale;

precizarea elementelor de continut ale proiectelor.

Acestea din urma pot fi organizate dupa urmatoarea structura: pagina de titlu, cuprinsul (structura), introducerea, dezvoltarea elementelor de continut, concluziile, bibliografia, sectiunea anexelor (grafice, tabele, chestionare, fise de observatie s.a.).

In evaluarea proiectului se au in vedere criterii generale de evaluare:

• criterii care vizeaza calitatea proiectului, sub aspectul produsului (validitatea proiectului, completitudinea sa, elaborarea si structurarea, calitatea materialului utilizat, creativitatea);
• criterii care vizeaza calitatea activitatii studentului, sub aspectul procesului realizat (raportarea la tema proiectului, nivelul de performanta atins, documentarea, nivelul de elaborare si comunicare, tipul  greselilor, creativitatea, calitatea rezultatelor din perspectiva valorificarii si utilizarii proiectului in sfera practica a activitatii)

Portofoliul

In evaluare, portofoliul este un concept polisemantic si polifunctional, cercetatorii si cadrele didactice avand despre acesta reprezentari si acceptiuni diferite. Portofoliul a fost perceput ca procedura care permitea renovarea practicilor evaluarii pentru a le pune in concordanta cu noutatile vizate de catre un invatamant orientat spre dezvoltarea competentelor complexe, insesizabile prin testele obisnuite, standardizate larg raspandite in S.U.A. si Canada.

Studiile realizate asupra utilizarii portofoliului ca procedura alternativa de evaluare, precum si practica educationala evidentiaza o serie de cerinte/conditii ce trebuie indeplinite in acest demers: stabilirea obiectivelor, adecvarea continutului cu scopul/obiectivele prestabilite, stabilirea criteriilor de evaluare si a standardelor de performanta, implicarea cursanților, a parintilor in organizarea propriu-zisa a portofoliilor, "crearea" de timp pentru evaluare, comunicarea rezultatelor.

Portofoliul implica participarea cursanților la selectia continuturilor, definirea criteriilor de selectie si de apreciere a lucrarilor, precum si manifestarile de reflectie personala ale acestora. Reunind intr-un continut material unic un anumit numar de trasee ale activitatii unui elev/student, portofoliul este polifunctional; se pot identifica unele functii de esenta formativa, in timp ce altele sunt functii de atestare.

Printre functiile formative ale portofoliului, retinem urmatoarele:

de a incuraja / stimula evaluarea centrata pe progresul invatarii;

de a favoriza autoevaluarea si invatarea autonoma;

de a exersa capacitatea metacognitiva;

In definirea unui portofoliu, sunt relevante scopul, contextul, si modul de proiectare

Scopul portofoliului este acela de a confirma faptul ca ceea ce este cuprins in obiectivele invatarii reprezinta, in fapt si ceea ce stiu participanții si sunt capabili sa faca (savoir - faire). Astfel, in functie de destinatie sau destinatarul sau (persoana, institutie, comunitate), portofoliul poate fi folosit de profesor ca instrument de evaluare si va cuprinde componente relevante ale progresului cursantului.

Contextul vizeaza varsta cursantilor, specificul disciplinei, interesele, abilitatile, aspiratiile cursanțiloretc.

Proiectarea portofoliului include atat scopul si contextul, cat si proiectarea propriu-zisa a continutului.

Inainte de realizarea efectiva a portofoliului, trebuie stabilite cu claritate cerintele - standard la care se va raporta intregul continut al portofoliului. Prin urmare, portofoliul poate fi exclusiv o sarcina a formatorului (el stabileste scopul, contextul, realizeaza proiectarea lui, formuleaza cerintele standard si selecteaza produsele reprezentative ale activitatii cursanților) sau poate implica si contributia cursanților (alegerea anumitor esantioane din propria activitate, considerate semnificative sub raportul calitatii lor). Astfel, portofoliul poate stimula creativitatea, ingeniozitatea, implicarea personala a cursantului in activitatea de invatare, motivatia intrinseca etc.

Elementele constitutive ale portofoliului pot fi evaluate separat, la momentul respectiv, de catre formator (evaluare formativa) sau se poate realiza o apreciere globala, holistica a portofoliului, pe baza unor criterii clare, comunicate cursantilor inaintea alcatuirii portofoliului. Criteriile holistice de evaluare pot fi elaborate exclusiv de catre formator sau pot fi dezvoltate in cooperare cu participanții, stimulandu-le astfel motivatia participarii la realizarea unor produse calitativ superioare. Aprecierea holistica a unui portofoliu se bazeaza pe impresia generala asupra performantei cursanților, asupra produselor realizate, luand in considerare elementele individuale componente.

