Studiul conceptualizarii cu studentii

Studiul conceptualizarii cu studentii

Abstract În lucrare se analizeaza unele secvente de invatare desfasurate pe parcursul unui seminar in care studentii proceseaza informatiile din texte. Studiul porneste de la problema ca autorii de manuale, multi profesori si studenti nu definesc corect conceptele (notiunile, termenii) pe care le folosesc in textele scrise sau orale, in activitatea cu elevii. Experimentul didactic prezentat in lucrare a avut ca obiectiv testarea ipotezei ca studentii sunt capabili sa formuleze concepte folosind doua modele de conceptualizare: pe baza definitiilor din dictionare; conceptualizarea pe baza textelor din manualele scolare. La experiment au participat 20 de studenti din anul II de la Facultatea de Geografie, de la specializarile Geografie si Geografia turismului. Studentii au lucrat in grupe de cate patru pe baza textelor existente in suportul de seminar si a sarcinilor de lucru precizate de profesor. S-a ajuns la urmatoarele concluzii: ipoteza se confirma prin asigurarea unor dictionare de specialitate de buna calitate, prin evaluarea formularilor de catre profesor, prin oferirea unor informatii suplimentare si a unor strategii cogntive de catre profesor, dupa prima formulare; cele doua modele de conceptualizare sunt viabile si recomandabile a fi utilizate de catre profesori in lectii; studentii au invatat modul de utilizare a celor doua modele de conceptualizare si necesitatea utilizarii lor in invatarea proprie si in cea savarsita de catre elevi.

Cuvinte cheie: concept, notiune, termen, clasa, proprietate, definitie

Introducere

În aceasta lucrare analizam unele secvente de invatare desfasurate pe parcursul unui seminar in care studentii proceseaza informatiile din texte. Studiul porneste de la constatarea (problema) ca autorii de manuale, multi profesori si studenti nu definesc corect conceptele (notiunile, termenii) pe care le folosesc in textele scrise sau orale, in activitatea cu elevii. Pe parcursul seminariilor de Didactica geografiei am organizat mai multe activitati in care studentii identifica proprietatile esentiale ale unor concepte. Experimentul didactic prezentat in lucrare a avut ca obiectiv testarea ipotezei ca studentii sunt capabili sa formuleze concepte pornind de la dictionare si de la textele din manualele scolare.

Fundamentarea teoretica

În logica traditionala, notiunea este considerata forma logica cea mai simpla din care sunt compuse judecatile, iar rationamentul se descompune in judecati. Notiunea ca element al gandirii se mai numeste si termen. În lingvistica, termen are intelesul unui cuvant bine determinat sau de cuvant cu sens special (ca terminologie speciala a unei stiinte). Logicienii moderni prefera sa discute despre termeni si propozitii in loc de notiuni si judecati. Într-un proces de gandire, notiunea se reduce la un inteles simplu, o definitie, care concentreaza esenta in una, doua, trei caractere esentiale, caracteristice (Botezatu, 1997). Cunoscand ca in notiunea unui obiect sunt concentrate cunostintele despre acel obiect, rezulta ca scopul cunoasterii stiintifice este determinarea notiunilor. Cand notiunea este gandita ca ansamblul sau ca o sinteza a cunostintelor despre un obiect determinat, nu ca simplu element al gandirii, notiunea se numeste idee. Notiunea exprima esenta obiectelor, trasaturile comune, constante ale obiectelor, insusirile care fac ca un lucru sa fie ce este si, prin mijlocirea acestora, insasi clasa alcatuita din obiectele care au acele trasaturi. Notiunea exprima clasa de obiecte ca o unitate. Ea cuprinde toate caracteristicile nece­sare si suficiente ale clasei respective, pe baza carora se decide apartenenta respectiva la clasa. Esenta este redata mai profund in teoreme, legi si teorii. Matematicienii folosesc termenul multime, sinonim cu clasa.

