Cresterea broilerilor

Cresterea broilerilor

In cresterea puilor de carne, cea mai importanta perioada pentru succesul in acest domeniu sunt primele zece zile. Asadar, pentru a veni in intampinarea dumneavoastra, va prezentam masurile necesare pentru obtinerea unui maxim de eficienta economica din cresterea si exploatarea unei serii de pui de carne

Pentru perioada primelor zece zile de viata a puilor trebuie sa va asigurati ca: efectivul de pui este uniform, greutatea corporala se incadreaza in standardul hibridului, penajul are un aspect bun si puii sunt rezistenti la stres.

Pentru o buna pornire in aceasta perioada trebuie sa luati in considerare urmatorii factori: aerul, temperatura, lumina, apa si mancarea.
Astfel, daca intelegeti ca aceste lucruri sunt prioritare, ele va vor asigura 50% din reusita exploatarii efectivelor de pui. 

Pregatirea adapostului pentru populare

Inaintea popularii halei cu pui trebuie sa fiti siguri ca spatiile de crestere au fost bine decontaminate, utilajele de crestere si exploatare existente in hala de productie functioneaza la parametri normali si asigura factorii optimi de microclimat, de furajare si de adapare.

. Decontaminarea halei de crestere

Este o etapa deosebit de importanta pentru realizarea unui mediu de crestere cat mai curat. De executarea corecta a acestor lucrari depinde in mare masura sanatatea puilor introdusi in spatiile de crestere. Randamentul de siguranta microbiologica a puilor poate ajunge la un procent de 80%, daca se respecta intocmai masurile sanitare veterinare de prevenire a bolilor la pui.

In momentul efectuarii curateniei si decontaminarii nu trebuie sa omiteti: tubulatura instalatiilor de admisie si evacuare a aerului din hala; peretii si tavanul halei; instalatiile de adapare si, unde exista, bazinele de rupere a presiunii; antecamera adapostului; perimetrul din exteriorul halei; podeaua; controlul insectelor.

. Apa

Un element esential in cresterea si exploatarea puilor de carne este apa. Se cunoaste faptul ca din organismul pasarilor 70% este apa, deci trebuie sa acordam o atentie marita acestui factor. In primele zece zile de viata, puii consuma in fiecare zi o cantitate de apa mult mai mare decat greutatea lor corporala. Astfel, un obiectiv prioritar este asigurarea necesarului de apa, cantitativ si calitativ.

Din punct de vedere al analizei apei trebuie urmarite doua directii: caracterele chimice (analizele trebuie efectuate la fiecare inceput de serie si, in mod obligatoriu, la deschiderea unei noi surse de apa) si caracterele microbiologice (trebuie analizate la iesirea din sursa dar si la nivelul adapatorilor din halele de productie).

Figura 1
Consumul de apa in functie de greutatea vie si varsta

 . Lumina

Lumina are un rol deosebit in stimularea organismului puilor de carne. Pentru a realiza un iluminat corect, trebuie sa avem in vedere urmatoarele: adapatorile iluminate foarte bine; hranitorile iluminate foarte bine; fluxul luminos trebuie sa fie distribuit uniform la nivelul intregului adapost.

. Asternutul

Are un rol deosebit de important, pentru ca nu permite contactul direct al puiului cu pardoseala si mentine o temperatura constanta, absoarbe umiditatea provenita din dejectii.

Din punct de vedere calitativ, acesta trebuie sa fie curat, sa nu contina germeni patogeni. Pentru a asigura o buna protectie termica, stratul trebuie sa fie gros de minimum 10 cm. Indiferent de materialul folosit - rumegus, paie, coji de floarea soarelui, acesta trebuie sa fie uniform imprastiat si sa nu fie marunt, pentru a preveni ingerarea de catre pui.

. Temperatura

Temperatura din hala trebuie sa fie de 26-28oC, iar in zona de crestere de 32-34oC. Pe timp de iarna, temperatura va fi asigurata cu 36-48 de ore inainte de populare, iar pe timp de vara cu 24 de ore.

