STRATEGIA DEZVOLTARII ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

STRATEGIA DEZVOLTARII ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

1. CONTEXT

Secolul XXI a marcat o turnura in evolutia conceptelor de educatie formala si non-formala, aflate din ce in ce mai frecvent in centrul discursului educational international. In plan european, initiativa promovarii activitatii educative scolare si extrascolare apartine Consiliului Europei prin Comitetul de Ministri care si-a concretizat demersurile in recomandarile adresate in acest domeniu statelor membre. Cel mai relevant document il constituie Recomandarea din 30 aprilie 2003, care mentioneaza directiile de actiune referitoare la recunoasterea statutului echivalent al educatiei nonformale cu cel al educatiei formale din perspectiva contributiei egale la dezvoltarea personalitatii copilului si a integrarii lui sociale. Astfel, s-a accentuat:

statutul activitatii educative scolare si extrascolare ca dimensiune a procesului de invatare continua;

necesitatea recunoasterii educatiei nonformale ca parte esentiala a educatiei obligatorii;

importanta activitatii educative scolare si extrascolare pentru dezvoltarea sistemelor relationate de cunostinte, a abilitatilor si competentelor;

oportunitatea oferita de activitatea educativa scolara si extrascolara pentru crearea conditiilor egale/echitabile de acces la educatie pentru dezvoltarea deplina a potentialului personal si reducerea inegalitatii si excluziunii sociale;

stimularea implicarii tinerilor in promovarea valorilor si principiilor etice: dreptate, toleranta, pace, cetatenie activa, respectarea drepturilor omului;

utilizarea potentialului activitatii educative scolare si extrascolare ca mijloc complementar de integrare sociala si participare activa a tinerilor in comunitate;

promovarea cooperarii in vederea utilizarii diverselor abordari didactice necesare ridicarii standardelor calitatii procesului educational;

asigurarea resurselor umane si financiare pentru implementarea si recunoasterea valorica a programelor educative scolare si extrascolare din perspectiva rezultatelor invatarii;

recunoasterea activitatii educative scolare si extrascolare ca dimensiune semnificativa a politicilor nationale si europene in acest domeniu.

In consecinta, activitatea educativa scolara si extrascolara reprezinta spatiul care permite transferul si aplicabilitatea cunostintelor, abilitatilor, competentelor dobandite in sistemul de invatamant. Prin formele sale specifice, activitatea educativa scolara si extrascolara dezvolta gandirea critica si stimuleaza implicarea tinerei generatii in actul decizional in contextul respectarii drepturilor omului si al asumarii responsabilitatilor sociale, realizandu-se, astfel, o simbioza lucrativa intre componenta cognitiva si cea comportamentala.

Reiterand mesajul Consiliului Europei transmis in cadrul sesiunilor de la Lisabona din anul 2000 si de la Brussels, din anul 2004, cu privire la rolul educatiei in societatea contemporana, statele membre considera educatia o prioritate absoluta si un agent cheie al asigurarii coeziunii sociale capabil sa contribuie la imbunatatirea climatului democratic european.

2. VIZIUNE

Profilul de formare reprezinta o componenta reglatoare a Curriculum-ului National. Acesta descrie asteptarile exprimate fata de elevi la sfarsitul invatamantului obligatoriu si se fundamenteaza pe cerintele sociale exprimate in legi si in alte documente de politica educationala, precum si pe caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor.

Capacitatile si atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter transdisciplinar si definesc rezultatele invatarii, urmarite prin aplicarea noului curriculum.

Astfel, pana la sfarsitul invatamantului general si obligatoriu, elevii ar trebui:

1. sa demonstreze gandire creativa
2. sa foloseasca diverse modalitati de comunicare in situatii reale
3. sa inteleaga sensul apartenentei la diverse tipuri de comunitati
4. sa demonstreze capacitate de adaptare la situatii diferite;
5. sa contribuie la construirea unei vieti de calitate;
6. sa inteleaga si sa utilizeze tehnologiile in mod adecvat;
7. sa-si dezvolte capacitatile de investigare si sa-si valorizeze propria experienta;
8. sa-si construiasca un set de valori individuale si sociale si sa-si orienteze comportamentul si cariere in functie de acestea;

Finalitatile urmarite prin profilul de formare astfel descris trebuie sa constituie premisele construirii oricarui demers educativ, atat la nivelul strategic cat si la nivel conceptual. Astfel se poate articula un curriculum integrat in care informatia si educatia sunt concepute ca un intreg fara a se delimita, artificial, spatiile nici uneia dintre ele. In aceasta perspectiva scoala se poate defini ca spatiu al situatiilor pedagogice/ educationale.

Strategia de dezvoltare a activitatii educative scolare si extrascolare proiectata de Ministerul Educatiei si Cercetarii porneste de la premisa ca abordarea educationala complementara formal - non-formal asigura plus valoarea sistemului educational. Astfel, se valorifica rolul definitoriu pe care educatia il exercita in pregatirea tuturor copiilor de a deveni cetateni activi intr-o societate dinamica, in continua schimbare, contribuind totodata la procesul permanent de imbunatatire a calitatii vietii.

Formularea unor obiective clare si coerente in lumina Tratatului European Constitutional cu privire la importanta respectarii valorilor fundamentale ale drepturilor omului, ale libertatilor, ale democratiei si egalitatii si racordarea la standardele educationale europene reprezinta baza strategica a acestui document.

