Costumul popular romanesc

In acest amurg al mileniului II, cand valorile artei traditionale a etniilor Europei s-au retras, treptat, in colectiile muzeale, ori au imbracat noi forme de expresie in atelierele artizanale, 'ambasadorii' unei stravechi civilizatii a batranului continent - romanii - traverseaza Atlanticul. Ei sunt invesmantati in spelendidele lor costume populare de sarbatoare, pe care le poarta cu distinctie. Ei se mandresc si sunt pe deplin constienti de contributia, pe care au avut-o stramosii lor, la crearea si imbogatirea patrimoniului universal al umanitatii.

Caci, Romania este vatra uneia din cele mai vechi civilizatii ale antichitatii clasice europene, cea traco-dacica, mostenitoare, la randul ei, a inca sase milenii de civilizatie agrara a neoliticului si a epocii bronzului. Spatiul carpato-danubiano-pontic a pastrat printre cele mai importante vestigii istorice, lingvistice si etnografice ale romanitatii rasaritene.

Arta populara romaneasca si numeroasele mestesuguri care conlucreaza la crearea ansamblului vestimentar traditional si-au tras seva din straturile celor 85 de secole de civilizatie taranesca, fertilizate de-a lungul istoriei de influente benefice venite din arii culturale, decantand, in timp, coordonatele unei estetici proprii.

Extrem de divers, costumul celor 90 de zone etnografice cuprinse in provinciile istorice romanesti: Maramures, Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crisana, ce inconjoara, de jur imprejur, inima tarii, Transilvania, se prezinta unitar si inconfundabil cu vesmantul etniilor vecine sau conlocuitoare: secuii, germanii, maghiarii, turco-tatarii, armenii, evreii, sarbii, lipovenii, bulgarii, ucrainenii, tiganii. Reducerea la geometric a imaginii obiectelor din mediul inconjurator a dat nastere unei traditii estetice, unei maniere originale de a percepe natura si a o exprima in tipare plastice inedite. Decorul, discret, este amplasat cu un rafinat simt al masurii, in campuri ornamentale bine delimitate, care subliniaza liniile croiului - bazat pe principiul taieturii in foi drepte - dar si pe cele ale corpului omenesc caruia ii confera un aspect sculptural, de mare distinctie.

Pe fondul alb se detaseaza motivele ornamentale dispuse dupa regulile de baza ale ornamenticii populare: repetitia, simetria, alternanta si dinamica miscarii. Stapanind legile contrastului si ale armoniei, vadind un gust al echilibrului clasic, creatoarea populara stie sa asigure unitatea compozitionala a costumului, realizand acorduri cromatice deosebit de rafinate, cu un minim de mijloace de expresie.

Asa cum remarca poetul filosof Lucian Blaga, in Trilogia culturii, 'in asemanare cu cromatica altor popoare, cea romanesca reprezinta cazul rar al unei arte populare de natura clasica, in sensul ca e masurata discret Prin functia pozitiva a golului, a campului ca factor ritmic prin acest mod degajat, arta populara romaneasca reprezinta in rasarit o insula de duh european duh al masurii.' Culorile vii nu sunt niciodata stridente, iar culorile potolite nu sunt niciodata mohorate.

Urmarind evolutia costumului popular din anumite zone etnografice, ca de exemplu Arges sau Muscel, constatam ca de-a lungul veacurilor el a suferit influenta costumului medieval al vechilor resedinte domnesti de la Curtea de Arges si de la Campulung Muscel, aflate in stransa legatura cu casa imperiala a Bizantului. Firele de aur si argint introduse in tesatura, 'altitele' si 'raurile' cusute cu matase, paietele aurii si maramele de borangic dau costumelor femeiesti din aceste zone o eleganta si o fastuozitate aparte. Si costumul banatean, din vestul tarii, si-a incarcat decorul sub influenta stilului baroc, imbogatind fondul original, fara sa-l altereze.

Insotind omul in toate imprejurarile vietii sale, de la nastere pana la moarte, costumul popular constituie nu numai un ansamblu material cu functii practice, de aparare contra intemperiilor, ci si un purtator de semne si simboluri, un limbaj de comunicare, transmitandu-ne atitudinea creatorului fata de societatea in care traieste si-si modeleaza opera.

Cunosti o tara, un popor, pornind de la oameni si de la obiectele plasmuite de ei, alaturi de limba, obiceiuri si traditii, costumul popular constituie o emblema de recunoastere, o marca a identitatii etnice, un document cu certa valoare istorica si artistica totodata. Asemanarea costumului popular de astazi cu cel purtat cu generatii in urma de stramosii daci, reprezentati pe monumentele antichitatii clasice, dintre care cele mai vestite sunt Columna lui Traian de la Roma si Trophaeum Traiani de la Adamclisi, in Dobrogea, dovedeste persistenta milenara a unor piese de port, care, intr-o forma evoluata, apar si in zilele noastre.

Transpunand cu fir de arnici, in decorul vesmantului de sarbatoare, armonioasa alcatuire a universului satesc, in care spiritul si maiestria se ingemaneaza, mana tarancii brodeaza, pe panza zigzagurile si meandrele unei grafici ancestrale, ramasa in memoria nesfarsitului sir de femei care au deschis ochii asupra lumii in leagan daltuit cu semnul soarelui, au citit fiorul dragostei marturisit in crestaturile unei furci de tors. Tot ele au tesut siruri de pomi ai vietii in gradinile scoartelor de zestre si au cusut, cu migala, stelele cerului pe seninul camasii de nunta, pastrata apoi cu grija pentru marea trecere in randul stramosilor.Si in vremea noastra traditia realizeaza echilibru dintre util si frumos in ambiantul modern.

Expansiunea rapida a tehnicii industriale, declansata de revolutia electronica, ne-a propulsat intr-o noua era a civilizatiei, in care cultura populara, cu marea ei putere de adaptabilitate, isi croieste noi drumuri.

Asa cum constata renumitul etnolog american de origine romana, acad. Paul Petrescu, in prefata volumului Portul popular de sarbatoare din Romania, 'nu cultura populara si nici portul popular au nevoie de ajutorul inviorator al tehnicii vremilor noi, ci oamenii tehnicii noi au nevoie intr-un anume fel, de cultura populara.' Pretutindeni in lume, produsele unicat sau de serie mica, create de mesterii populari si artizani, ce pastreaza specificul diferitelor culturi se bucura de un interes larg, la accentuarea caruia contribuie filmele etnografice si expansiunea turismului.

O ilustrare concreta a acestui interes il constituie demonstratiile de maiestrie ale creatorilor populari din Romania invitati in capitala Statelor Unite ale Americii, cat si colectia vestimentara pentru cele patru anotimpuri ale anului 2000, pregatite de Asociatia Nationala a Mestesugarilor din Romania, si S.C. A. Romartizana, pentru a fi prezentata in spectacolul de moda intitulat: 'De la costumul popular traditional la vestimentatia contemporana'.