. Ziua 1: se vor asigura 40 de pui/m2; astfel, pentru un areal de 4,5 m in diametru, se va asigura o sursa de incalzire de minim 2500 Kcal;
. Ziua 4: vor fi 35 de pui/m2;
. Ziua 7: vor fi 30 de pui/m2;
. Ziua 10-12: puii vor fi lasati pe toata suprafata halei;

Dupa ziua 10-12, hranitorile si adapatorile vor fi redistribuite pe toata suprafata halei de crestere si se va avea grija ca instalatiile de incalzit sa asigure o temperatura constanta pe tot perimetrul de crestere.

Neasigurarea confortului termic in primele zece zile, va duce automat la compromiterea efectivului de pui. Asadar acest factor trebuie sa fie foarte bine controlat. Nu trebuie neglijate nici adaparea si nici furajarea, care trebuie sa fie administrate in cantitatea necesara, iar dispozitivele de hranire si adapare sa asigure frontul pentru intreg efectivul de pui.

 Receptia puilor si prima ora de la populare

. Receptia puilor

Acestia trebuie sa fie descarcati din masinile de transport pe cat posibil pe intuneric, iar intensitatea luminii din zona de crestere trebuie sa fie din nou verificata. Acum se for efectua ultimele ajustari cu privire la inaltimea adapatorilor si hranitorilor.Inaintea popularii, cu 48 de ore, adapostul se va incalzi la temperatura de 22-24oC, iar inainte cu 4 ore de la populare se va pune apa in adapatori si temperatura se va ridica la cerintele hibridului achizitionat.In momentul introducerii efectivelor de pui in hala, temperatura si umiditatea trebuie sa aiba valorile necesare primei zi, specificate in ghidurile de exploatare a puilor de carne. In apa se va administra vitamina AD3, E si Oxivit S in cantitatea specificata pe ambalaj (sau alte medicamente in functie de schema de tratament adoptata). Tratamentul va fi efectuat in perioada 1-3 zile. Dupa trei ore de la populare, va fi introdus si furajul in hranitori. Nutretul combinat pentru perioada 1-21 zile va fi de tip demaraj, sub forma de brizura.

. Prima ora de la populare
. se va urmari cu atentie sistemul de incalzire, pentru a functiona la temperatura prevazuta in ghidul tehnologic al hibrizilor respectivi;
. trebuie sa ne asiguram ca intensitatea luminoasa si uniformitatea fluxului luminos se incadreaza in parametri;
. numarul de pui distribuiti sistemului de hranire si de adapare este corespunzator.

Trebuie sa va faceti timp, in prima ora, pentru a observa cu atentie comportamentul puilor cat si modul de functionare a tuturor instalatiilor din adapost.

Temperatura din adapost cat si curentii de aer sunt sesizati imediat de catre pui. Astfel, daca o sa urmariti cu atentie distributia acestora in perimetrul de crestere, va puteti da seama daca sunt probleme sau nu.

Din punct de vedere al consumurilor de apa, se considera ca pentru fiecare kg de furaj consumat se consuma 2 litri de apa. Consumul de apa si de furaje este influentat de o multitudine de factori, cum ar fi:

   Calitatea furajului si a apei;
   Hranitorile si adapatorile utilizate;
   Programul de lumina si intensitatea luminoasa;
   Temperatura si umiditatea din halele de crestere;
   Hibrizii folositi;
   Densitatea puilor.

O atentie deosebita trebuie acordata faptului ca efectivele de pui de carne trebuie sa se incadreze in valorile de greutate si a consumurilor de furaje. Abaterile foarte mari vor duce la aparitia greselilor de tehnologie, care trebuie identificate si corectate imediat.

Mortalitatea aparuta in primele sapte zile se datoreaza statiei de incubatie. Dupa aceasta perioada, se datoreaza greselilor de tehnologie si de exploatare a puilor de carne. Mortalitatea normala variaza intre 1 si 4% din efectiv, pe toata perioada de crestere, daca sunt respectate masurile profilactice sanitare veterinare specifice si nespecifice.