Strategia urmareste imbunatatirea calitativa a nivelului de educatie absolut necesara in contextul unor schimbari complexe la nivelul vietii de familie, a pietei fortei de munca, a comunitatii, a societatii multiculturale si a globalizarii. Educatia de buna calitate presupune aplicarea modelului diversitatii prin abordarea diferentiata, initierea de proiecte in care sa fie implicati elevi, cadre didactice de diferite specialitati, parteneri educationali, pornind de la nivelul nevoilor educationale specifice comunitatii

In sistemul de invatamant romanesc, cadrul activitatii educative scolare si extrascolare constituie spatiul capabil de a raspunde provocarilor societatii actuale, in sensul in care conceperea flexibila a acesteia permite o continua actualizare a continutului invatarii si a metodelor didactice centrate pe elev, precum si o monitorizare si evaluare de calitate a rezultatelor invatarii. Totodata particularitatile specifice faciliteaza implementarea noii abordarii didactice prin care elevul devine resursa, producator, lider de opinie, deci participant activ.

Este necesara construirea de atitudini si comportamente, de rezistenta la influenta factorilor de risc (fie ca este vorba de cutremur, inundatii, incendii, accidente rutiere, consum de substante toxice, trafic de fiinte umane, infectii cu transmitere sexuala, pandemii, epidemii, violenta dar si forme insidioase cum sunt: aculturalizarea, confuzia criteriilor, invazii ale unor subculturi care confisca tinerii, tocmai pentru ca acestia nu au competente de selectie, nu au alternative. Aceste comportamente se pot construi prin demersuri specifice educatiei pentru schimbare care prefigureaza pregatirea pentru educatia continua.

Pentru a stimula dezvoltarea cognitiva, spirituala, interpersonala si sociala, activitatea educativa scolara si extrascolara are mereu in atentie nevoia de adaptare la cerintele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoastere si potentialul lor. Contextele create de diversele modalitati de concretizare a acestui tip de educatie: proiecte, manifestari punctuale, aplicatii tematice etc, ofera posibilitatea abordarilor interdisciplinare, cross-curriculare si transdisciplinare, exersarea competentelor si abilitatilor de viata intr-o maniera integrata, de dezvoltare holistica a personalitatii.

Pentru a valorifica valentele educative ale continuturilor este necesara o redimensionare calitativa si calitativa a programelor scolare, o redefinire a obiectivelor specifice, astfel incat aplicatiile sa predomine si sa ancoreze orice demers in real.

Strategia accentueaza importanta multiplicarii experientelor pozitive inregistrate in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare si impune extinderea spatiului de interventie in procesul educational curricular, in scopul valorificarii tuturor valentelor educative ale continutului invatarii in interesul superior al copilului. Ea vizeaza articularea intr-un sistem curricular de baza si optional componentele si laturile educatiei formale, nonformale si informale.

Analiza SWOT a evidentiat:

puncte tari:

o    experienta in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare;

o    personal didactic calificat, cu competente necesare evaluarii si valorificarii valentelor educative derivate dintr-o problematica educativa diversa;

o    retea coerenta de coordonare a activitatilor educative scolare, extrascolare si extracurriculare: inspectorul educativ si inspectorul scolar cu programe si proiecte de cooperare internationala -la nivel judetean, coordonatorul de programe si proiecte scolare - la nivelul unitatii de invatamant consilierul diriginte si corpul profesoral - la nivelul clasei; structurile organizationale ale elevilor si parintilor la . nivelul unitatii scolare;

o    diversitatea programului de activitati educative la nivelul fiecarei unitati de invatamant;

o    experienta cadrelor didactice dobandita in derularea proiectelor de cooperare europeana;

o    institutii specializate in activitati educative extrascolare : palatele si cluburile copiilor;

o    modalitati alternative de petrecere a timpului liber prin activitatile derulate, pe tot parcursul anului, in palatele, cluburile copiilor si cluburile de vacanta organizate sistematic;

o    existenta ofertelor educationale in unitati de invatamant, palate si cluburi ale copiilor;

o    gratuitatea activitatilor de timp liber oferite de palatele si cluburile copiilor;

o    calitatea continutului pragmatic al invatarii care mentine si promoveaza specificul traditional alaturi de elementul de noutate;

o    experiente pozitive in ceea ce priveste dezvoltarea personala si integrarea sociala a copiilor;

o    rezultatele de exceptie ale copiilor la manifestari educative nationale si internationale;

o    finalitatea proiectelor si programelor educative ale copiilor prin participarea la competitii judetene, nationale si internationale (Calendarul Proiectelor Educative);

o    vizibilitatea actului educational in comunitate si societate prin mediatizarea activitatilor extrascolare si extracurriculare (spectacole, recitaluri, concursuri, competitii, emisiuni la care participa copiii);

o    transferul de metode didactice neconventionale centrate pe elev utilizate in cadrul activitatilor educative scolare si extrascolare in vederea ridicarii calitatii si eficientei actului educational;

o    deschiderea oferita de disciplinele optionale in conformitate cu interesele copiilor si perspectivele de dezvoltare ale societatii;

puncte slabe:

o    activitatea supraincarcata a inspectorului educativ si a coordonatorului de programe si proiecte de la nivelul unitatii de invatamant La nivelul multor judete exista numai ½ norma pentru postul de inspector educativ, avand aceeasi incarcatura ca pentru o norma intreaga ( inclusiv la nivelul Municipiului Bucuresti - 1 norma pentru 280.000 elevi, 287 unitati scolare si 6 cluburi ale copiilor);