Pentru psihologi, conceptele, ca forme generalizate de reprezentare a obiectelor, sunt unitati cognitive esentiale ale gandirii, iar pentru logicieni, conceptele sunt clase de obiecte date sau construite. Conceptele ,,pure" studiate de logica, cu notele lor definitorii si invariante, sunt rar prezente in mintea omului. Psihologii sunt interesati de concept nu atat ca produs finit al gandirii, ci ca proces. Exista astfel o multime de definitii ale conceptului. El poate avea forme diferite: preconcept sau semiconcept; pseudoconcept sau concept potential; concept stiintific sau concept empiric. Conceptul este o abstractiune, o entitate cognitiva, un construct mintal, "o ima­gine simplificata, scheletica, redusa la trasaturile esentiale, formalizate ale obiectului desemnat" (Changeux, 1983, p. 179) sau ,,conceptele sunt categorii mintale pe care oamenii le utilizeaza pentru a clasifica evenimentele si obiectele cu respectarea proprietatilor lor comune" (Lefton, 1991, p. 237). Conceptul este o entitate cognitiva, un construct mintal, dar si o entitate semantica, care depinde de limbaj deoarece intre cuvinte, intelesul lor si concepte exista o stransa legatura.

Conceptualizarea este procesul prin care individul dobandeste un concept si il integreaza in structura sa cognitiva. Conceptualizarea este capacitatea de abstractizare a insusirilor unei clase de obiecte ce sunt incorporate intr-o imagine sau intr-o idee-concept si capacitatea de a sesiza atributele distinctive ale unei clase de obiecte (Zlate, 1999, p. 298). În functie de experientele anterioare, fiecare individ poseda o capacitate mai mare sau mai mica de conceptualizare. Un student aflat in stadiul de formare initiala ca profesor dispune de o capacitate de conceptualizare mult mai mica decat un profesor cu experienta. Conceptualizarea este importanta pentru profesor din doua motive: in primul rand este important modul in care isi formeaza capacitatea proprie de conceptualizare si, in al doilea rand, este importanta abilitatea de a-i invata pe elevi sa-si formeze concepte. În secolul XX multi cercetatori au studiat complexul proces de formare a conceptelor si au prezentat modele de formare a acestora: modelul ostensibil; modelul suprapunerii imaginilor (Galton, 1822-1911); modelul actiunilor intelectuale (Galperin, 1959, 1966); modelul atributelor definitorii (Eysenck si Keane, 1992), fiecare model avand puncte tari si puncte slabe.

Material si metoda

În experimental realizat cu studentii in cadrul seminarul ,,Prelucrarea informatiei scrise" nu am utilizat niciunul dintre modelele de conceptualizare prezentate in lucrarile de specialitate, ci am urmat doua demersuri pe care le-am utilizat pe parcursul vietii, in pregatirea lectiilor cu elevii: conceptualizarea pe baza definitiilor din dictionare; conceptualizarea pe baza textelor din manualele scolare. La experiment au participat 20 de studenti din anul II de la Facultatea de Geografie, de la specializarile Geografie si Geografia turismului. Studentii au lucrat in grupe de cate patru. Studentii au rezolvat sarcinile de lucru pe baza textelor existente in suportul de seminar.

În prima situatie de invatare s-a urmarit realizarea obiectivului operational urmator: studentii vor fi capabili sa formuleze definitii ale unor concepte utilizand mai multe surse, in cazul acesta fiind utilizate trei dictionare. Pe parcursul activitatii am utilizat mai multe metode didactice: conversatia, analiza, elaborare de text. Studentii au primit ca sarcina de lucru sa lucreze in grupuri de cate patru timp de 5 minute pentru a formula o definitie noua pentru un concept utilizand formularile din cele trei surse. Studentii au format 5 grupuri: Grupul nr. 1 - Vulcanismul; Grupul nr. 2 - Magmatismul; Grupul nr. 3 - Lava; Grupul nr. 4 - Vulcan; Grupul nr. 5 - Bombe vulcanice (Dulama, 2008).

