Alimentatia femeii in perioada de sarcina si alaptare

Alimentatia femeii in perioada de sarcina si alaptare

In conditiile unei sarcini normale, la o femeie sanatoasa, in linii mari nu se pun probleme dietetice deosebite.

Evident ca regimul alimentar trebuie sa tina seama de nevoile alimentare sporite, in aceste conditii, atat sub aspect cantitativ, cat si sub cel calitativ. Alimentatia femeii gravide si a celei care alapteaza trebuie sa fie supravegheata, avand mereu in minte ideea de a nu le fixa obsesia unor nevoi alimentare excesive, dar nici de a ceda la capriciile acestora sau la unele practici empirice.

Cateva principii generale trebuie mentionate de la inceput :

este necesar sa se respecte, in mare, obiceiurile alimentare ale femeii, determinate de preferintele sale.

se vor evita interdictiile sau recomandarile sistematice, ,,de principiu", care nu tin seama de particularitatile cazului respectiv (regim fara sare, administrare de vitamine etc.).

se va supraveghea respectarea unor reguli de igiena alimentara absolut necesare : repartitia judicioasa a meselor, respectarea orarului de masa, mancatul incet si masticatia indelungata, evitarea emotiilor, in general, si in timpul mesei, in special, precum si pastrarea repausului postprandial.

se va limita sau, la nevoie, se va interzice consumul de ceai sau cafea, bauturi alcoolice sau excesul de sare.

cresterea globala a ratiei calorice va fi tardiva si moderata pentru a nu declansa instalarea obezitatii.

Ratia calorica globala a gravidei se situeaza la valori cu 15-25% mai mari decat cea din afara sarcinii, trecand de la 2 000 sau 2 500 calorii la 2 500 sau 3 200 de calorii. Cresterea nevoilor calorice este legata de cresterea fatului si a uterului, dar este in parte echilibrata de restrangerea activitatii si de o mai buna asimilare. Problema cresterii ratiei calorice se pune numai incepand din luna a 4-a si este mai importanta in ultimele 3 luni ale sarcinii. Controlul greutatii este indicele unei ratii calorice echilibrate. Cresterea in greutate trebuie sa fie practic absenta in primele luni, apoi de ordinul a 1,5 kg/luna, in ultimele 6 luni. Plusul de greutate din cursul gestatiei nu trebuie sa depaseasca 10 kg.

In practica, regimul gravidei trebuie sa cuprinda o cantitate importanta de lapte (albumine, calciu, fosfor, vitamina A si D), carne (albumina), fructe (glucoza si vitamine), legume (vitamine) si cereale (glucide). Trebuie sa adaugam putin ulei de ficat si uneori supliment de calciu sub forma de lactat, gluconat sau glicero-fosfat de calciu .

Alimentatia gravidei trebuie sa fie suficienta si variata, cu un aport substantial de proteine si vitamine. Se vor evita mesele prea grase, afumaturile, conservele de carne si peste, branzeturile fermentate, alcoolurile, iar cafeaua si ceaiul se vor permite in cantitati foarte reduse.

In timpul sarcinii pot surveni unele stari patologice care necesita unele modificari in dieta.

Sarcina provoaca adesea constipatie, care poate duce la complicatii grave (pielite, pielonefrite). Se combate prin marirea continutului in celuloza al ratiei (paine integrala, legume, salate, fructe) si evitarea condimentelor si a alcoolului.

Varsaturile din prima parte a sarcinii, daca nu au o cauza organica se trateaza prin repaus, mese mici si repetate la 2 ore si uneori chiar alimentatie in pozitie decliva. Mesele vor fi constitute din alimente solide sau semisolide, iar lichidele (sifon, ape minerale) se vor lua numai intre mese si in cantitati fractionate. Se vor evita lipidele-din alimentatie, greu tolerate, si se vor spori glucidele, care sunt mai bine tolerate. Se va spori cantitatea de vitamine si nu se va scadea doza de sare, pentru a nu intretine varsaturile prin cloropenie.

In cazul varsaturilor incoericibile, pentru a se evita denutritia se recomanda administrarea parenterala a solutiilor glucozate. clismele alimentare, perfuzia cu hidrolizate de proteine si vitamine.

In nefropatiile din ultima perioada a sarcinii se recomanda un regim hiposodat. Se prefera, in general, regimul hiposodat moderat, pentru a se evita uremia prin cloropenie, si o cantitate moderata de lichide (1 500 ml/zi). Cantitatea de proteine este controversata in aceasta situatie. Unii autori sustin ca un regim hiperprotidic si hiposodat ar evita eclampsia. Alti autori, din contra, recomanda un regim sarac in proteine. Rezultatele cele mai bune par a se obtine cu o cantitate medie de 70 g proteine/zi. Cantitatea de glucide trebuie marita pina la 500 g/zi,pentru a menaja rezervele, pentru a diminua catabolismul proteic si a evita acidoza. Tot pentru acest motiv va fi diminuata cantitatea de lipide.

In sarcinile asociate cu diabet se vor da 200-250 g glucide, compensandu-se cu insulina necesara, iar cantitatea de proteine va fi 2 g/kilo-corp.

In timpul travaliului se interzice orice fel de alimentatie. La nevoie se poate permite ingestia unei cantitati minime de lichide, care se vor da fractionat, sau se va permite numai simpla umezire a buzelor. Daca travaliul se prelungeste se pune problema administrarii parenterale a serului glucozat sau a unor electroliti.

Dupa nastere se administreaza alimente fortifiante, usor digestibile si stimulante : cafea, cafea cu lapte, bulion de legume, oua. Din a 3-a zi se va trece la regimul normal. Daca dintr-un motiv sau altul mama nu alapteaza nou-nascutul se va restrange regimul, mai ales bauturile, pentru a diminua secretia lactata.

Daca pierderile de sange in timpul nasterii au fost mari, se face un control hematologic dupa prima saptamana si la nevoie se prescrie un regim bogat in proteine si fier, eventual chiar cu administrarea terapeutica a fierului. Decizia pentru transfuzia de sange nu trebuie sa fie luata decat in cazuri extreme, intrucat cele mai multe cazuri se pot rezolva printr-o dietetica si terapie martiala adecvate.

Alimentatia femeii care alapteaza trebuie sa fie completa, variata insa cu unele limite. Experienta populara contraindica : conopida, varza, ceapa si usturoiul, pe care le consideram insa nenocive daca sunt bine preparate si in cantitati mici. Alcoolul tare, mezelurile, conservele de carne si peste sunt strict interzise.

Necesitatile in principii alimentare sunt urmatoarele : protide 2 g/kilocorp/zi ; glucide 8-10 g/kilocorp/zi; lipide 1-2 g/kilocorp/zi.

Necesitatile energetice sunt :

la adolescente : 3 400-3 700 cal./zi (3 800-4 200 cal./zi, la activitate intensa) ;

la adulte : 3 200-3 400 cal./zi (3 500-3 800 cal./zi. la activitate intensa).