o    activitatea coordonatorului de proiecte si programe educative este vasta, complexa. Acesta nici nu este degrevat de un anumit numar de ore, nici nu este remunerat suplimentar;

o    in cadrul educatiei formale, accentul cade pe transmiterea cunostintelor si nu pe caracterul educativ al continutului;

o    inexistenta, de cele mei multe ori, a dimensiunii sociale in cadrul proiectarii orelor de curs;

o    neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea educativa extrascolara si extracurriculara o are asupra dezvoltarii personalitatii elevului;

o    perpetuarea mentalitatii eronate potrivit careia elevul trebuie sa se dedice integral studiului specific educatiei formale;

o    minimalizarea activitatii educative scolare si extrascolare de catre parinti, cadre didactice, factori/agenti de consiliere si evaluare;

o    lipsa de formare in managementul proiectelor si programelor educative,

o    insuficienta formare in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare;

o    fondurile insuficiente pentru desfasurarea activitatilor educative scolare si extrascolare,

o    dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare;

o    carente in managementul directorilor de unitati scolare, palate si cluburi ale copiilor;

o    imposibilitatea financiara a unor unitati de invatamant (in special din mediul rural), palate si cluburi ale copiilor de a-si imbunatati baza materiala;

o    colaborare defectuoasa a cadrelor didactice la nivel de scoala;

o    instabilitatea cadrelor didactice in sistem (atat in scoli, cat si in PC si CC);

o    retributie necorespunzatoare a cadrelor didactice, lipsa altor facilitati;

o    rutina cadrelor didactice de a transmite numai   cunostinte din curriculum;

o    nerecunoasterea activitatii educative a elevilor realizata in afara orelor de curs;

o    insuficienta personalului din Centrul de Resurse Educationale si a animatorilor de timp liber;

o    incapacitatea scolilor de a deveni ofertanti de proiecte pentru partenerii educationali.

o    atitudinea si demersurile pur formale sau mentinute la nivelul traditional in organizarea activitatilor educative scolare si extrascolare;

o    management defectuos al proiectelor educative

o    oferta redusa de formare in domeniul educatiei nonformale

o    absenta unor deprinderi de formare continua

oportunitati:

o    Redimensionarea "scolii " ca o comunitate autentica, temporala, contextuala, racordata la viata publica, prin promovarea unor politici de compatibilizare intre starea de fapt si standardele de atins;

o    Activitatii educative deschise spre implicare si responsabilizare in viata comunitatii;

o    dimensiuni europene in accesarea noii generatii de programe si proiecte de cooperare internationala;

o    Parteneriate educationale in zona formarii profesionalizate pe diferite tipuri de educatie complementara;

o    Oferta educationala diversificata, de calitate, din perspectiva descentralizarii si a concurentei pe piata educatiei;

o    Continuturile, abilitatile si competentele dobandite in sistemul de invatamant formal, in contexte practice sa fie bine ancorate in realitatea cotidiana,

o    Statutul educational non-formal sa asigure invatarea permanenta;

o    Potentialul creativ al elevilor valorificat prin initierea de noi proiecte educative si asumarea de roluri;

o    Elevii sa fie interesati sa participe la procesul de luare a deciziilor si sa se implice in activitati extrascolare

o    Dezvoltarea voluntariatului si a constiintei utilitatii sociale a tinerilor;

o    Promovarea dialogului intercultural in vederea cresterii calitatii vietii comunitatii;

o    Initierea tinerilor in managementul de proiect, in activitati antreprenoriale si in procesul decizional in vederea finalizarii demersurilor lor.

o    Baza materiala didactica relativ moderna in unitatile de invatamant, palatele si cluburile copiilor (spatii, echipamente, material didactic etc.).

o    Existenta parteneriatului educational cu familia, comunitatea, organizatiile guvernamentale si non-guvernamentale in vederea responsabilizarii acestora in sustinerea si imbunatatirea actului educational.

amenintari:

o    minimalizarea activitatii educative scolare si extrascolare;

o    tendinta mentinerii unui vid legislativ privind reglementarea si certificarea activitatii educative scolare si extrascolare;

o    programele scolare incarcate care nu permit dezvoltarea componentei educative;

o    neimplicarea conducerii unitatii de invatamant in sustinerea si organizarea proiectelor educative;

o    oferta redusa a CCD in domeniul educatiei non-formale (inexistenta) si a metodelor activ - participative;

o    influentarea opiniei publice prin mediatizarea excesiva a unor aspecte negative din scoli;

o    impactul puternic al informalului asupra educatiei

3. PRINCIPII SI VALORI

Strategia activitatii educative scolare si extrascolare este proiectata conform urmatorului set de principii:

principiul prioritatii educatiei, ca responsabilitate asumata de guvernul Romaniei

principiul accesului egal la educatie - conform Constitutiei si Conventiei ONU a Drepturilor Copilului, fiecare copil are dreptul la educatie;

principiul interculturalitatii;

principiul continuitatii activitatilor care au caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara;

principiul complementaritatii formal -non-formal;

principiul flexibilitatii organizationale si informationale;

principiul descentralizarii autoritatii educationale si al asigurarii unitatii demersurilor educationale locale prin coordonare;

principiul abordarii globale, unitare, multidisciplinare si integrate;

principiul transparentei implementarii strategiei, cu participarea societatii civile, alaturi de institutiile guvernamentale in vederea realizarii obiectivelor;

principiul cooperarii - implementarea strategiei are la baza cooperarea institutionala, atat la nivel national, cat si international;

principiul maximizarii potentialului fiecarui elev in scopul dezvoltarii personale

Orice strategie pentru activitatile educative scolare si extrascolare proiectata astazi trebuie sa tina cont de educatia pentru valori. Aceasta are in vedere nu numai cunoasterea de catre elevi a valorilor pe care se intemeiaza normele sociale la un moment dat, ci le permite, in acelasi timp, reflectia critica asupra valorilor si normelor, precum si intelegerea si acceptarea pluralismului valoric, a conflictului valorilor.

