Avantajele si dezavantajele consumului de lapte si produse lactate

Avantajele si dezavantajele consumului de lapte si produse lactate

Ca element, laptele este indispensabil pentru hrana omului, in primul rand datorita continutului ridicat in proteine cu mare valoare biologica, care contin toti aminoacizii esentiali, in proportii optime, cu capacitatea proteino-genetica a organismului, capabile sa promoveze cresterea organismelor tinere si sa mentina un bilant azotat echilibrat, la adult.

Dupa nastere, nici un alt element nu poate inlocui laptele, atat pentru mama care alapteaza, cat si pentru copilul aflat in plin proces de crestere si dezvoltare.

In tarile slab dezvoltate, unde consumul de lapte este foarte mic, mortalitatea infantila la copii intre 1 si 6 ani este de 10-15 ori mai mare decat in cele unde populatia dispune de acest aliment. De pilda, la varsta de 6 ani, un copil mexican (care consuma cantitati mici ce lapte) are o inaltime mai mica cu cca. 25cm. (un cap) decat un copil de aceeasi varsta din SUA (care a consumat mult lapte).

La varsta de 23 de ani, barbatii care au consumat lapte, au fost cu 12,7 cm. mai inalti si cu 11 kg. mai grei decat cei care nu au consumat lapte, iar femeile care au consumat lapte au fost mai puternice decat barbatii care nu au beneficiat de acest aliment (I. Gontea).

Proteinele laptelui au capacitatea de a marii valoarea biologica a unor proteine de calitate inferioara; in special cele din cereale si boabe de leguminoase.

Laptele si produsele lactate maresc rezistenta organismului fata de agresiunile mediului ambiant si ridica nivelul de sanatate a populatiei. Studii epidemiologice au aratat ca bolile infectioase apar mai frecvent in colectivitatile si la persoanele care nu consuma lapte sau branzeturi.

De asemenea, studii asupra morbiditatii profesionale la muncitorii din industria chimica, au aratat ca fenomenele de intoxicatie apar mai frecvent si sunt mai grave la persoanele care nu au consumat lapte si branzeturi.

Laptele, prin continutul ridicat in calciu, are actiune mineralizanta, antirahitigena la copil si antidecalcifianta la adult.

Pe langa ca, acest element mineral se afla intr-o proportie mare, trebuie semnalat faptul ca el se gaseste alaturi de factori care-i favorizeaza absorbtia, ca: prezenta sa in raport supraunitar cu fosforul (1,4: 1), apropiat de cel din organismul uman, prezenta vitaminei D₂ sub forma activa, prezenta lactozei si a acidului lactic (rezultat din fermentarea lactozei), care acidifiind mediul de absorbtie, favorizeaza utilizarea calciului, prezenta citratilor cu acelasi rol.

In lapte predomina miliechivalentii alcalini (calciu, magneziu, sodiu, potasiu) care au un rol important in combaterea acidozei digestive si metabolice, induse de consumul de produse de origine animala (carne, oua) si cereale si derivatele lor.

Dezavantajele nutritionale ale laptelui, care sunt relativ putine, comparativ cu nenumaratele avantaje care-l fac indispensabil in alimentatia rationala a omului sanatos si a multor bolnavi, se rezuma la:

- valoare calorica mica (67-70 calorii /100 ml) din care cca. 50 % este furnizata de lipide, ceea ce corespunde unei alimentatii echilibrate (15-30 % din valoarea calorica a ratiei poate fi reprezentata de lipide - dupa experti O.M.S.-2001);

- in laptele integral, raportul ponderal dintre proteine, lipide si glucide (1: 1: 1,5), nu corespunde pentru organismul uman (1:1: 4,8), glucidele fiind in cantitate mult mai mica in raport cu ceilalti nutrienti;

- laptele este sarac in fier, cupru, mangan, vitamina C si tiamina; branzeturile sunt practic, lipsite de vitamina C;

- laptele este relativ bogat in sare, fiind contraindicat la persoanele care au nevoie de o dieta hipo- sau asodata. Branzeturile sarate (2-3 g %) sunt bogate in sodiu si sarace in potasiu, fiind astfel necorespunzatoare in a doua jumatate a sarcinii si contraindicate in afectiunile cu tendinta la retentia de sodiu si de apa (edeme);

- prezenta unor acizi grasi saturati si a colesterolului in proportii relativ mari, favorizeaza hipercolesterolemia si ateromatoza.