Tratamente si profilaxie

In practica se aplica mai multe scheme de tratament si vaccinari profilactice. Schemele de tratament si vaccinari se vor aplica numai dupa consultarea medicului veterinar responsabil de exploatatiile de pui de carne. Pentru a veni in sprijinul crescatorilor, prezentam trei variante de scheme aplicate pentru mentinerea starii de sanatate a efectivelor de pui de carne (tabel).

DE RETINUT

1.    Nu se efectueaza tratamente cu antibiotice cu trei zile inainte de vaccinare si in timpul vaccinarii.
2.    Nu se decontamineaza apa de baut in timpul vaccinarii, daca aceasta se realizeaza prin apa.
3.    Nu se mai fac tratamente cu zece zile inainte de sacrificare.
4.    Se recomanda consultarea medicului veterinar in momentul aparitiei unui caz de boala.
5.    Toate masurile sanitare veterinare pentru asigurarea starii de sanatate a efectivelor de pasari, se vor realiza sub stricta supraveghere a medicului veterinar.

Sezonul rece

Temperatura si umiditatea sunt factori deosebit de importanti pentru toate categoriile de pasari tn timpul iernii. Acestia trebuie sa asigure confortul termic in permanenta, pentru ca pasarile sa poata puna in evidenta toate carcacterele productive.


Temperatura si umditatea la pasari

Temperatura si umiditatea sunt intr-o stransa legatura, ele influentand mecanismul specific de termoreglare.Capacitatea de termoreglare a pasarilor variaza mai ales in functie de varsta. Pasarile dispun de mecanisme de termoreglare mai putin elastice decat mamiferele, rezultand astfel o adaptare mai anevoioasa la factorii de temperatura. Deplina functionare a mecanismului de termoreglare, la pasari, se realizeaza de abia la varsta de 2-3 saptamani. In aceste conditii, variatiile de temperatura din adapost trebuie sa fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurata exact cat este prevazut de tehnologiilor de crestere si exploatare a fiecarui hibrid in parte.Se stie faptul ca temperatura normala a pasarilor este de 41-42oC, acest aspect implicand un studiu complex al confortului termic care trebuie asigurat.Astfel, daca in adaposturi este o caldura uscata (umiditatea relativa se situeaza sub 50%), apare fenomenul de deshidratare a pasarilor; acestea resimt senzatia de sete, apare scaderea consumului de furaje si, implicit, se ajunge la pierderi economice semnificative.In halele de pasari unde nu se reuseste realizarea parametrilor tehnici (mai ales in anotimpurile calduroase), umiditatea relativa a aerului poate scadea pana la 30-35%. Aceasta sadere va duce la numeroase tulburari de comportament, rezultat al dezechilibrelor neuro-endocrino-metabolice.O umiditate mult mai mare (peste 80%), asociata cu o temperatura scazuta, duce la o umezeala excesiva a aerului din adapost, deteriorarea prematura a asternutului si aparitia bolilor "afrigore". Excesul de umiditate este un factor determinant in aparitia bolilor respiratorii ca microplasmoza, bronsita infectioasa, laringotraheita etc.Trebuie retinut ca cea mai dificila perioada din punct de vedere termic si al umiditatii, este perioada de demaraj, si in special primele sapte zile. Din acest motiv trebuie sa avem o grija deosebita pentru respectarea intocmai a conditiilor tehnice de exploatare. Neasigurarea conditiilor termice si a umiditatii relative duc la pierderi economice importante si, in primul rand, la tararea pasarilor, astfel incat remedierea productiei se realizeaza deosebit de greu.