Educatia pentru valori se poate realiza explicit prin intermediul unor demersuri special orientate, cum sunt orele de educatie civica, de dirigentie, de consiliere si orientare. Ea se poate realiza si implicit, prin abordarea potentialului valoric al fiecarei discipline, prin demersuri de tip cross-curricular, prin configurarea unui anumit mediu de invatare si prin atmosfera din scoala.

Ca principal element reglator al invatamantului Planul- cadru pentru invatamantul primar si secundar solicita o schimbare de tip democratic a practicilor cotidiene din scoli, de le posibilitatea de orientare individuala a parcursurilor de invatare pana la considerarea optiunilor elevilor si ale parintilor in stabilirea, prin negociere, a programului scolar.

Cadrul de referinta pentru educatia valorica este stabilit de Legea invatamantului care stipuleaza ca finalitatea invatamantului este "formarea personalitatii umane", prin raportarea elevilor la valorile culturii nationale si universale, formarea si dezvoltarea la elevi a capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective, in perspectiva educatiei permanente, educarea acestora in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si tolerantei, al schimbului liber de opinii.

Educatia pentru valori este astfel orientata spre problematica umana, in domeniul moral si civic, precum si spre mediul inconjurator, natural, cultural si tehnologic. Scoala trebuie sa asume responsabilitatea de a aborda educatia pentru cetatenie democratica, educatia pentru calitate si educatia pentru viata privata, cu toate dimensiunile subsumate acestora, prin mijloace specifice, care pot da consistenta tuturor demersurilor educationale.

Educatia pentru cetatenie democratica nu trebuie confundata cu simpla educatie civica, ea reprezinta una dintre finalitatile cele mai importante ale oricarui sistem de invatamant dintr-un stat care a optat pentru democratie. Problema centrala a lumii globalizate de astazi este cea a construirii unei comunitati rationale, in interiorul careia sa se regaseasca doua valori fundamentale: libertatea personala si responsabilitatea. Scoala nu se mai poate rezuma la o simpla "reproducere a societatii", ea are datoria de a contribui prin mijloace proprii la promovarea valorilor si practicilor democratice, a caror prezenta nu se asigura de la sine in mediul extrascolar. Echilibrul unei societati depinde foarte mult de echilibrul dintre libertatea individuala si spiritul comunitar. Scoala trebuie sa contribuie, cu mijloace specifice, la construirea spiritului comunitar, alaturi de libertatea individuala. Educatia pentru cetatenie intr-o societate democratica trebuie sa ia in considerare toate aspectele legate de continutul cetateniei in lumea de astazi: aspectele locale, nationale, europene si globale.

Scoala trebuie sa-i ajute pe elevi sa inteleaga caracterul universal al drepturilor omului si sa-i motiveze pentru promovarea si apararea acestora. Acestea nu pot fi respectate cu adevarat decat intr-un stat si intr-o societate in care indivizii, colectivitatile si reprezentantii institutiiloracestor aasuma cu toata responsabilitatea indatoririle si obligatiile care le revin. Educatia pentru cetatenie trebuie sa dezvolte respectul pentru lege si capacitatea de a interveni pentru apararea si pentru perfectionarea acesteia. Supunerea fata de norme trebuie insotita permanent de exercitiul critic al reflectiei asupra intemeierii normei respective, in raport cu drepturile omului. Pluralismul moral si religios nu exclude existenta unui set comun de valori si principii care intemeiaza identitatea civica, dincolo de identitatea etnica sau religioasa.

O alta dimensiune a educatiei pentru valori este educatia pentru munca de calitate, care trebuie sa vizeze dezvoltarea capacitatilor de proiectie/planificare, de decizie si de asumare a riscului, de colaborare si de evaluare/reevaluare a rezultatelor. Ea trebuie sa stimuleze, in acelasi timp, responsabilitatea pentru munca realizata, insotita deacceptarea evaluarilor obiecctive.

Munca de calitate nu se poate invata in cadrul unei singure discipline, dezvoltarea atitudinilor pozitive fata de munca si fata de calitatea acesteia si a unei motivatii sustinute depind de intregul proces didactic, de articularea demersurilor de predare/invatare si de evaluare in sensul stimularii la maximum a potentialului fiecarui individ, prin luarea in considerare de la varste mici, a intereselor si talentelor acestuia.

Educatia pentru viata privata

Alaturi de respectarea si promovarea acestor principii, la baza strategiei a stat si principiul educatiei centrate pe valori: respect, non - discriminare, egalitate, solidaritate, toleranta, adevar, libertate, integritate, demnitate, onoare, onestitate originalitate, dragoste, incredere.

In acest context, valorile asigura cadrul in care normele sociale sunt stabilite si explicate. Ele stau la baza formarii atitudinilor, a procesului de luare a deciziei si influenteaza puternic comportamentul. Este importanta identificarea valorilor elevilor, profesorilor, adultilor in vederea gasirii unui numitor comun al valorilor reprezentative ale comunitatii care sa produca schimbari pozitive la nivelul eficientizarii sistemului educational.