Utilizarea digestiva a laptelui si produselor lactate

Pentru la laptele dulce sa fie bine digerat ti sa nu provoace tulburari digestive, este necesar ca in stomac sa coaguleze. La copil, aceasta coagulare se realizeaza sub influenta labfermentului (o enzima proteolitica), iar la adult sub actiune aciditatii sucului gastric.

Digestia laptelui este usoara si rapida, fara riscul aparitiei tulburarilor digestive, daca se consuma o cantitate mica (prize de cate 200 ml, la interval de cel putin 2 ore) si mai ales asociindu-l cu alte produse (gris, orez, paste fainoase etc). Daca laptele se bea in cantitati mari, in stomac se formeaza un coagul voluminos, constituit din particule mari, care favorizeaza formarea rapida a zerului. Zerul contine o cantitate importanta de lactoza, trece in intestin, unde produce o senzatia de disconfort digestiv si chiar diaree, mai ales la persoanele cu duodenite cronice sau la cele care nu au consumat lapte timp indelungat si secretia lactozei (enzime care digera lactoza din zer) este redusa.

In cazul bolnavilor cu gastrita hipoacida sau anacida, din cauza insuficientei sau lipsei aciditatii, laptele nu coaguleaza in stomac; consumul de lapte fiind contraindicat.

Efectele negative ale consumului crescut de lapte, ale insuficientei sau lipsei aciditatii, pot fi total contracarate prin folosirea de produse lactate acide.

Digestia proteinelor din laptele nefiert este mai mica decat a celor din produsul fiert, deoarece in laptele proaspat exista tripsininhibatori, care sunt distrusi prin fierbere. Prin pasteurizarea laptelui (la 85⁰C), efectul antitriptic scade la 45-55 %.

La copii sub 1 an, laptele de vaca poate provoca tulburari digestive. Laptele de vaca fiind de 2,5 ori mai bogat in proteine ti continand de 3 ori mai multe saruri alcaline decat cel de femeie, necesita pentru digestie mai mult acid clorhidric decat aceeasi cantitate de lapte uman. In plus, cazeina din laptele de vaca, precipita in flocoane mari, care se unesc si formeaza un coagul dens, greu penetrabil de sucul gastric; pe cand cazeina din laptele de femeie, coaguleaza in flocoane mici, care nu se unesc intr-o masa compacta, alcatuind astfel un coagul moale si afanat. Comparativ cu laptele de femeie, cel de vaca contine mai putin clor si potasiu (elemente cu rol important in digestia proteinelor), dar mai mult calciu si fosfor, care au efecte coagulante (I. Gontea).

Tulburarile digestive la copii alaptati la san, sunt mult mai rare decat in cazul copiilor alaptati artificial, deoarece laptele de femeie contine o cantitate mare de lizozim, care are o importanta actiune antibacteriana (lizozimul este o enzima care descompune mucopolizaharidele din membrana celulara a unor microbi). Experimental, s-a demonstrat ca, laptele ca laptele de femeie contine un factor (bifidogen) de crestere pentru lactobacili (Lactobacilus), care stimuleaza proliferarea acestui microorganism in intestinul copiilor, evitand astfel, tulburarile digestive. Laptele de vaca, poate fi folosit in alimentatia copilului, dupa varsta de 5-6 luni.

La copii, chiar si la cei sub 1 an, preparatele lactate acide (iaurt, lapte batut) si mai ales cele obtinute din lapte smantanit, sunt indicate in alimentatie, deoarece stimuleaza secretia glandelor digestive, faciliteaza absorbtia calciului si digestia amidonului din ratia alimentara.

Branzeturile moi, slabe in grasimi, sunt digerate mai usor si sunt tolerate bine chiar si de persoanele cu hipoclorhidrie sau anaclorhidrie gastrica, in timp ce branzeturile tari, fermentate, bogate in grasimi, se digera mai greu si raman un timp mai indelungat in stomac.