În a doua situatie de invatare s-a urmarit realizarea obiectivului operational: studentii vor fi capabili sa ordoneze grafic proprietatile conceptului sat utilizand textul din manual, in cazul acesta fiind utilizat un manual de geografie pentru clasa a X-a. Pe parcursul activitatii am utilizat mai multe metode didactice: conversatia, analiza, elaborarea de text si de organizatori grafici. Studentii au primit ca sarcina de lucru: 1) Analizati informatiile despre sat. 2) Identificati proprietatile esentiale ale satului. 3) Ordonati caracteristicile conceptului sat astfel: scrieti denumirea conceptului la inceputul randului, subliniati-o cu o linie, marcati o linie dupa denumirea conceptului, apoi enumerati caracteristicile (Exemplu 1). 4) Organizati caracteristicile conceptului sat intr-un organizator grafic de tip arbore (Exemplu 2) (Dulama, 2008).

În a treia situatie de invatare s-a urmarit realizarea obiectivului operational: studentii vor fi capabili sa elaboreze o lista structurata de idei pe baza informatiilor extrase dintr-un text, in cazul acesta fiind utilizat un manual de geografie pentru clasa a X-a. Pe parcursul activitatii am utilizat mai multe metode didactice: conversatia, analiza textului, elaborarea listei structurate de idei. Studentii au primit sarcina de lucru: Lucrati in grupuri de cate patru timp de 5 minute. 1) Analizati informatiile despre megalopolis din anexa. 2) Elaborati o lista structurata de idei despre megalopolis. 3) Scrieti cate o caracteristica esentiala a megalopolisului in fiecare rand, in cuvinte cat mai putine (Dulama, 2008).

Rezultate

La prima situatie de invatare, studentii au rezolvat sarcina de lucru astfel:

Grupul nr. 1 - Vulcanismul - denumit si magmatism efuziv, este ansamblul de procese si fenomene ce deriva din iesirea la suprafata terestra a lavei din scoarta terestra, insotita de fenomene asociate (gaze, materiale solide, nori de fum);

Grupul nr. 2 - Magmatismul - urcarea magmei pana la suprafata terestra, care prin racire da nastere la forme in interiorul Pamantului (dyck, neck, batolit, lacolit etc.);

Grupul nr. 3 - Lava - magma care iese la suprafata in timpul eruptiei vulcanice, revarsandu-se peste marginile craterului vulcanic si care, mai apoi, prin consolidare rapida formeaza roci magmatice eruptive;

Grupul nr. 4 - Vulcanul - este un munte de forma conica, alcatuit dintr-un bazin magmatic in care se afla topitura numita magma, un cos prin care aceasta topitura/magma iese la suprafata si un crater sau orificiu, care strapunge suprafata terestra.

Grupul nr. 5 - Bombele vulcanice - sunt produse ale activitatii vulcanice, rezultate in urma consolidarii lavei ajunsa la suprafata prin expulzare.

La cea de-a doua situatie de invatare, studentii au formulat definitia satului astfel: a) satul este un spatiu de intinderi variabile, cu numar mic de locuitori, indeplinind functii de existenta primara, avand aspect diferit in functie de regiunea in care se afla; b) satul este un tip de asezare umana avand ca activitati principale activitatile din sectorul primar, terenurile arabile, dotari tehnico-edilitare slabe, densitatea si numarul constructiilor si populatie redusa.

La cea de-a treia situatie de invatare, studentii au realizat urmatoarea lista structurata:

Megalopolisul:

- o concentrare urbana

- un tot unitar,

- dimensiuni si complexitate mare (mii, zeci de mii de km),

- populatie numeroasa (zeci de mil. loc.).