Impreuna, copiii, profesorii si parintii pot face din scoala un loc placut pentru toti cei implicati in procesul educativ, un mediu bazat pe incredere, comunicare, respect si flexibilitate.

4. SCOP

In conformitate cu concluziile extrase, Ministerul Educatiei si Cercetarii a definit ca scop major al strategiei: ridicarea standardelor calitative ale educatiei formale si non-formale prin complementarizarea lor in vederea valorificarii potentialului elevilor si a formarii lor ca cetateni europeni proactivi.

5. TINTE STRATEGICE

adaptarea legislatiei la nevoile educationale ale societatii

considerarea activitatii educative scolare si extrascolare ca dimensiune fundamentala a procesului instructiv - educativ si ca spatiu de dezvoltare personala;

definirea educatiei non-formale ca spatiu aplicativ pentru educatia formala;

actualizarea continuturilor invatarii prin redimensionarea obiectivelor specifice ale acestora

activitatii educative scolare si extrascolare prin dezvoltarea acesteia pe tipuri de educatie complementara;

accentuarea dimensiunii europene a activitatii educative scolare, extrascolare si extracurriculare ;

prevenirea si reducerea fenomenelor antisociale, de abandon scolar, absenteism si analfabetism;

formarea continua a resursei umane in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare;

eficientizarea activitatii educative scolare si extrascolare prin monitorizarea si evaluarea impactului acesteia in comunitate;

intarirea dezvoltarea parteneriatului educational guvernamental si nonguvernamental.

6. CADRUL DE IMPLEMENTARE

Spatiul de implementare a acestei strategii vizeaza zona educatiei formale si nonformale si zona de iradiere a acesteia: familie, societatea civila, comunitate, societate. Valorificarea mecanismelor si instrumentelor coerente de actiune existente si crearea de noi retele specializate in diverse subcomponente ale activitatii educative scolare si extrascolare vor avea ca rezultat cresterea calitatii actului educational. Redimensionarea acestui tip de educatie va incepe de la nivelul unitatii de invatamant, prin:

dezvoltarea componentei educative in proiectarea activitatii didactice;

complementarizarea dimensiunii curriculare cu cea cross-curriculare si extracurriculare a activitatii educative;

crearea echipelor interdisciplinare pentru initierea, organizarea si implementarea proiectelor educative;

dezvoltarea proiectelor educative pe tipuri de educatie complementara

Se vor infiinta nuclee regionale de actiune formate din elevi, cadre didactice, reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale, economice, ai administratiei locale si comunitatii. Aceasta practica deja pilotata in extinderea programelor nationale si internationale vor transforma educatia, in ansamblul ei, in promotorul progresului.

Prin valorificarea spatiului democratic oferit de activitatea educativa scolara si extrascolara societatea va avea de castigat, investind in educatie obtinand un feed-back ca rezultat concret al eficientei sale.

Prin satisfacerea dorintelor si intereselor tinerilor, sistemul educational va deveni centru resursa de dezvoltare a comunitatii locale.

7. GRUPUL TINTA

1. Grup tinta primar (beneficiari directi) : elevii, cadrele didactice, manageri educationali din toate unitatile scolare, palatele si cluburile copiilor.

2. Grup tinta secundar (beneficiari indirecti) :. familia, societate civila, comunitatea, societatea in ansamblul ei.

8. REZULTATE ASTEPTATE

Ca efecte majore pe care strategia si le propune sa le produca, se pot mentiona:

o      cresterea calitatii actului educational si a rezultatelor invatarii;

o      valorificarea valentelor educative in proiectarea si desfasurarea activitatii didactice la fiecare obiect de studiu;

o      proiectarea activitatilor educative extracurriculare ca aplicatii concrete ale cunostintelor acumulate si a abilitatilor si competentelor formate in cadrul obiectelor de studiu;

o      cresterea numarului elevilor si cadrelor didactice implicate in proiecte si programe educative curriculare, extrascolare si extracurriculare la nivelul fiecarei unitati de invatamant;

o      stimularea si multiplicarea initiativelor tinerilor in dezvoltarea vietii scolare si a comunitatii;

o      reducerea fenomenelor antisociale, a abandonului si absenteismului scolar;

o      cresterea ratei promovabilitatii scolare;

o      asigurarea sanselor egale de dezvoltare personala;

o      cresterea calitatii resursei umane din sistemul educational prin formarea continua;

o      formarea resursei umane necesare dezvoltarii societatii cunoasterii;

o      asigurarea sustenabilitatii proiectelor educative;

o      transformarea educatiei in sursa de dezvoltare comunitara.

PLANUL DE ACTIUNE PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTARII ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

OBIECTIVUL 1 - ASIGURAREA CADRULUI LEGISLATIV SPECIFIC ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

MASURA.1.1. Elaborarea si aprobarea actelor normative de reglementare a activitatii educative scolare, extrascolare si extracurriculare, la nivelul MEdC si cu alte institutii guvernamentale (MI, MS, MIE, MAE, MCC, ANS, ANPC etc)

Actiuni

o      Aprobarea, prin OMEdC, a Regulamentului de organizare si functionare a palatelor si cluburilor copiilor;

o      Introducerea in cadrul metodologiilor si regulamentelor specifice invatamantului preuniversitar a normelor ce reglementeaza activitatea educativa scolara si extrascolara;

Regulamentul de inspectie scolara;

Regulamentul de evaluare institutionala;

Metodologia de formare a personalului didactic din invatamantul preuniversitar;

Metodologia de ocuparea a functiei de director al unitatii de invatamant/ al palatului/clubului copiilor;

Metodologia de ocupare a functiei de inspector cu activitatea educativa;

Metodologia de acordare a gradatiei si salariului de merit pentru cadrele didactice din palatele si cluburile copiilor.

