Pictura rupestra - sursa de inspiratie in pictura bizantina

Pictura rupestra - sursa de inspiratie in  pictura bizantina

Totul atarna de un inceput..Pentru a putea intelege prezentul, trebuie sa intelegi mai intai trecutul. De unde a aparut arta ? Care au fost manifestarile ei? Arta dintotdeauna a fost considerata de vechii egipteni intruchipare a perfectiunii, regalitatii si divinitatii, norocului, bogatiei, fericirii, fiind si un simbol solar.

Pictura rupestra ori pictura pe stanci este un termen generic, desemnand picturile realizate pe stanci, bolovani, pereti muntosi abrupti sau pe peretii si tavanele pesterilor, de obicei datand din timpuri preistorice. Picturi pe pietre au fost facute inca din Paleoliticul superior, cu aproximativ 50.000 - 40.000 de ani in urma. Se crede ca aceste picturi murale au reprezentat opera celor mai respectati membri ai tribului, batrani si samani.

Cele mai vechi urme de activitate picturala sunt conservate multumita pozitiei lor greu accesibile sau blocarii ulterioare a intrarii in pesterile ce le adaposteau.Tocmai aceasta a fost sansa acestor adevarate opere de arta. In conditii de umiditate si caldura constanta, picturile s-au pastrat aproape perfect. Mai mult, in interiorul pesterilor existau si alte dovezi ale prezentei oamenilor preistorici : urme de pasi, atat de adulti, cat si de copii, vase, oase si urme de vetre. Localizarea lor geografica este foarte dispersata. Zona asezarilor cercetate pana azi este eurafricana; se intinde din valea Dordogne-ei pana in Natal, trecand prin Levantul spaniol.

Intre aceste situri arheologice si artistice exista si cateva pesteri cunoscute in intreaga lume pentru frumusetea picturilor rupestre, cum ar fi cele de la Altamira in Spania (fig. 1, fig. 2, fig. 3), Madelaine, Lascaux (fig. 4, fig. 5, fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10) si Livernon in Franta, cea mai importanta fiind pestera Chauvet (fig. 11, fig. 12, fig. 13, fig 14).

O statistica realizata in 1994 enumera in Europa peste 300 de pesteri si grote cu picturi rupestre din perioada Paleoliticului Tarziu. Dintre acestea 150 se gasesc in Franta, 125 in Spania, 3 in Portugalia, 21 in Italia, cate una in Romania si fosta Iugoslavie, doua in Germania si doua in Rusia.

Aceste pesteri decorate ar putea fi considerate primele sanctuare in istoria omenirii.

Bisericile rupestre au fost primele lacasuri de inchinare, fiind adapostite de pesteri si grote taiate in coasta unor munti si dealuri de bazalt sau tuf vulcanic. Inainte de Hristos se credea ca aceste locuri sunt locuite de spirite superioare si de zei.

Antichitatea greceasca a impartasit aceeasi idee. Un ″xoanon″, imagine sculptata in lemn a zeitei Atena, a ramas inchis in locasul sfant deasupra caruia s-a zidit Panthenonul lui Pisistrate si acela al lui Pericles.

Tot in grote s-au adapostit pustnici si cuviosi fugind de viata tumultuoasa a oamenilor de rand, grotele devenind lacasuri de veneratie si de inchinare..

Reprezentarile grafice sunt legate in special de activitatile principale ale oamenilor din acea perioada, adica vanatoarea si pastoritul. De aceea, majoritatea sunt imagini stilizate ale animalelor ( reni, cai, bizoni, bovine, mamuti: fig 1-14). Acestea ating de multe ori marimea naturala si sunt uimitoare prin vigoarea tusei, perfectiunea atitudinilor si siguranta trasaturilor, demonstrand o mare ascutime a simtului observatiei, pe care il aveau oamenii inca din Paleolitic. Sunt executate cu degetul, cu daltita, cu penelul din fibra de scoarta sau cu trestia, iar din punct de vedere cromatic, sunt folosite culori de origine minerala ca ocru galben, ocru rosu si negru. Pe langa reprezentarile animaliere, mai gasim si scene de vanatoare, dansuri razboinice sau rituale, care ar putea avea diverse explicatii, pornind de la cea mai simpla - practica magica in folosul vanatorii - pana la cele complexe - reprezentari simbolice ale fortelor religioase ce vegheaza la bunul mers al ordinii cosmice si terestre, venerate prin rituri de initiere tribala.

Oamenii primitivi dispuneau de pamant, carbuni, paste de plante care nu erau suficiente pentru a reprezenta exact culorile animalelor pe care le vanau, dar au imortalizat ceea ce i-a impresionat : directia de deplasare, tensiunea nervoasa, dislocarea maselor musculare, multimea animalelor. O imagine fugitiva necesita o imagine schematizata.

Pestera Lascaux (fig. 4-10) a fost denumita de abatele Breuil ″Capela Sixtina a artei aurignaciane″, deoarece pastreaza picturi murale cu figuri de animale, scene de vanatoare si imagini despre magie, care impresioneaza prin realismul lor.

In Africa de Nord, in valea Sudanului prin Hoggar se gasesc desene rupestre colorate, care infatiseaza luptatori cu lanci si scuturi. Capeteniile luptatorilor - sau zeii - sunt pictati in marime naturala, in care de razboi. Multe personaje nu au cap sau au capete de caini ori masti de maimuta. Mai sunt reprezentati bivoli salbatici, girafe, elefanti, hipopotami care sunt asemanatori cu frescele paleolitice din Spania.

