ALIMENTATIA COPILULUI ANTEPRESCOLAR

ALIMENTATIA COPILULUI ANTEPRESCOLAR

Etapa de virsta de la 1 la 3 ani are caractere fiziologice si fizionomice proprii. Este o perioada de trecere intre cea de sugar - care duce o viata vegetativa Si se deplaseaza putin - si cea de prescolar si scolar, care au si o anumita activitate zilnica.

Cheltuielile calorice pentru efortul fizic si dinamismul varstei sunt mari. Cresterea staturala si cea ponderala sunt insa mai lente: de exemplu, aproximativ 10 cm si, respectiv, 2 kg de la 2 la 3 ani. Apar treptat primii premolari, caninii, cei de-ai doilea premolari, ceea ce favorizeaza masticatia.

In principiu, se vor da aceleasi alimente esentiale ca la sugarul mare : proteine, grasimi, hidrocarbonate, saruri minerale, vitamine, lichide si substantele neasimilabile utile functiilor intestinale.

Grosso modo, pentru 1 kg greutate corporala se dau 65 g apa, 1,80 g proteine, 3,60 g grasimi, 6,70 g hidrocarbonate. Ceea ce, tradus intr-o ratie echilibrata, ar insemna : 15% proteine, 30% lipide si 55% zaharuri. Desigur, toate aceste cifre sunt un ghid general, care subliniaza importanta alimentatiei variate, cu accent pe hidrocarbonate, necesare acestei varste de crestere si dinamism, dar in practica nu le folosim cu rigurozitate.

Necesarul de calorii este de 80- 90 (90- 100 in unele cazuri) calorii/kilocorp/zi. El variaza cu caracterul neuropsihomotor al copilului, cu educatia dietetica a mamei si cu ingrijirile (acasa sau la cresa), care prezinta mari diferente pe linie educativa, igieno-vestimentara si de preparare a alimentelor.

Apa. Necesarul total de apa este de 80-85 ml/kilocorp/zi la anteprescolarul mic, diminuand progresiv la cca 60 ml/kilocorp pe masura ce ne apropiem de varsta prescolarului. Apa exista in alimente, dar mai mult de jumatate din necesarul de lichide va fi data de ceai, limonada si mai ales de apa de baut, care va fi fiarta in anotimpul calduros.

Proteinele vor fi animale si vegetale, ratia variind intre 50 si 70 g/zi.

Laptele este inca necesar si cerut de copil. Vom da maximum 600 ml/zi, ca lapte de vaca integral sau lapte pudra 14-15 g%, simplu, indulcit, aromatizat cu cafea surogat sau cu cacao, precum si preparat ca iaurt, lapte cu fainoase, precum si preparatele indigene sau creme si budinci. Existenta unei mari game de mixturi de cereale cu diverse arome ne permite a da laptele chiar copiilor care de obicei il refuza.

Carnea o vom da cat mai des posibil, chiar de 4-5 ori pe saptamana, sub forma de: carne de vaca, pasare, ficat, creier, peste alb, organe de vita. Cantitatea va fi de 50-70 g la o masa, preparata in raport cu posibilitatile de masticatie, tocata fin, in chiftelute, si mai tarziu in bucatele.

Proteinele vegetale sunt continute in fasolea cu bobul alb, uscata, in mazare si linte, dar acestea vor fi date cat mai tarziu, in supe, pireuri - cu atentie la pericolul balonarii si indigestiei.

Lipidele. Desi unii autori admit dupa un an seul de vaca, slanina, untura de porc si de gasca, experienta ne arata ca este bine sa administram indeosebi untul si uleiul vegetal (de floarea-soarelui, in, dovleac sau masline). Ratia zilnica este de 45-55 g (4 - 5 g/kilocorp).

Oul, absolut necesar mai ales pentru bogatia sa in fosfatide, minerale si lizozim , se va da fiert, cleios, la 2 zile. Copiilor pana la un an si jumatate li se va da fara albus ; dupa aceasta varsta insa, daca nu prezinta eruptii alergice, se poate da intreg. In preparate, la supe, in galuste, budinci si papanasi, desigur, oul se va da intreg.

Hidrocarbonatele Hidratii de carbon furnizeaza mare parte din ratia calorica la varsta de 1-3 ani. Ei constau in zaharuri, fructe, paine, paste fainoase si cartofi, ajungand pana la 150-180 g/zi. Fainoasele se dau ca si pana la 1 an, in lapte, creme sau prajituri cu coca frageda asemenea ca biscuiti, covrigi, paste fainoase (in supe) si paine. Pana la 2 ani vom da numai paine alba ; dupa 2 ani, si paine neagra, cu exceptia copiilor alergici. Mierea se recomanda celor cu tendinta la constipatie si se va da in ceai sau lapte. Bomboanele prezinta pericolul asfixiei la cei mai mici.

Legumele si zarzavaturile, bogate in vitamine si saruri minerale, le vom da zilnic, in cantitati variind de la 180 la 300 g. La inceput nu se vor da crude, ci fierte sau trecute prin abur, sub forma de pireuri, supe, soteuri. Astfel, folosim : cartofii, morcovii, spanacul, rosiile, conopida, salata, patrunjelul, mararul, fasolea verde.

Pentru copilul mic sunt mai putin indicati dovleceii, fasolea alba boabe, mazarea, lintea, ceapa, usturoiul si varza.

Dupa 2 ani se pot da salate de legume crude, morcovi, salata verde, varza - trecute prin razatoare si preparate cu lamaie si untdelemn.

Mineralele - absolut necesare cresterii scheletale - se gasesc in cantitati suficiente intr-o dieta corecta. Fierul, de obicei deficitar, va fi completat prin ficat, oua, rosii, salata, varza, morcovi si preparatele de cereale aflate pe piata, care il contin.

Nevoile de Na si Cl le vom completa prin sarea de bucatarie, din care vom presara in alimente, zilnic, 1,5-2 g.

Principii in alimentatia copilului anteprescolar.

1) Alimentatia va fi variata, cu ratiile bine calculate.

2) Laptele nu va depasi 600 ml/zi.

3) Copilul va fi invatat sa mestece, va primi din ce in ce mai multa carne si alimente consistente.

4) Se va da mancarurilor gust picant si variat prin : sarare, acidulare-condimentare moderesta si preparate ca :ciorbe acre, borsuri, salata de sfecla acra, salata verde cu lamaie, sunca cu mustar, macaroane cu branza telemea etc.

5) Nu sunt obligatorii 5 mese, daca copilul primeste cu placere 4.

6) Se va respecta orarul fix al meselor.

7) Nu se va insista cu alimentele care nu plac (supa de exemplu) si se vor evita rantasurile, carnatii, mezelurile, conservele, alcoolul, ceaiul rusesc, cafeaua veritabila, pestele gras, ciupercile, alimentele prea picante sau prea sarate.

8) Pentru evitarea eruptiilor de prurigo-strofulus, atat de frecvente la aceasta varsta, vom suspenda sau reduce :albusul, carnea de porc (nu se da sub 2 ani), sosurile si ciorbele grase, mezelurile, painea neagra,cacao, ciocolata si alimentele prajite la tigaie.

9) Apa se va da la sfarsitul meselor, de preferinta fiarta.

10) Se vor respecta notiunile de igiena, estetica si confort la masa. Copilul va fi invatat treptat, dupa 2 ani, sa manance singur.

11) Se va veghea la o preponderanta a radicalilor bazici fata de cei acizi .

12) Ratia calorica zilnica va fi de 1 100-1 300.