Compozitia basmelor

Compozitia basmelor

Compozitia basmelor are cateva caractere specifice. Basmele se caracterizeaza prin formulele traditionale, care apar in introducere in cursul desfasurarii actiunii si in incheiere. Formulele de incipit si clauzura asigura recognoscibilitatea basmului in cadrul structurilor epice.

Adeseori formula introductiva nu e legata de continutul basmului si are scopul sa transpuna pe ascultator in atmosfera feerica a basmului. Formula introductiva "a fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi nu s-ar povesti, a fost intr-o tara." pe care o gasim in basme aproape la toate popoarele situeaza actiunea intr-un timp nehotarat, vag, si nu precizeaza locul unde se petrec faptele din poveste. Aceasta formula este alcatuita dupa sabloane arhicunoscute, care contin din punct de vedere semantic doua fragmente: unul al posibilului: "a fost odata ", celalalt al imposibilului: "ca niciodata". Adesea cel de-al doilea fragment este eludat in vederea sporirii gradului de credibilitate a textului.

In cuprinsul basmului se intercaleaza, de asemenea, formule traditionale, care arata un nou moment al actiunii: o noua peripetie "Un taciune si-un carbune, spune, poveste spune. Uneori formula traditionala ilustreaza calea cea lunga pe care trebuie s-o strabata eroul : "Si mersera cu totii, mersera ca si cu vantul din poveste, ca-nainte mult mai este ". Alteori formula traditionala scoate in relief greutatea unei lupte sau indarjirea in lupta : "Se luptara, se luptara, zi de vara, pana-n seara".

Formulele de trecere asigura prin constructii stereotip, prin proverbe sau fraze ritmate miscarea textului, evolutia povestirii spre partea ei finala.

O caracteristica a dezvoltarii subiectului basmului este repetitia, de obicei intreita, eroul lupta cu trei balauri sau trece prin trei imparatii ori prin trei paduri: una de arama, alta de argint si a treia de aur. In basm apar de cele mai multe ori trei frati, trei vanturi, trei peripetii. Repetitiile creeaza o incetinire a actiunii si fac sa creasca interesul si curiozitatea pentru deznodamant. Repetarea pasajelor asemanatoare nu se intalneste numai in aceeasi poveste, ci apare si in basme, cu subiecte diferite, deoarece povestitorii populari le-au folosit in diferite povesti fara sa le lege de un anumit subiect. Astfel, in basme cu subiecte deosebite se vorbeste la fel despre dezvoltarea rapida a eroului : "si crestea intr-o zi, cat crestea altul intr-un an ". Alteori, trasaturile caracteristice ale eroilor sunt prezentate, in diferite basme, cu aceeasi termeni; astfel in multe basme se spune despre frumusetea Ilenei Cosanzene: "la soare te puteai uita, dar la dansa, ba!

Formula finala urmareste readucerea cititorului din taramul fantastic in cel real, prin modalitati multiple: ironie, gluma, parodie . Formulele de sfarsit rezolva trama evenimentiala in cateva propozitii fixate intr-o serie de sabloane: "s-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa ".

Intregul discurs fantastic, propriu basmului, se distinge printr-un stil oral, in cadrul caruia adresarea directa, monologul, dialogul, vorbele de duh, proverbele, zicatorile, pasajele exclamative si cele interogative au rolul de a potenta realitatea si, implicit, de a starni interesul cititorului sau al ascultatorului pentru basm.