ACTIVITATILE INTEGRATE SI EFICIENTA LOR IN ACTUL DIDACTIC

ACTIVITATILE INTEGRATE SI EFICIENTA LOR IN ACTUL DIDACTIC

Invatamantul prescolar cunoaste, in ultimul timp, o permanenta tendinta de cautare si transformare, in mod deosebit, sub aspectul continutului, metodologiei si al strategiilor didactice. Tinzand spre o societate libera si democratica, invatamantul trebuie sa fie deschis, flexibil, incepand cu cel prescolar, care asigura copiilor conditiile necesare dezvoltarii normale, intrucat tine seama de ritmul de dezvoltare al fiecaruia, de nevoile afective si de activitatea fundamentala a acestei varste -jocul.

Predarea integrata a cunotintelor este considerata o strategie moderna de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptul de activitate integrata se refera la o activitate in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii, o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii, ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitati si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori copii.

Integrarea, ca sintagma este explicata ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv, care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectului didactic propus.

Prin activitatile integrate, abordarea realitatii se efectueaza printr-un demers global, facand sa dispara granitele dintre categoriile si tipurile de activitati didactice. Acestea se contopesc intr-un scenariu unitar in care tema se lasa investigata cu mijloacele diferitelor stiinte: continuturile au subiect comun care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.

Aceasta metoda, a predarii integrate, nu poate fi abordata fara referire la predarea tematica care are la baza transmiterea cunostintelor grupate pe subiecte sau unitati tematice. Predarea tematica se concretizeaza printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflecta relatiile dintre tema propusa, domeniile de cunoastere si ariile de stimulare. Aceasta planificare trebuie sa fie flexibila, deschisa adaptarii la evenimente speciale si presupune capacitatea educatoarei de modelare la schimbarile care pot interveni, determinate de interesele copiilor.

Programa activitatilor instructiv-educative ofera libertate educatoarelor pentru a-si alege tipurile de activitati, metodele si continuturile in acord cu nivelul si interesele copiilor din grupa, dar si in functie de experienta, abilitatile si dorinta de innoire proprie fiecareia.

Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexǎ a continuturilor.

Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar, complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.

Integrarea este o manierǎ de organizare oarecum similarǎ cu interdisciplinaritatea, in sensul cǎ obiectivele invǎtǎrii au ca referintǎ nu o categorie de activitate, ci o tematicǎ unitarǎ, comunǎ mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre cele doua concepte si sǎ identificǎm interdisciplinaritatea (ca o componenta a mediului pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de tema propusa de educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagmǎ, este explicatǎ ca revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in practica a proiectul didactic propus.

In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global, granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigatǎ cu mijloacele diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.

Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristicǎ, proiectate conform planului de invǎtǎmant, orarului aferent nivelului de varstǎ, sustinute de experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de grup, initiatǎ in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traitǎ sau imaginatǎ, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.

Scenariul educatoarei ii orienteazǎ pe copii sa opteze pentru diverse centre care ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invǎtare si a materialelor. Varietatea acestora incurajeaza copii sǎ manifeste, sǎ observe, sǎ gandeasca, sǎ-si exprime ideile, sǎ interpreteze date, sǎ faca predictii.

Activitatile din gradinita pot fi desfasurate integrat dupa scenarii zilnice cu generice distincte care reunesc activitati comune si la alegere dar din zona respectiva sau prin care se regasesc fragmentele de activitati dintr-o saptamana cu generice de zi, respectand tema si subtema saptamanii. Diversitatea si varietatea materialelor incurajeaza copiii sa se manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa interpreteze date, sa faca predictii. Activitatile integrate se pot desfasura fie frontal, fie pe grupuri ajungand pana la individual.

Oferim in continuare o exemplificare:

Grupa: micǎ "Mǎmǎrutele"

Tema curriculara: 'Cand, cum si de ce se intampla?'

Tema proiectului: "Primǎvarǎ esti frumoasǎ"

Subtema proiectului: "Pǎsǎri cǎlǎtoare"

Scopul zilei: Aprofundarea cunostintelor acumulate despre pǎsǎri, modul lor de viatǎ, hranǎ, adǎpost, consolidarea unor deprinderi practice, educarea abilitǎtii de intra in relatie cu ceilalti si a deprinderilor de cooperare intre partenerii de joc.

Activitati de invatare:

A.LA. (etapa I) pe centre de interes:

- Joc de masǎ: "Loto cu pǎsǎri"; "Alege si grupeazǎ imaginile cu pǎsǎri"

- Joc de constructie: "Cǎsute pentru pǎsǎrele"

- Artǎ: "Colorǎm imagini de primǎvarǎ"

A.LA. (etapa a lll-a)

- Joc de atentie: "Zboarǎ, zboarǎ"

Activitati pe domenii experientiale:

Activitate integrata: D.O.S. (Om si societate) - Activitate practica - Aplicatie: "Stolul de randunele" si D.E.C (Educatie muzicalǎ): repetarea cantecului "Randunica"; Joc muzical "Cate unu pe cǎrare"

Forma de realizare: Individual, in grupuri, colectiv.

Programul zilei a inceput cu "Intalnirea de dimineatǎ". In timpul acestei activitǎti copiii se aseazǎ in zona centrului tematic, pentru a se vedea mai bine si pentru a relationa in bune conditii. Copiii au primit cate o pasǎre jucǎrie de culori diferite. Am inceput cu salutul "Bunǎ dimineata frumoase pǎsǎrele".

Prezenta am fǎcut-o la panoul mǎmǎrutelor.

Activitatea de grup: Jocul "Pǎsǎri surori" - copiii se grupeazǎ in functie de culoarea pǎsǎrii pe care o are si cantǎm urmǎtoarele versuri:

"Suntem pǎsǎrele mici si frumusele

Voioase cantǎm si ne bucurǎm.

Cip, cirip, cirip."

Trecerea la activitatea pe centre am realizat-o prin urmatoarea tranzitie - exercitiul ritmic: "Randunicǎ, randunea/ Ai sosit in tara mea Bucuroasǎ ciripesti/ Si pe toti ne-nveselesti."

In cadrul activitǎtii pe domenii experientiale am folosit materialul de la centrul artǎ in care copiii au colorat imaginea de primǎvarǎ. La activitatea practicǎ copiii au completat aceastǎ imagine cu aplicarea unor randunele decupate din hartie pentru realizarea temei propuse.

Abordarea integratǎ a activitǎtilor promoveazǎ invǎtarea centratǎ pe copil, acordǎ mai multǎ libertate de actiune copilului, sporeste incredea copiilor in fortele proprii si poate stabili relatii de tip colaborativ cu copiii, cu celelalte educatoare, cu celelalte grupe de copii si cu pǎrintii.

Bibliografie:

Curriculum pentru invǎtǎmantul prescolar, editura Didactica Publishing House, Bucuresti 2009

Laurentia Culea, Angela Sesovici, Activitatea integratǎ in grǎdinitǎ, Editura Publishing House, 2008

Revista "Invǎtǎmantului prescolar", Nr. 1-2/2009.