Modalitati expresive realizate cu ajutorul punctului , liniilor si suprafetelor in arta bizantina

Modalitati expresive realizate cu ajutorul punctului , liniilor si suprafetelor in arta bizantina

Expresivitatea ca forma a picturii bizantine

Expresivitatea este acea propietate a compozitiei, care o face capabila sa exprime ceva in mod viu, plastic, elocvent, graitor, sugestiv, care evoca in imagini vii, reflectand in mod pregnant, cu putere, stari interioare. Este capabila sa atraga interesul, sa comunice emotii puternice, sa patrunda in sufletul privitorului.

Mijloacele realizarii expresivitatii sunt: contrastul, originalitatea, unitatea compozitionala, tinuta estetica, armonia interioara si relatia echilibrata intre parti si ansamblu.

In pictura bizantina, expresivitatea este redata in primul rand prin ordinea canonica a scenelor care se succed si reprezinta adevarurile scripturistice de la care artistul bizantin nu trebuie sa se abata. Incarcatura emotionala este redata prin culoare si compozitie. Exemplificam ″Urcarea pe cruce a Mantuitorului″ (fig. 41). Reda acea stare de neliniste si spaima pe care o are fiecare om in fata mortii, si starea fireasca,  de calm a lui Iisus care implinea voia Tatalui Ceresc de a spala pacatele oamenilor.

O alta modalitate de realizare a expresivitatii, este legata de lumina necreata prin raze, aureole si limbi de foc ( de exemplu ″Pogorarea Duhului Sfant″ de la manastirea Probota).

Aureola folosita mereu in pictura bizantina exprima aura dumnezeiasca materializata in jurul capului. Chiar si stiinta actuala a descoperit ca toate fiintele au o aura energetica care este mai mare si mai clara la persoanele cu multe calitati si cu inteligenta sclipitoare si invers, la fiintele inferioare, fara insusiri deosebite, aura poate fi intunecata si mica.

Pentru a da o mai mare importanta simbolisticii luminii necreate, s-au folosit in arta bizantina poleirile cu aur a cerurilor, a aureolelor, in special in arta icoanei.

In mod special au folosit aurul, gandind ca nobletea acestui material este cea mai in masura sa redea spatiul transcedental al spiritului divin.

Expresivitate prin punct, linie si pata

Pictura bizantina, fiind o pictura de simboluri si de intelesuri filozofico-religioase, fiind o arta cultica si cautand, nu redarea realitatii inconjuratoare, ci sugerarea cu precadere a lumii nevazute, a bisericii ceresti contrapusa cu o mica parte din biserica pamanteana, a apelat cu precadere la acele mijloace plastice prin care se putea realiza o sinteza.

Astfel puctul, linia si pata au fost utilizate ca elemente de expresivitate maxima, dupa necesitatea fiecarui subiect abordat, realizandu-se compozitii extrem de diverse.

De altfel, intreaga viata a unei compozitii, poate sa inceapa de la punctul plastic. El poate fi pasiv, static sau dinamic atat in redarea peisajului, cat si a intregii compozitii. Prin manipularea punctului se pot obtine efecte in pictura bizantina, in general ordonate.

Linia definita ca punct in miscare poseda, ca si punctul plastic, aceleasi stari potentiale si dinamice. Este un mijloc de materializare a simturilor, mijloc de comunicare a afectivitatii. Linia in pictura bizantina incearca sa impace tensiunea dintre observarea realului si efortul de explorare a virtualitatii. Linia poate sa se separe, sa lege, sa sectioneze. Prin valoare (intensitatea culorii sau a liniei de la intens la transparent), modulare (de la subtire la gros) si miscare, linia poate sugera ideea de spatiu. Redarea volumului se poate realiza prin modulare cromatica sau prin hasura (linii paralele apropiate intre ele cu diferite sensuri).

Cu ajutorul hasurarii se lumineaza spatiul bizantin, daca acesta se executa pe proplasma imaginii.

Un ansamblu de linii poate sa sugereze miscare sau sa exprime stari emotionale. Acestea pot sugera prin zigzaguri sau curbe subtiri sau ingrosate , creand ritmuri. De exemplu, liniile zigzagate ale muntilor din scena ″Prinderea lui Iisus″ de la Biserica Sfantul Dumitru din Suceava, exprima o stare de tensiune, neliniste, mister.

Aceeasi stare o creeaza imaginea cu linii frante care formeaza peisajul scenei ″Prinderea lui Iisus″ de la Biserica Parhauti. Peisajul denota o stare conspirativa cand Mantuitorul a fost tradat.

In obtinerea efectului, un rol important il au repetitia, alternanta si simetria.

Vom gasi astfel realizari de incantare si muzicalitate in pictura bizantina cu ajutorul liniei si al punctului in ornamentarea mandorlelor, aparand in scene ca ″Schimbarea la fata″ (fig. 42), ″Coborarea la iad″ (fig. 43), ″Adormirea Maicii Domnului″ (fig. 44), ″Inaltarea Domnului″.

In pictura bizantina, perspectiva nu apare atat de evidenta ca in realitate, tocmai pentru faptul ca spatiul cuprinde peisajul si personajele care sunt vizibile, chiar daca in planul mai indepartat.

Redarea in perspectiva a unui obiect inseamna reprezentarea grafica a acestuia pe o suprafata plana, asa cum il percepem de la o anumita distanta si dintr-o anumita pozitie.

Claritatea si simplitatea aparenta a compozitiei, au scopul de a fi inteleasa de majoritatea credinciosilor. Lipsa uneori a perspectivei face ca pictura sa treaca spre spatiul virtual, spre lumea nevazuta.

In scena ″Asediul Constantinopolului″ de la manastirea Moldovita si ″Pilat judecator″ de la manastirea Probota vin sa exemplifice faptul ca personajele indepartate se infatiseaza ca si cum ar fi in primul plan, iar peisajul din fundal este simbolic.