Discutii

La prima situatie de invatare, referitor la vulcanism, este discutabila sintagma magmatism efuziv, ca fiind sinonima cu vulcanismul, iar gazele si materiale solide nu pot fi considerate fenomene asociate vulcanismului, ele fiind rezultatele acestuia. Am cerut studentilor sa prescurteze definitia si am ajuns la forma finala: vulcanismul este ansamblul de procese si fenomene rezultate din iesirea lavei la suprafata terestra. Referitor la magmatism, le-am cerut sa reformuleze definitia dupa modelul celei pentru vulcanism si am ajuns la formularea: magmatismul este ansamblul de procese si fenomene rezultate in timpul ascensiunii magmei spre suprafata terestra. Pentru rigoare stiintifica, am precizat cerinta de a face o distinctie clara ca magmatismul este asociat evolutiei magmei in scoarta terestra, iar vulcanismul de evolutia lavei la suprafata. Referitor la lava, am dat studentilor informatia ca, in alte surse, magma este definita ca o topitura de silicati si ca ar trebui sa reformuleze definitia lavei prin comparatie cu a magmei, sesizand deosebirile dintre cele doua concepte. Împreuna cu studentii am ajuns la definitia urmatoare: lava este topitura se silicati, care iese la suprafata scoartei terestre, pierzand gazele si avand o temperatura mai mica decat magma. Din punct de vedere logic, era necesar sa pornim de la definitia magmei, a magmatismului, apoi sa ajungem la lava si vulcanism, iar acest demers poate fi utilizat in clasa cand se studiaza acest subiect, cu toate ca se poate utiliza un demers inductiv, in sens invers (lava magma). În definitia vulcanului, am cerut studentilor sa pastreze informatia referitoare de forma de relief si sa specifice partile componente: vulcanul este un munte de forma conica alcatuit dintr-un bazin magmatic, cos si crater. Pentru a-i provoca pe studenti spre cunoastere, am intrebat daca toti vulcanii au forma conica, tinand cont de eruptiile liniare si de cele areale. Se poate ajunge astfel la o definitie mai larga, adica, un vulcan este o forma de relief formata prin consolidarea lavei la suprafata terestra. Pornind de la aceasta definitie se pot identifica diferite tipuri de vulcani (stratovulcani, caldeira, platforma vulcanica, platou vulcanic etc.). Din definitia bombelor vulcanice, a fost consens ca acestea sunt produse ale activitatii vulcanice, dar am cerut sa specifice starea de agregare, dimensiunea, forma, modul de formare. Am fost de acord ca bombele se formeaza prin explozia vulcanului, dar am identificat o contradictie, adica, daca bombele se formeaza prin intarirea lavei in aer sau din lava intarita, care formeaza cosul si care este fragmentata in explozie. Tinand cont de cele trei definitii, am formulat ca bombele vulcanice sunt produse vulcanice solide, de dimensiuni mari, de forme variate, rezultate prin consolidarea lavei in aer. Am pastrat ca fiind corecta afirmatia ca bombele vulcanice sunt bucati din conul care a explodat.

La cea de-a doua situatie de invatare, am remarcat ca fiind pozitiv faptul ca studentii au introdus in definitie ca satul este o asezare umana. Le-am cerut sa faca o comparatie cu orasul si sa spuna daca prima definitie din text este potrivita si pentru oras: "o asociere de spatii fizice de extensiune variabila, de populatie si de forme specifice de locuire, aflate in diverse stadii de evolutie, a carui functii primordiale de esenta economica sunt cele primare" (V. Surd, 1993). Ei au sesizat ca doar ultima parte a definitiei este specifica satului ,,functii primordiale de esenta economica sunt cele primare". Dupa ce am cerut studentilor sa formuleze definitia satului pornind de la partile sale componente, am ajuns la urmatorul text: satul este un tip de asezare umana care are vatra cu dotari tehnico-edilitare slabe, cu densitatea, numarul constructiilor si a populatiei mici, cu activitati predominante din sectorul primar, cu mosia unde se intrepatrund terenurile arabile si pasunile. Pentru studenti a fost mai clara definitia dupa ce au realizat organizatorul grafic de tip arbore:

Sat = asezare umana   vatra dotari tehnico-edilitare slabe

densitate si nr. mic de cladiri

populatie - densitate si nr. mic

mosia teren arabil

paduri

pasuni

La definitia megalopolisului am intrebat studentii, tinand cont de textul prezentat, care forma li se pare mai potrivita: ,,concentrare urbana" sau ,,arie urbana" si daca li se pare corecta afirmatia ca megalopolisul reprezinta ,,stadiul de gigantism al unei conurbatii". Pentru a raspunde la aceste intrebari, studentii ar trebui sa cunoasca in mod clar cele trei concepte: concentrare urbana, arie urbana, conurbatie. Pe baza unor comparatii si a unor rationamente, studentii am ajuns la concluzia ca o aglomerare urbana poate fi constituita si din orase mici, prin urmare pentru megalopolis este mai potrivita formularea de arie urbana. Daca o conurbatie poate fi considerata ca un sistem (un tot unitar) constituit din orasul sau orasele centrale si cele vecine (au aceleasi sisteme de transport in comun, de alimentare cu apa, de canalizare, de alimentare cu energie electrica), in cazul megalopolisului, orasele formeaza sisteme relativ independente, deci proprietatea de ,,tot unitar" nu este adecvata si nici afirmatia ,,stadiul de gigantism al unei conurbatii" nu pare interpretarea corecta. În concluzie, megalopolisul este o arie urbana cu suprafata de mii si zeci de mii de kilometri, cu mai multe metropole (orase cu peste un milion de locuitori), cu populatie totala de zeci de milioane de locuitori. În discutii am precizat ca intre orase exista constructii si amenajari care deservesc orasele din megalopolis, prin urmare, intreaga suprafata are un caracter urbanizat.

Pe parcursul desfasurarii activitatii, am observat ca studentii au o capacitate de conceptualizare mult mai mica decat un profesor cu experienta si au dificultati in identificarea proprietatilor esentiale ale conceptelor, dar o parte dintre aceste dificultati au fost depasite cu ajutorul profesorului care le-a oferit informatii suplimentare, le-a propus strategii cognitive (sa compare magma cu lava si satul cu orasul) si le-a oferit feedback. Cele doua cai de conceptualizare testate sunt viabile, motiv pentru care le propunem pentru a fi utilizate de catre profesori in lectii. Studentii au inteles cele doua modele de conceptualizare si ca pentru a ajunge la o conceptualizare de buna calitate au nevoie de surse bibliografice adecvate (dictionare, cursuri universitare) si ca nu este suficient sa se documenteze doar din manualele scolare.

Concluzii

Pe baza experimentului efectuat in seminarul de Didactica geografiei cu studentii din anul II de la specializarile Geografie si Geografia turismului, am ajuns la urmatoarele concluzii:

1) Ipoteza care a fost testata ,,ca studentii sunt capabili sa formuleze concepte pornind de la dictionare si de la textele din manualele scolare" se confirma doar prin asigurarea urmatoarelor conditii: asigurarea unor dictionare de specialitate de buna calitate; evaluarea formularilor conceptelor de catre profesor; oferirea unor informatii suplimentare de catre profesor, dupa prima formulare; sugerarea de catre profesor a unor strategii cognitive necesare a fi utilizate in conceptualizare (compararea unor concepte).

2) Cele doua modele de conceptualizare - conceptualizarea pe baza definitiilor din dictionare si conceptualizarea pe baza textelor din manualele scolare -, care au fost testate in acest experiment sunt sunt viabile, deci sunt recomandabile a fi utilizate de catre profesori in lectii.

3) Studentii au invatat modul de utilizare a celor doua modele de conceptualizare si necesitatea utilizarii lor in invatarea proprie si in cea savarsita de catre elevi.

Bibliografie

Botezatu, Petre, (1997), Introducere in logica, Editura Polirom, Iasi

Changeux, J.P. (1983), L'homme neuronal, Fayard, Paris

Dulama, Maria Eliza, (2008), Elemente de didactica. Teorie si aplicatii, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Dulama, Maria Eliza, (2009), Cum ii invatam pe altii sa invete, Editura Clusium, Cluj-Napoca

Eysenck, M.W., Keane, M.T. (1992), Cognitive Psychology, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, Hove & London

Galperin, P.I., Talizina, N.F. si al. (1975), Studii de psihologia invatarii, E.D.P., Bucuresti

Posea, Gr., Armas Iuliana, (2000), Geografie fizica generala. Manual pentru clasa a IX-a, Editura All Educational, Bucuresti

Posea, Grigore, (1986), Geografia de la A la Z. Dictionar de termeni geografici, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

Surd, Vasile, Zotic, Vasile, Popa-Bota, Horatiu, Nicoleta Echedi, (2005), Geografie. Clasa a X-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Todiras, Alexandru-Dan, (1999), Dictionar de geografie, Editura A. D. Todiras, Iasi

Zlate, Mielu. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi