Aspecte toxicologice ale consumului de peste

Aspecte toxicologice ale consumului de peste

Discutia despre cat de (ne)sanatos este sa consumi carnea de peste a fost initiata de vest-europeni, obsedati de ideea de produse ecologice. Ne vine acum greu sa credem, dar in anii 1970-1980 marea majoritate a apelor lor erau adevarate cloace, lazi de gunoi pt industria chimica si petrochimica. Cam pe atunci, din vremurile in care ecologia era inca in scutece, s-au pus bazele acestei teorii, azi usor desuete. E drept, occidentalii considera si in prezent pestii de apa dulce ca fiind necomestibili. Din fericire, lucrurile s-au ameliorat si vechile clisee au inceput sa fie incet, incet demitizate.

Intoxicatia cu metale grele.

Intoxicatia cu metale grele (mercur, plumb, cadmiu, crom) apare atunci cand cantitatea din organism a acelui metal depaseste o anumita valoare. Unele metale se pot absorbi numai prin ingestie, altele si prin respiratie,unele chiar prin simplul contact cu tegumentul. Defectul acestora este ca produc intoxicatii prin efect cumulativ: odata ingerate/ inhalate se elimina foarte greu, in ani de zile. Se depun, in functie de metal, in anumite organe interne, muschi sau chiar oase, dinti.

Carnea de peste poate contine astfel de metale, mai ales in conditiile in care mediul in care pestii respectivi traiesc este puternic contaminat. Acumularea este mai frecventa la pestii rapitori, tocmai datorita efectului cumulativ si contaminarii 'in piramida' (consuma alti pesti potential contaminati). Se depoziteaza cu precadere in ficat si muschi, depozitele fiind cu atat mai insemnate cu cat pestii sunt mai batrani. In conditiile in care la noi ating rarisim varste matusalemice, nu este cazul sa ne punem prea mari probleme daca nu consumam peste din bazine cert afectate (aval de uzine chimice, bazine de decantare etc).

Atentie la bazinele din zone cu steril, pe langa termocentrale: prin ardere sterilul devine bogat in anumite metale grele si componente radioactive! Pe de alta parte, este un lucru dovedit ca Dunarea are la varsare o cantitate mai mica de pesticide si de metale grele decat la intrarea in tara, datorita declinului industriei si agriculturii romanesti. Practic, acum raurile noastre dilueaza poluantii adusi de Dunare.

Specii de peste cu carne 'toxica'.

Se face o mare confuzie intre toxicitatea proprie carnii de peste si alte boli induse de aceasta. Uzual, singura specie mai frecventa despre care se spune ca are carne toxica este cocoselul de mare, impropriu numit 'caine de mare' (confuzie cu rechinul Marii Negre) - speciile din fam. Bleniidae, si in special Blennius sanguinolentus, pestisorul atat de hulit de pescarii de guvid de pe Litoral. Nu am gasit in nici un tratat de ihtiologie, indiferent de vechime, o fraza care sa spuna 'carnea e toxica', toate precizeaza 'carnea nu se poate consuma'.

Parazitii din carnea de peste.

Multi afirma ca icrele rapitorilor sunt mai toxice, unii nici macar nu le consuma. Cert, icrele de stiuca nu sunt toxice! Este adevarat ca sunt mai periculoase, deoarece in restul tesutului ovarian, in 'pielite', se acumuleaza larvele unui vierme (e de fapt o tenie, Diphyllobotrium latum sau botriocefalul). Larvele lui se gasesc si in muschi, ficat. Acest vierme era endemic in regiunea Deltei pana in anii '80, dar in ultimul timp infestarea cu botriocefal a scazut considerabil.Larvele botriocefalului sunt distruse de mediul acid, deci se foloseste otetul si lamaia la prepararea lor! Transmiterea se face utilizand ca intermediar un mic crustaceu (ciclopul). Botriocefalul poate fi deci prezent teoretic la toti peastii care consuma ciclopi, inclusiv la cei pasnici, dar riscul de infestare la acestia e minim, ei au o singura sursa de contaminare.

Riscul creste la rapitori, intrucat acestia pot consuma pesti infestasi in prealabil.. Unii contin si in intestine o sumedenie de paraziti (viermi). Marea majoritate a acestora nu se transmit la om, dar buna preparare termica a pestilor, congelarea la sub 10 grade Celsius sau sararea de durata medie-lunga ne pot scuti de neplaceri. NU mancati peste rapitor sarat care poate fi consumat ca atare, fara desarare (semn ca sararea a fost insuficienta), asa cum se practica frecvent in Delta cu stiuca.
In concluzie, nici vorba ca peritoneul, ficatul etc sa fie toxice in sine. Nici macar in cazul acelor specii de pesti pasnici care au peritoneul negru (scobar de exemplu), care se consuma fara problema, desi nu se curata niciodata toate celulele peritoneale din abdomen.

Alte boli produse de consumul carnii de peste.

Pestele are o carne foarte perisabila, contine foarte multa apa. Este si motivul pentru care se altereaza rapid, fiind imediat atacata de bacterii. Unele dintre ele produc toxine puternice (banalul stafilococ, de exemplu). Anumite toxine sunt termolabile, sunt adica distruse prin fierbere, altele sunt din pacate termostabile.In orice caz, nu mancati pestele mort in apa. La aceeasi dimensiune si temperatura de pastrare primii se altereaza pestii pasnici (raportat la momentul mortii pestelui). Curatati-i deci imediat ce au murit si nu ii lasati in apa pana ajung sa pluteasca!
Majoritatea pestilor pasnici nu au stomac, digestia se face cu ajutorul bacteriilor direct in intestin. Intestinele sunt lungi, cu pereti subtiri, au o foarte bogata flora bacteriana si se perforeaza mai repede decat in cazul pestilor rapitori. Bacteriile, multe anaerobe, au conditii propice de dezvoltare in 'burta', care este un mediu perfect inchis, lipsit de oxigen. Cred ca ati vazut destui pesti cu burta umflata, moale, care la deschidere elibereaza gaze. Intestinele sunt transformate intr-o masa amorfa, urat mirositoare si coastele se desprind usor de pe carne, care in anumite zone e mai rosie si friabila.
Se spune ca una din bolile frecvente la cei care consuma carne de peste este botulismul (botullum in latina inseamna 'carnat'). Boala este produsa de toxina unei bacterii anaerobe, ruda cu cea care produce tetanosul. Nu este propriu-zis o infectie ci mai degraba o intoxicatie. Este o bacterie strict anaeroba, nu creste decat in medii lipsite total de oxigen (in interiorul carnatilor, in conserve etc). Bacteria poate fi distrusa prin fierbere, toxina este la randul ei termolabila, dar se distruge numai prin incalzire minimum 10 minute la peste 80 de grade Celsius. Este si explicatia pt care poti muri de botulism mancand o conserva 'fiarta' in prealabil si fara nici o bacterie in interior (in realitate preparata necorespunzator, practic ramane doar toxina). Din fericire, desi destul de raspandita, bacteria este extrem de sensibila. Simpla expunere a carnii la aer cand curatam pestele proaspat este suficienta, cu conditia sa pastram normele elementare de igiena!
Mai periculoase sunt conservele prelucrate termic insuficient, pentru ca bacteriile aparute din sporii nedistrusi pot secreta toxina. Aceasta este practic inodora si gustul nu este mult modificat. Desi astazi riscul este mic, evitati conservele expirate si cu capac bombat!Mancati deci orice peste, fie si neprelucrat termic (ce s-ar mai alege de bunatate de scrumbii?) daca stiti provenienta lui, cat de proaspat era in momentul 'decesului declarat' si mai ales daca nu a fost conservat in spatii total lipsite de oxigen (ermetic inchise)!

Cazuri de intoxicatii cu toxina botulinica.

Clostridium botulinum.

Este un bacil sporulat, larg raspandit in natura, adesea prezent in intestinul animalelor domestice.

Este un bacil strict anaerob, mezofil, temperatura optima de dezvoltare fiind 35sC.

Se cunosc 7 tipuri de Clostridium botulinum - A,B,C,D,E,F,G- dintre care  A,B si E sunt specifice omului si se diferentiaza prin habitatul natural al sporilor, rezistenta la caldura, ph-ul, temperatura minima necesara dezvoltarii si elaborarii de toxine si concentratia de Nacl la care acesta se inhiba.

Toxinele botulinice au o toxicitate ridicata incat o doza de 1µg poate ucide o persoana de 70 de kg.

Intoxicatia se produce mai ales prin consum de peste si conserve de peste, produse vegetale, conserve insuficient sterilizate.

Clostridium botulinum produce intoxicatii grave precum botulismul care este de trei feluri:

Botulismul" clasic" este consecinta patrunderii in organism pe cale digestiva a toxinei botulinice.Perioada de incubatie este de 12-36 h, cu limita intre 2,3 h - 8 zile.

Botulismul de ranire este mai rar si se dezvolta ca orice infectie clostridica avand perioada de incubatie de pana la 7 zile.

Botulismul infantil afecteaza numai copii pana la 6 luni.

Acestia trebuie feriti de surse de praf si sol intrucat ele contin spori de Costridium botulinum si de asemenea mierea de albine este interzisa fiind si ea o sursa de spori.

Simptomele bolii sunt uscaciunea gurii, viziune dubla, constipatie si poate produce moarte pana la 68% din cazuri.

Ce este botulismul

Botulismul este o boala cauzata de toxina produsa de bacteria Clostridium botulinum. Daca nu este tratata la timp, boala poate evolua si duce la paralizia bratelor, a picioarelor, a trunchiului si a muschilor respiratorii.

Toxina botulinica se instaleaza in corp, prin intermediul alimentelor puse la pastrat necorespunzator sau prin patrunderea bacteriilor in rani. Infectia nu se extinde de la o persoana la alta. Simptomele care apar la persoanele care sufera de botulism sint lipsa puterii, gura uscata, dificultati la inghitire, respectiv vorbire, vedere dubla sau incetosata si paralizie. La sugari, semnele sint greu de observat si includ constipatie, lipsa poftei de mincare, plans slab sau lipsa puterii. La adulti, simptomele apar de obicei dupa 12 sau 36 de ore de la consumul de alimente infectate. La sugari, acest interval este de 3 pina la 30 de zile. In cazul botulismului contactat prin rani, simptomele se instaleaza intre 4 si 14 zile. Botulismul este o afectiune rara, dar care poate fi fatala, potrivit medicilor.

Testele de laborator au descoperit toxina botulinica in conservele de peste vandute in Arges.

Rezultate primite de autoritatile Sanitar Veterinare din Arges legate de testele efectuate pe lotul de conserve de peste suspecte ca ar contine toxina botulinica, dupa ce sase persoane s-au intoxicat cu botulism, iar una dintre ele a decedat, confirma prezenta toxinei in conserve. Directia Sanitar Veterinara Arges a dispus sechestru asigurator pe un lot de 900 de conserve dintr-un hypermarket din Pitesti si pe alte 10.000 de conserve dintr-un depozit din judetul Ilfov, dupa ce sase argeseni s-au intoxicat cu botulism, iar unul dintre ei a decedat.
Cele sase persoane au consumat trei conserve de peste cumparate de la un magazin satesc, care s-a aprovizionat cu marfa dintr-un hypermarket pitestean.

Barbatii, care munceau la un punct de lucru in comuna argeseana Vladesti, au consumat carnea de peste pe data de 13 februarie. Cel care s-a simtit foarte rau si s-a prezentat la spital a fost chiar patronul firmei de constructii, care suferea, potrivit cadrelor medicale, de hepatita cu virus C. Barbatul prezenta o stare generala de rau, nu mai vedea bine, nu putea sa inghita si avea gura uscata.
Dupa o saptamana in care starea barbatului s-a agravat, medicii au reluat testele si s-a confirmat abia pe 24 februarie ca pacientul sufera de botulism. In aceeasi zi a fost transferat la clinica de boli infectioase Matei Bals din Bucuresti.
Pe foaia de observatie de la spitalul din Capitala cadrele medicale i-au pus diagnosticul intoxicatie botulinica severa, sepsis bacterian ( stafilococ multiplu rezistent), hepatita virala cronica cu virus C si sindrom hipoanabolic cu deficienta imunologica severa.
Toti ceilalti cinci colegi de serviciu au fost contactati de catre reprezentantii spitalului si au fost internati de urgenta. Le-au fost recoltate probe biologice si in urma rezultatelor de laborator au fost diagnosticati cu botulism.
Daca starea lor este in prezent stabila, barbatul de 44 de ani nu a mai putut fi salvat. Botulismul a fost agravat si de forma severa de hepatita de care suferea, iar duminica, 1 martie, a facut septicemie.DSV Arges va tine sechestrul asigurator pe lotul de 11.000 de conserve pana cand toate suspiciunile privind prezenta toxinei botulinice vor fi eliminate.

Conserve thailandeze contaminate.

Marti seara, un oradean a reclamat la Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Bihor ca i s-a facut rau dupa ce a consumat o conserva de ton.

Acesta a semnalat ca a avut greata, dureri abdominale si varsaturi dupa ce a mancat o conserva thailandeza de ton maruntit. Inspectorii OPC spun ca cel care a reclamat mai cumparase inca trei conserve, care vor fi supuse unor analize de laborator.

Cele trei conserve de la Oradea sunt de la acelasi producator si aproximativ acelasi lot ca cel consumat de bistriteanul care s-a imbolnavit de botulism.

Pana in prezent au fost retrase de pe piata 300 de conserve de ton din Mures, 1.200 de conserve de ton din Satu Mare, peste 500 de conserve din Suceava, aproape 200 din Bistrita, 170 din Alba si peste 1.200 de conserve din Dolj.

Principalele semne ale botulismului sunt tulburari digestive moderate, cum ar fi uscaciunea mucoasei bucale, greata, dureri abdominale, cefalee, ameteli, astenie accentuata, paralizii flasce, paralizii faringiene, manifestate prin inghitire dificila, voce ragusitasi vorbire dificila, si chiar paralizii ale muschilor respiratori cu aparitia insuficientei respiratorii.

De la inceputul anului pana in prezent, au fost inregistrate 10 cazuri de botulism, dintre care un deces, si cinci suspiciuni.
Dupa cazul confirmat de botulism la Bistrita-Nasaud, autoritatile Ministerului Agriculturii au decis sa retraga de pe piata mii de conserve de peste care faceau parte din lotul din care victima a consumat.

Un barbat de 38 de ani din judetul Bistrita Nasaud, care a consumat o conserva de ton, a prezentat primele simptome in data de 16 mai, cand a acuzat varsaturi, scaune diareice, alterarea starii generale, cu aparitia progresiva a tulburarilor de vedere si a tulburarilor de deglutitie, acesta ajungand la medic doua zile mai tarziu.

Reprezentantii ANSVA ne-au precizat ca au fost efectuate controale in 1012 unitati alimentare din tara si ca au fost luate 138 de probe de lucru.

Specialisti in sanatate publica ne-au precizat ca toxina E, confirmata la pacientul din Bistrita, este cea mai frecventa si cea mai periculoasa toxina botulinica. Aceasta toxina este legata de consumul de peste, fructe de mare si carne de mamifere marine.

Toxina botulinica apare atunci cand in procesul de productie nu se respecta conditiile de igiena. Medicii din sanatatea publica sustin ca este foarte probabil ca toxina sa fi fost luata din conserva de peste si ca toxina nu trebuie sa apara in fiecare conserva. Practic, este un fel de ruleta ruseasca, in care scapa cine poate.

Medicii recomanda populatiei sa nu mai manance conserve de peste, in special din lotul retras de pe piata.

Judetele in care s-au inregistrat cazurile sunt Harghita, Vrancea, Arad, Valcea, Mures, Salaj, Bihor, Bistrita, Satu-Mare si Timis.

Pentru prevenirea imbolnavirilor, Ministerul Sanatatii Publice si Centrul pentru Prevenirea si Controlul Bolilor Transmisibile recomanda populatiei sa evite consumul de conserve al caror capac bombeaza, evitarea consumului alimentelor cu aspect si miros neplacut, curatarea atenta si spalarea riguroasa a produselor vegetale, precum si spalarea repetata a mainilor, nu numai dupa utilizarea toaletei si inainte de masa.