Metodologia de acordare a gradatiei si salariului de merit pentru functiile de conducere

o      Aprobarea Calendarului Proiectelor Educative Scolare si Extrascolare;

o      Aprobarea, prin OMEdC, a programelor de Consiliere si orientare cls. I - XII si a reperelor metodologice minimale pentru activitatea de cerc din palatele si cluburile copiilor;

o      Redefinirea statutului inspectorului pentru activitatea educativa formala si nonformala, iar la nivelul unitatii de invatamant - a directorului educativ, coordonatorului de proiecte si programe educative scolare si extrascolare si a dirigintelui consilier; elaborarea si personalizarea fisei postului si a celei de evaluare.

Responsabil

Termen

MASURA 1.2. Actualizarea actelor legislative in vigoare prin modificari, completari si adaugiri.

Actiuni

• Modificarea HG 379 privind finantarea activitatilor educative scolare si extrascolare

Responsabil : DGIP

Termen: Trimestrul III 2006

INDICATORI:

Documente legislative publicate in Monitorul Oficial;

Documente legislative aprobate prin OM.

OBIECTIVUL 2. CRESTEREA CALITATII ACTULUI EDUCATIONAL PRIN:

.ABORDAREA COMPLEMENTARA: INTRA-, CROSS- SI EXTRACURRICULARA IN PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

MASURA 2.1. Abordarea intra-, cross- si extracurriculare in procesului educativ

Actiuni

• Restructurarea continutului invatarii specifice fiecarei discipline de studiu pentru a facilita abordarea integrata;
• Proiectarea activitatilor extrascolare in vederea realizarii a feedback-ului educational
• Organizarea aplicatiilor practice ca exercitiu pentru viata cotidiana;

Responsabil: DGIP, unitati de invatamant

Termen: permanent

2.2. REALIZAREA UNUI RAPORT ECHILIBRAT INTRE CONTINUTUL EDUCATIV SI CEL STIINTIFIC IN ACTIVITATEA DIDACTICA FORMALA

MASURA 2.2. Valorificarea valentelor educative la fiecare unitate de invatare

Actiuni

• Identificarea in mod sistematic, coerent si integrat a aspectelor educative in etapele lectiei
• Utilizarea aspectului   educativ ca punct de plecare in abordarea cross-curriculara.

Responsabil: unitati de invatamant

Termen: permanent

2.3. RACORDAREA CONTINUTULUI INVATARII SI A DIDACTICILOR LA TENDINTELE DE DEZVOLTARE ALE SOCIETATII

MASURA 2.3.1. Actualizarea continuturilor invatarii prin   redimensionarea obiectivelor specifice ale acestora

Actiuni

• Introducerea elementului stiintific actualizat in continutul invatarii si dimensionarea acestuia cu latura educativa;
• Introducerea in oferta educationala a unitatii de invatamant a disciplinelor optionale conform intereselor elevilor si necesitatilor comunitatii

Responsabil: unitati de invatamant

Termen: permanent

MASURA 2.3.2. Utilizarea, cu preponderenta, a metodelor active/interactive -centrate pe elev

Actiune

• Implementarea metodelor active/interactive  pentru cresterea calitatii rezultatelor invatarii

Responsabil: unitati de invatamant

Termen: permanent

MASURA.2.3.3. Redimensionarea orei de consiliere si orientare/dirigentie din perspectiva educatiei de impact

Actiuni

o      Realizarea unei diagnoze a procesului educational dupa metoda SWOT

o      Realizarea unui studiu referitor la nevoile in educatia de tip formal si non-formal

o      Actualizarea continutului activitatilor de invatare

Integrarea componentelor si subcomponentelor educatiei si racordarea acestora la problematica de actualitate

Responsabil: unitati de invatamant

Termen: anual

2.4. COMPLEMENTARIZAREA EDUCATIEI FORMALE CU CEA NON-FORMALA PRIN INITIEREA DE ACTIVITATI EDUCATIVE INTERDISCIPLINARE DIVERSE

MASURA 2.4.1. Adaptarea activitatii educative scolare si extrascolare in functie de prioritatile in educatie la nivel local, judetean si national;

Actiuni

o      Elaborarea Ghidului de bune practici;

o      Elaborarea calendarului judetean de activitati educative scolare si extrascolare pe baza propunerilor transmise de unitatile de invatamant, a prioritatilor judetene/ specificului judetean si a celor nationale;

o      Elaborarea calendarului de activitati educative scolare si extrascolare de catre echipe interdisciplinare la nivelul unitatii de invatamant, judetean si national, la propunerea Consiliului elevilor, Comitetului de parinti, comunitatii locale si a potentialilor parteneri in educatie, Consiliului consultativ pentru activitatea educativa formala si nonformala ;

o      Facilitarea schimbului si diseminarii exemplelor de buna practica in cadrul comisiilor metodice ale coordonatorilor de proiecte si programe educative la nivel zonal;

o      Organizarea de concursuri de proiecte educative scolare si extrascolare.