EVALUAREA INSTRUIRII PRACTICE

Deprinderile, abilitațile, competențele pot fi operaționalizate din punct de vedere evaluativ folosind urmatoarele metode:

Metoda analizei standardelor de performanța

Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale

Tehnica ierarhiilor

Evaluarea obiectivelor

Autoevaluarea

Metoda analizei standardelor de performanța

Presupune evidențierea nivelului dorit al performanțelor. Standardele de performanța stabilesc ce trebuie sa realizeze o persoana folosind ca indicatori:

timp

resurse consumate

calitatea produsului

cost

cantitatea de produse

Avantajul metodei:

Participanții știu inainte de a incepe o activitate ce se așteapta de la ei.

Evaluarea axata pe aceasta analiza, diferențiaza urmatoarele niveluri ce surprind performanțele cursanților:

nivelul 1- face cu greutate fața responsabilitaților, are rezultate acceptate la limita prescripțiilor

nivelul 2- nu face fața sarcinilor complexe sau celor ce implica o activitate sub presiunea timpului, dar realizeaza corect activitațile ce presupun rutina

nivel 3- in medie, calitatea activitații este satisfacatoare, dar necesita progrese și dezvoltare

nivel 4- in mod constant activitatea este de calitate buna, invața din experiențele trecute

nivel 5- are succes in realizarea sarcinilor, calitatea activitaților este superioara

Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale

Tehnica scalelor și ancorelor comportamentale sau metoda BARS se aseamana cu metoda anterioara, dar este un indicator mai larg și ofera mai multe informații despre personele evaluate.

Pași:

stabilirea criteriilor

acordarea de punctaj fiecarui criteriu

In acordarea punctajului se ține cont de frecvența unor aptitudini in comportamentul, conduita unei persoane.

Pentru acordarea de punctaje se folosesc scale in care se alege, pentru fiecare criteriu, unul dintre cele cinci grade de evaluare:

1- aproape niciodata

2- rareori

3- cateodata

4- frecvent

5- aproape intotdeauna

Tehnica ierarhiilor

Se pornește de la ideea conform careia orice evaluare concepe o ierarhie pornind de la persoana cu cele mai slabe performanțe, pana la cea cu cele mai bune performanțe, tehnica care avantajeaza o serie de curanții și dezavantajeaza o alta.

Acest fenomen poate fi diminuat prin CRITERIUL RAPORTARII LA NORMA INDIVIDUALA , in sensel ca aprecierea se face prin raportarea propriului cursant la propriul potențial, precum și la performanțele anterioare.

Evaluarea obiectivelor

Orice activitate este precedata de stabilirea obiectivelor, urmand a evalua la un moment gradul de atingere al acestora.

Exista cinci tipuri de echilibru intre obiective și realizari, respectiv:

Autoevaluarea

Autoevaluarea presupune:

stabilirea obiectivelor

prezentarea criteriilor de evaluare

conștientizarea propriilor acumulari sau carențe

Scopul metodei:

dezvoltarea spiritului critic

autocunoașterea

sporirea satisfacției profesionale

capacitatea de a te exprima

EVALUAREA PROGRAMULUI DE FORMARE

SCOP

evidențierea influențelor pozitive și negative pe care programele le au asupra rezultatelor și asupra cursanților

Aceasta evaluare urmarește 4 aspecte:

reacțiile cursanților

invațarea

schimbarile comportamentale

rezultatele tangibile

Sunt recomandate o serie de tehnici, precum:

Human Hunter

Decizia

Ziarul

Studiu de caz

Soluția salvatoare

Human Hunter

Completarea unei liste cu numele colegilor in funcție de anumite caracteristici:

Decizia

Cursanții trebuie sa ia o decizie individuala pentru soluționarea unei situații.

Organizare: 5-8 persoane

Se aleg 7 situații ce sunt supuse analizei fiecarui participant. Acesta noteaza de la 1 la 7 fiecare situație in parte:

1- cea mai favorabila situație pentru care ar opta

7- cea mai nefavorabila situație

ZIARUL

O metoda axata pe ac iunea de grup, " Ziarul" reprezentand colectivitatea, " articolul" evaluarea pe care o realizeaza fiecare cursant procesului de formare in parte.

Articolele sunt dezbatute si se contureaza Ziarul, axat pe ideea de unitate.