Lumina

Datorita faptului ca pasarile sunt deosebit de sensibile la intensitatea si durata fluxului luminos, acest subiect trebuie tratat ca atare.Pentru pasari, lumina, reprezinta un stimul fiziologic de care depind atat functiile de relatie, cat si cele vegetative. Cel mai puternic stimul este lumina alba, care se obtine prin combinarea proportionala a celor sapte culori monocromatice. In literatura de specialitate, pentru hibrizii de gaini ouatoare sunt specificate si alte tipuri de culori ale luminii, cu avantaje si dezavantaje. Astfel, lumina albastra, tip neon, poate produce peturbari ale productiei de oua si a starii de sanatate. Lumina de culoare rosie induce o precocitate a intensitatii ouatului dar nu se coreleaza cu cresterea normala in greutate a pasarilor. Avantajul pe care il aduce folosirea luminii rosii este doar de reducerea fenomenului de pica si a celui de canibalism. Daca lumina rosie previne sindromul de pica, lumina verde favorizeaza aparitia acestuia, dar are un efect stimulator asupra productiei de oua. Cea mai benefica pentru efectivele de gaini ouatoare este lumina incadendescenta, dar prezinta si dezavantajul ca folosirea indelungata determina o reducere a procentului de ouat, precum si cresterea numarului de gaini oarbe.

Ce facem iarna cu gainile ouatoare?

Este o chestiune destul de simpla si se poate interveni cu succes, fara a creste prea mult cheltuielile cu efectivul de pasari.Diminuarea ouatului sau chiar incetarea acestuia in perioada toamna - iarna are drept cauza urmatorii factori: lumina, temperatura si furajarea.Asa cum am precizat anterior, cel mai puternic stimul este lumina alba, care se obtine prin combinarea proportionala a celor sapte culori monocromatice. Reducand durata de lumina sub 15 ore pe zi, lucru care se intampla in perioada de toamna - iarna, corelat cu scaderea temperaturii ambientale sub 15oC, automat procentul de ouat scade, pana la incetarea acestuia.In ceea ce priveste furajarea, mentionam faptul ca alimentatia de baza pentru gainile din gospodariile populatiei este formata din porumb boabe si diverse nutreturi verzi, ceea ce asigura o parte din necesarul nutritiv zilnic. In sezonul de iarna, nutreturile verzi dispar din alimentatie, ceea ce duce la o reducere drastica a substantelor nutritive, cu implicatii negative directe asupra ouatului.

Naparlirea si reluarea ouatului

Toate aceste aspecte, care se manifesta in perioada de toamna - iarna sunt, pe de o parte, benefice, deoarece se induce fenomenul de naparlire a gainilor, astfel incat acestea mai pot fi folosite o perioada pentru ouat.Naparlirea este un fenomen fiziologic normal la pasari, de regenerare a organismului si se manifesta prin incetarea ouatului si pierderea penelor. Prin revenirea la factorii normali de productie, temperatura, lumina si furajare gainile reincep, fiziologic, ouatul.In gospodariile populatiei, datorita nerespectarii parametrilor tehnologici, pasarile nu mai reintra in ouat dupa faza de naparlire. Pentru a remedia acest lucru, recomandam amplasarea in adaposturile de pasari a unor becuri, pentru prelungirea perioadei de lumina. Din punct de vedere al temperaturii, in sezonul de iarna pasarile nu trebuie sa mai fie eliberate prin curti, ci mentinute in adaposturi, cu respectarea normei pe suprafata (5-6 gaini pe metru patrat).Datorita caldurii biologice, se poate mentine o temperatura acceptabila in spatiile de crestere. Daca zilele sunt prea friguroase, atunci se impune instalarea unor surse de incalzire, pentru a ridica temperatura pana la 15-18oC. La capitolul furajare este necesara introducerea de suplimente proteico-vitaminico-minerale in furaj, cu scopul de a asigura necesarul de hrana pentru intretinere dar si pentru productia de oua.

Costuri suplimentare

Din punct de vedere al costurilor, putem vorbi despre o investitie minima pentru a asigura conditiile optime pentru ouat la efectivele de pasari din cadrul gospodariei.Daca luam in considerare un efectiv de 60 de gaini ouatoare, consumul mediu de furaj este de 100-150 grame de furaj pe cap de pasare. Pentru zece zile, consumul de furaj este de maxim 100 kg, din care: 90 de kg porumb si 10 kg concentrat proteico-mineralo-vitaminic tip Atico Layer.Un kg de porumb este 0,7 lei, iar un kg de furaj concentrat costa 2,3 lei, rezultand ca la un efectiv de 60 de pasari, pentru zece zile, va aparea un cost suplimentar de 86 de lei, reprezentand concentratul administrat in furajare (preturi orientative).Pentru asigurarea luminii in adapost se vor amplasa doua surse de lumina fluorescente, cu un consum de 20 watt/ora/sursa. Astfel, pentru a suplimenta orele de lumina, la minim trei ore de functionare se va consuma curent electric de 120 watt; rezulta la zece zile de utilizare 1,2 kwatt, ceea ce inseamna aproximativ 0,5 lei pentru un efectiv de 60 de pasari, pentru zece zile.Din punct de vedere al temperaturii este mai greu de contabilizat costul suplimentar, deoarece consumul de curent electric, daca se folosesc surse de incalzire electrice, depinde foarte mult de tipul adapostului, de suprafata acestuia, precum si de izolatia termica si nu numai. Cu aproximatie insa, putem considera un consum in valoare de 30 de lei.Adunand toate valorile pe care le-am prezentat pana acum, rezutla ca timp de zece zile, pentru un efectiv de 60 de gaini ouatoare, se vor cheltui in sezonul rece 116 lei, ceea ce inseamna un cost suplimentar pe cap de pasare de 1,9 de lei pentru zece zile. Respectand cateva dintre sfaturile noastre, veti reusi sa aveti oua din gospodaria proprie in perioada de iarna.

Puii de carne in prag de sezon rece

Daca la gainile ouatoare lucrurile sunt mai simple, la puiul de carne, din cauza cerintelor fiziologice ridicate, lucrurile se schimba.In general, in prag de toamna, puii obtinuti in gospodariile populatiei au o greutate de aproximativ 500-700 grame. Pentru o trecere usoara peste sezonul rece, recomandam intretinera puilor in incaperi inchise, bine izolate termic, pe asternut permanent, pe care il vom improspata o data pe luna, cu o denstitate de zece pui pe metru patrat. In adaposturi vom amplasa surse auxiliare de caldura, care insa vor duce la o crestere a pretului de productie.Din punct de vedere al furajarii, costurile sunt asemanatoare cu cele prezentate in cazul gainilor ouatoare; difera doar valorile nutritive ale furajelor, care au fost prezentate in numerele anterioare ale revistei.

Temperatura si umiditatea sunt factori deosebit de importanti pentru toate categoriile de pasari. Acestia trebuie sa asigure in permanenta confortul termic, pentru ca pasarile sa puna in evidenta toate caracterele productive. Temperatura si umiditatea sunt intr-o stransa legatura, ele influentand mecanismul de termoreglare al pasarilor.

Termoreglarea

Capacitatea de termoreglare a pasarilor variaza mai ales in functie de varsta. Pasarile dispun de mecanisme de termoreglare mai putin elastice decat mamiferele, rezultand astfel o adaptare mai greoaie la factorii de temperatura.

Deplina functionare a mecanismului de termoreglare se realizeaza abia la varsta de 2-3 saptamani. Astfel, variatiile de temperatura din adapost trebuie sa fie foarte mici, iar temperatura trebuie asigurata exact intre limitele prevazute de tehnologiile de crestere si exploatare a fiecarui hibrid in parte.

Temperatura normala a pasarilor este de 41-42oC, acest lucru implicand un studiu complex al confortului termic care trebuie asigurat.

Daca in adaposturi este o caldura uscata (umiditatea relativa se situeaza sub 50%) apare fenomenul de deshidratare a pasarilor; acestea resimt senzatia de sete, apare scaderea consumului de furaje si, implicit, fermierul inregistreaza pierderi economice.