Responsabil: DGIP, ISJ, unitati de invatamant

Termen: Trimestrul IV 2006

2.5. DEFINIREA EDUCATIEI NON-FORMALE CA DIMENSIUNE FUNDAMENTALA A PROCESULUI INSTRUCTIV - EDUCATIV (palate si cluburi ale copiilor)

MASURA 2.5.1. Recunoasterea statutului educatiei non-formale ca spatiu de dezvoltare personala

Actiune:

• Finalizarea activitatii educative extrascolare prin eliberarea unui atestat in profilul cercului din palat/club frecventat de elevi minim trei ani;

Responsabil: DGIP

Termen: Trimestrul III 2006

MASURA 2.5.2. Definirea educatiei non-formale ca spatiu aplicativ pentru educatia formala;

Actiuni

o      Adaptarea ofertei educationale a palatelor/cluburilor copiilor prin reprofilare/infiintare cercuri in functie de interesele elevilor si nevoile de dezvoltare a comunitatii;

o      Restructurarea programelor minimale ale cercurilor din palatele/cluburile copiilor;

o      Proiectarea activitatilor de cerc/atelier pentru valorizarea spiritului creativ al elevilor;

o      Initierea si dezvoltarea activitatilor de invatare inter-cercuri/ inter - ateliere.

Responsabil: DGIP, palate si cluburi ale copiilor

Termen: anual

MASURA 2.5.3. Accentuarea dimensiunii europene a activitatii educative extrascolare si extracurriculare;

Actiuni

o      Dezvoltarea parteneriatului european, prin accesarea proiectelor de cooperare europeana (schimburi scolare);

o      Accesarea de proiecte europene in parteneriat scoala - palat/club al copiilor;

o      Participarea la manifestari educative internationale (simpozioane, forumuri, festivaluri, concursuri, caravane etc).

Responsabil: ISJ, palate si cluburi ale copiilor, unitati de invatamant

Termen: anual

MASURA 2.5.4 Prevenirea si reducerea fenomenelor antisociale, de abandon scolar, absenteism si analfabetism;

Actiuni

o      Derularea de proiecte parteneriale scoala - palat/club al copiilor;

o      Initierea de programe parteneriale scoala - palat/club al copiilor pentru reintegrarea copiilor care au abandonat scoala;

o      Integrarea unui numar cat mai mare de elevi in proiecte educationale prin realizarea unei oferte educationale parteneriale atragatoare;

o      Includerea copiilor defavorizati in activitatile si proiectele de cerc din palatele si cluburile copiilor;

o      Proiecte de recuperare ("Scoala de vara", Scoala de dupa scoala" etc)

Responsabil: palate si cluburi ale copiilor, unitati de invatamant, CRE

Termen: anual

2.6. EVALUAREA ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE PE BAZA STANDARDELOR, CRITERIILOR SI INDICATORILOR DE CALITATE

MASURA 2.6.1. Restructurarea procesului de evaluare a activitatii educative scolare si extrascolare pe baza principiilor asigurarii calitatii in educatie

Actiune

o      Elaborarea unui Ghid de evaluare a activitatii educative scolare si extrascolare (concepte, metode, procedee, criterii, standarde, indicatori de evaluare, algoritmi de evaluare, fise de evaluare etc);

o      Consilierea factorilor educationali in vederea asigurarii calitatii in educatie.

MASURA 2.6.2. Particularizarea standardelor, criteriilor si indicatorilor de calitate la specificul activitatii educative scolare si extrascolare

Actiuni

o      Elaborarea criteriilor, standardelor si indicatorilor de calitate specifici activitatii educative scolare si extrascolare;

o      Diseminarea informatiei referitoare la criteriile, standardele si indicatorii de calitate specifici activitatii educative scolare si extrascolare;

o      Consilierea factorilor educationali in aplicarea seturilor de criterii, standarde si indicatori de calitate specifici activitatii educative scolare si extrascolare;

INDICATORI:

Exemple de buna practica pe discipline de invatamant;

Numar de aplicatii de utilitate in viata cotidiana;

Evidentierea caracterului formativ in cadrul temelor de la fiecare disciplina;

Realizarea planului de activitati al grupurilor interdisciplinare de cadre didactice la nivelul unitatii de invatamant;

Elementele de noutate stiintifica si didactica;

Oferta variata de discipline optionale (la decizia elevilor, parintilor si comunitatii);

Ponderea metodelor active/interactive in procesul educativ;

Rezultatele studiului referitor la nevoile din educatia de tip formal si non-formal;

Elaborarea proiectelor educative in functie de diagnoza;

Baza de date privind beneficiarii directi (elevi si cadre didactice);

Tiparirea Ghidului de bune practici in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare;

Gradul de indeplinire a planului judetean de activitati educative scolare si extrascolare;

Numar de intruniri de diseminare si schimburi de experienta in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare la nivel local;

Numar de proiecte, concursuri de proiecte educative scolare si extrascolare la nivel local, judetean si national;

Baza de date - atestate eliberate pentru elevii care frecventeaza cercurile din palatele si cluburile copiilor;

Numar de cercuri reprofilate/infiintate in functie de interesele elevilor si nevoile de dezvoltare a comunitatii;

Frecventa activitatilor interdisciplinare in cadrul cercurilor/atelierelor;

Numarul de cadre didactice si elevii implicati in schimburile scolare;

Baza de date - proiecte realizate in parteneriat scoala - palat/club al copiilor;

Numarul de participari si participanti la manifestari educative internationale (simpozioane, forumuri, festivaluri, concursuri, caravane etc).;

Numarul de copii defavorizati implicati in activitatile de cer din palatele/cluburile copiilor; frecventa participarii acestora la activitatile de cerc;

Realizarea Ghidului de evaluare a activitatii educative scolare si extrascolare;

Gradul de aplicare a standardelor si indicatorilor de evaluare si calitate specifici activitatii educative scolare si extrascolare.

