Creativitatea - spiritul timpului nostru

CREATIVITATEA - SPIRITUL TIMPULUI NOSTRU

Creativitatea constituie tot mai mult una din implicatiile umane esentiale ale culturii si civilizatiei contemporane, ale oricarui progres social. Ea constituie una din cele mai importante valori umane, sociale si educationale. Este esenta gandirii moderne, in marimea in care se cere acestei functii psihice sa defineasca si sa revolutioneze problema. desemneaza activitatea sau comportamentul nou, original, pe care orice om il poate manifesta in grade diferite si la orice varsta.

Complexitatea si dinamismul lumii contemporane presupune dezvoltarea creativitatii tinerilor in vederea unei bune adaptari sociale si profesionale. Deoarece cultivarea creativitatii individuale si de grup constituie un deziderat major al educatiei in general, se considera ca trebuie stimulata si incurajata de la cele mai fragede varste.

Un numar tot mai mare de investigatii psihopedagogice din ultima perioada de timp se indreapta asupra creativitatii, avand la baza urmatoarele argumente:

- potentialul creativ difera de la individ la individ, fiind mai ridicat sau mai redus;

- sarcinile cu care omul se confrunta in timpul vietii se multiplica, se amplifica si se diversifica, solicitandu-i acestuia intr-o masura mai mare sau mai mica creativitatea, actionand direct asupra factorilor care o determina;

- fiecare om este solicitat sa contribuie la locul sau de munca, in profesia sa, prin natura postului pe care-l ocupa, cu un aport creativ, bineinteles dupa posibilitatile sale;

- creativitatea poate fi estimata si educata la fiecare subiect uman (in acest scop procesul instructiv-educativ din gradinita si scoala poate contribui in mod deosebit);

- societatea, tara care va investi mai mult in creativitatea copiilor, va castiga in timp, competitia mondiala cu celelalte tari (daca isi va putea mentine in interior valorile creatoare de care dispune) etc.

In aceste conditii este evident faptul ca investigarea creativitatii decurge nu atat din nevoi de ordin stiintific, teoretic, cat mai ales din ratiuni, din necesitati de ordin practic-aplicativ.

Niciodata nu este prea tarziu pentru cunoasterea, stimularea, educarea si dezvoltarea creativitatii. Dar, cu cat aceasta actiune incepe la o varsta mai mica si continua de-a lungul anilor, cu atat va fi mai productiva, conducand la obtinerea unor realizari creative mai valoroase. Este necesar sa ne instruim in acest sens, sa punem un mare accent pe stimularea creativitatii, pe realizarea unui confort psihic si a libertatii necesare pentru creatia copilului.

La fiecare nivel de varsta, copilul trebuie sa fie invatat cum sa invete si cum sa se exprime creator.

Creativitatea inseamna indrazneala, tot ceea ce este nou este incert si neconformist. Pentru a se putea avanta in necunoscut, copilul trebuie sa dispuna de acea libertate interioara, de acel sentiment de siguranta, provenite din lumea sa inconjuratoare.

Lipsa de creativitate se datoreste insa unei insuficiente intelegeri a fenomenelor, lipsei sentimentului de libertate interioara sau lipsei de stabilitate a conditiilor externe.

Creativitatea inseamna posibilitatea de comunicare: copilul se afla intr-un contact continuu cu lumea sa interioara si cu lumea sa exterioara.

Atitudinea sa receptiva ii permite sa intuiasca si sa inteleaga problemele existente. Pe baza corelatiilor stabilite cu lumea sa interioara se formeaza asociatii cu fenomene cunoscute si traite, devenind astfel posibila rezolvarea noilor probleme aparute.

Curiozitatea si setea de cunoastere ne face receptivi fata de lumea exterioara. Libertatea interioara face posibila folosirea cunostintelor acumulate de catre lumea trairilor noastre subiective.

Copilul prescolar este prin natura sa un creativ datorita imensei sale curiozitati, a freamatului permanent pentru a cunoaste tot ceea ce se petrece in jurul sau. In perioada prescolara imaginatia se exprima viu prin tot ceea ce face copilul la gradinita la toate activitatile. Activitatea didactica trebuie inteleasa ca un act de creatie nu ca un sir de operatii sablon, de rutina.

Educatoarea trebuie sa dispuna de capacitatea de intelegere a copiilor, sa traiasca impreuna sentimente puternice, sa creeze situatii care sa imbogateasca mintea copilului cu anumite reprezentari si obisnuinte, sa-si transforme ocupatia intr-o frumoasa minune.  

De ce este nevoie de creativitate? Pentru a se putea desavarsi, realiza si actualiza, pentru a putea contribui activ la modelarea lumii.

Intelegand ca viata nu este statica, ci un proces creativ neintrerupt, individul izbuteste sa inteleaga viata ca un tot unitar. 'Acceptarea conceptiei ca viata este un proces si un produs al propriei creativitati este un act de constienta pe care individul il poate realiza, numai daca, in faza actuala a procesului care cuprinde si trecutul, el vede premisele viitorului.,,

Una din cele mai importante premise ale creativitatii consta in disponibilitatea de a relua totul de la capat, de a considera ca nimic nu este definitiv, ca nici un proces nu este incheiat odata pentru totdeauna.

Nu exista nici o situatie constienta care sa nu ne permita o participare creativa si astfel "Niciodata nu este prea devreme pentru inceperea educarii creativitatii, activitatea creatoare nu ar trebui ingradita de nici un fel de interdictii, limitari, critici ."( LOWENFELD)