In halele de pasari unde nu se reuseste realizarea parametrilor tehnici (mai ales in anotimpurile calduroase), umiditatea relativa a aerului poate scadea pana la 30-35%. De aici apar numeroase tulburari de comportament, rezultat al dezechilibrelor neuro-endocrino-metabolice.

O umiditate mult mai mare (peste 80%), asociata cu o temperatura scazuta, duce la o umezeala excesiva in adapost, la deteriorarea prematura a asternutului si aparitia bolilor "a frigore".

Excesul de umiditate este un factor determinant in aparitia bolilor respiratorii ca microplasmoza, bronsita infectioasa, laringotraheita etc.

Cea mai dificila perioada din punct de vedere termic si al umiditatii este perioada de demaraj si in special primele sapte zile. Din acest motiv trebuie sa avem o grija deosebita pentru respectarea intocmai a conditiilor tehnice de exploatare.

Neasigurarea conditiilor termice si a umiditatii relative duce la pierderi economice importante si, in primul rand, la tararea pasarilor, astfel incat remedierea productiei se realizeaza deosebit de greu.


Consumul de apa

Un element deosebit de important folosit in cresterea si exploatarea gainilor ouatoare este apa, care asigura desfasurarea in bune conditii a tuturor proceselor fiziologice din organismul pasarilor. Apa poate ajunge in organism pe doua cai: ca apa de baut si continutul de apa din compozitia furajelor.

Cantitatea de apa necesara desfasurarii proceselor fiziologice normale, depinde de o serie de factori: natura nutretului consumat, temperatura mediului ambiant si nivelul de productie.

In general, se considera ca fiind optim din punct de vedere fiziologic aportul de doua grame de apa pentru un gram de furaj consumat. Pentru asigurarea necesarului de apa din oua se considera ca pentru un gram de apa din ou trebuie consumate doua grame de apa.

Neasigurarea temperaturii apei influenteaza foarte mult consumul; astfel, daca temperaturile sunt foarte ridicate fata de normal, volumul mediu de apa creste uneori chiar si pana la dublu.

In momentul in care pasarile sufera de sete, primul simptom este scaderea ouatului. Dupa aceasta perioada de insetare, chiar daca se revine la programul normal de administrare a apei, procentul initial de ouat se reface foarte greu.

Din aceste motive, apa trebuie administrata pasarilor la discretie, in sisteme automate de adapare.


SFATURI PRACTICE

Pentru gospodariile populatiei: lucrurile sunt mai simple, datorita faptului ca pasarile sunt crescute in spatii mari, cu o densitate redusa. Ca masuri de prevenire a temperaturilor excesive mentionam: asigurarea unor umbrare; asigurarea unei cantitati suficiente de apa la temperatura de aproximativ 20-22oC; administrarea de vitamine hidrosolubile pentru evitarea stresului.

Pentru sistemele de cestere semi intensiv si intensiv: acolo unde avem densitati mari de pasari pe m2, de la 6-7 pasari in cazul gainilor ouatoare sau 16-20 pui de carne, fermierul trebuie sa aiba in vedere asigurarea functionarii corecte a instalatiilor de ventilatie si dimensionarea corespunzatoare a acestora. Instalatiile de apa trebuie sa fie functionale si sa asigure frontul de adapare pentru toate pasarile.

La mijlocul zilei, cand temperature exterioara inregistreaza cele mai mari valori, in halele "oarbe" trebuie sa fie inchisa lumina. In cazul halelor de productie care sunt dotate cu sisteme de umidificare a aerului este obligatoriu sa verificam daca acestea functioneaza corect si sa urmarim in permanenta corelarea factorilor temperatura - umiditate.

La fel de importanta este si administrarea de vitamine hidrosolubile in apa de baut, pentru diminuarea sau evitarea stresului. Acolo unde exista posibilitatea, recomandam micsorarea densitatii de pasari pe m².