OBIECTIVUL 3. FORMAREA CONTINUA A RESURSEI UMANE IN DOMENIUL ACTIVITATII EDUCATIVE SCOLARE SI EXTRASCOLARE

MASURA 3.1. Formarea initiala si continua in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare

Actiuni

o      Elaborarea si acreditarea cursurilor de formare initiala si continua in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare si cuantificarea lor cu credite;

o      Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare initiala si continua in domeniul educatiei non-formale organizate la nivel judetean, zonal, national si international;

o      Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare in domeniul consilierii si orientarii in cariera.

o      Organizarea de cursuri acreditate de management al activitatilor educative extrascolare si extracurriculare

o      Organizarea de cursuri acreditate de management de proiect;

o      Parcurgerea unui curs de formare acreditat - conditie pentru statutul de diriginte-consilier

MASURA 3.2. Dezvoltarea activitatii educative scolare si extrascolare prin abilitarea formatorilor pe diverse tipuri de educatie complementara;;

Actiuni

o      Formarea de retele de formatori specializati in diverse tipuri de educatie non-formala;

o      Elaborarea de ghiduri specializate in organizarea activitatii educative scolare si extrascolare pe specificul diverselor tipuri de educatie complementara;

o      Participarea la cursuri de formare continua in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare organizate la nivel judetean, national si international;

o      Implicarea elevilor in activitatilor de formare in domeniul managementului proiectelor educative

o      Accesarea burselor de formare prin proiecte europene.

Responsabil: palate si cluburi ale copiilor, unitati de invatamant, CNFP, CCD

Termen: anual

MASURA 3.3. Transformarea palatelor copiilor in centre judetene de formare in domeniul educatiei non-formale

Actiune

o      Actualizarea bazei de date a necesarului de formare in domeniul educatiei nonformale, la nivel local, judetean si national;

o      Acreditarea si organizarea de cursuri de formare in domeniul educatiei non-formale de catre palatele copiilor.

Responsabil: palate si cluburi ale copiilor, unitati de invatamant, CNFP, CCD

Termen: anual

INDICATORI:

• Varietatea ofertei de formare in domeniul activitatii educative scolare si extrascolare;
• Numarul de participanti la cursurile de formare initiala si continua in domeniul educatiei non-formale organizate la nivel national si international;
• Numarul de participanti la cursurile de formare in domeniul consilierii si orientarii scolare;
• Numarul de participanti la cursurile acreditate de management al activitatilor educative extrascolare si extracurriculare
• Numarul de participanti la cursurile acreditate de management de proiect;
• Gradul de acoperire a domeniilor educatiei non-formale cu retele de formatori specializati;
• Realizarea de ghiduri specializate in organizarea activitatii educative scolare si extrascolare in specificul diverselor tipuri de educatie complementara;
• Numar de burse de formare prin proiecte europene;
• Baza de date - necesar de formare in domeniul educatiei non-formale;
• Nivelul de satisfacere a necesarului de formare;
• Numar de cursuri organizate de palate ale copiilor si numar de participanti.

OBIECTIVUL 4. DESCHIDEREA SCOLII SPRE SOCIETATE SI INTARIREA PARTENERIATULUI EDUCATIONAL

MASURA 4.1. Dezvoltarea parteneriatului scoala - familie - comunitate

Actiuni

o      Incheierea contractului intre unitatea de invatamant si familie;

o      Responsabilizarea Comitetului de parinti la nivelul clasei /cercului/scolii pentru sustinerea procesului instructiv - educativ, prin parteneriate educationale;

o      Diseminarea proiectelor destinate parteneriatului scoala - familie si educatiei parintilor, cu accent pe mediul rural/zone defavorizate;

o      Implementarea proiectelor destinate educatiei parintilor in vederea cresterii performantei scolare a elevilor, in vederea schimbarii atitudinii familiei fata de scoala;

o      Organizarea activitatilor educative scolare si extrascolare comune elevi - parinti.

Responsabil: unitati de invatamant

Termen: anual

MASURA 4.2. Formarea unei culturi de dezvoltare comunitara prin responsabilizarea tuturor factorilor sociali implicati in sustinerea vietii comunitatii

Actiuni

• Elaborarea ofertei educationale pe baza initiativelor Consiliului Elevilor, Consiliului Reprezentativ al Parintilor si a recomandarilor comunitatii locale;
• Popularizarea si diversificarea proiectelor educative de dezvoltare comunitara;
• Popularizarea si diversificarea proiectelor educative de voluntariat comunitar
• Valorificarea potentialului comunitatii.

Responsabil: ISJ, unitati de invatamant

Termen: anual

INDICATORI:

• Procentul de contracte incheiate intre unitatea de invatamant si familie;
• Numar de activitati propuse si realizate in parteneriat scoala - Comitetul de parinti;
• Procentul de parinti implicati in proiectele destinate educatiei parintilor;
• Numarul si varietatea activitatii educative scolare si extrascolare comune elevi - parinti;
• Accesul reprezentantilor Consiliului Elevilor la procesul decizional al unitatii de invatamant;
• Numarul proiectelor educative de dezvoltare comunitara;
• Numarul de unitati scolare in care s-au implementat proiectele educative de voluntariat comunitar.