De o deosebita valoare sunt capodoperele de la Tassili (fig. 15, fig. 16, fig. 17, fig. 18, fig. 19, fig 20, fig. 21), despre care Vasile Dragut spunea: ″Picturile rupestre pot fi considerate simbol de creativitate omeneasca.″ Acestea au o larga raspandire, de la trecatoarea Tafelalet, vale pustie cu stanci calcinate si nici un fir de iarba, traversand cele trei ″akba″, la Foufoua, unde se poate admira o gratioasa figura feminina si la In-Tirenin trei antilope atribuite perioadei bovidiene, singurele ce au supravietuit dintr-o compozitie de unsprezece figuri asemanatoare. La In-Itienene se afla o figura bovina pictata in rosu. In orasul In-Touhami aflam o compozitie din epoca scrierii tifinar. Insa cea mai impresionanta compozitie de la Tasilli este ″Marele zeu din Sefar″, denumit si ″Omul cumplit al nisipurilor″ (fig. 21).

In pictura rupestra ″Astronautul″ , oamenii sunt reprezentati stangaci, din profil.

Elemente deosebit de interesante pot fi remarcate la celebra pictura murala ″Doamna Alba″ (fig. 22) - datata ca fiind de acum 3000 - 5000 de ani - descoperita in Africa de sud -vest intr-o pestera de pe un munte din desertul Namib, in care se imbina stilurile egiptean, cantabric, cretan si hoggarian. Oamenii (albi si negri) sunt redati numai din profil, invesmantati sumar sau purtand doar podoabe si arme. Amanuntele anatomice se pot observa foarte bine. Insa figura centrala, o femeie alba, este imbracata in pulover pe gat cu maneci, pantaloni stramti, manusi, jartiere, pantofi, avand parul prins intr-o plasa cu diamante.

Fresce si picturi in tempera au fost desoperite in Spania, insotite de semne si ideograme gravate. Grota din Altamira se afla in apropiere de Santillana del Mar, Cantabria, Spania, la 30 km sud - vest de Santander. In 1879, vanatorul Marcelino Sanz de Sautuola a fost adus aici de fiica sa, care descoperise niste desene ciudate pe peretii pesterii. De Sautuola a fost surprins sa descopere ca desenele erau adevarate opere de arta, infatisand mamuti si maini umane. El a invitat chiar pe regele Alfonso al XII-lea al Spaniei sa viziteze pestera, care nu era convins de vechimea picturilor, la fel ca si ceilalti vizitatori. Pictorul francez Emile Cartailhac defineste picturile ca ″mazgalituri vulgare″, care nu merita sa fie vazute. Abia peste 23 de ani va fi descoperita valoarea lor reala prin asemanarea cu picturile descoperite in 1901 in pesterile Font-de-Gaume la Les Eyzies-de-Tayac in Dordogne (Franta). Pestera are 270 m lungime, fiind alcatuita din mai multe camere si coridoare. Coridorul principal are o inaltime ce variaza de la doi la sase metri. Altamira nu mai este deschisa publicului din 1977, dupa ce specialistii au constatat ca picturile incepusera sa se degradeze.

La Cuciulat, intr-o pestera dintr-o zona de exploatare a pietrei de calcar, au fost descoperite picturi rupestre, datand de 12.000 de ani. Ele reprezinta cele mai vechi picturi din aceasta parte a Europei, provenind din perioada Paleoliticului Superior.

Cea mai veche pictura rupestra din Cehia a fost descoperita intr-o pestera din Moravsky Kras, analizele cercetatorilor demonstrand ca a fost realizata in 3200 i.e.n. Pictura neolitica infatiseaza o forma geometrica, asemanatoare unei grile, realizata pe peretele pesterii. Nu se stie daca era un desen cu functie ritualica sau facea parte dintr-o compozitie mai ampla. Imaginea, cu dimensiunile de 30/40 cm, alaturi de alte artefacte preistorice, a fost descoperita de catre speologi la mica distanta de locul unde cercetatorul Jindrich Wankel gasise o statueta din bronz, reprezentand un taur si ramasitele unui mormant din Epoca Fierului.Unele dintre cele mai vechi desene preistorice din Cehia se gasesc in pesterile Mladecske, langa Olomouc, in nordul Moraviei.

Vorbind de bisericile rupestre din vecinatatea tarii noastre s-a descoperit gropnita din sec. al IV-lea de la Male-Tepe si Kurtkale din Bulgaria.

La Silistra, un hipogeu (gropnita) din secolul al III-lea sau al IV-lea are peretii laterali decorati cu figuri in picioare : o femeie cu un felinar portabil, o dansatoare cu castaniete, pauni in stanga si in dreapta unui vas.Tavanul impartit in suprafete poligonale este decorat cu pasari, flori, copii si animale salbatice.

Pe tavanul Hipogeului din Kazanlic (fig. 23) - secolul al IV-lea - este pictata o scena de nunta. Intr-o grota din vecinatatea satului Ivanova (Bulgaria) capela rupestra cunoscuta sub numele de Crkvata (biserica) are peretii decorati cu picturi din secolul al XIV-lea. Intr-un cadru arhitectural apar pesonaje nude alaturi de unul invesmantat in exomis. Nudurile sunt inspirate din antichitate, iar arhitecturile comparabile cu psalturile ilustrate bizantine din secolul al X-lea. Se disting si urmele unui rege bulgar ( Ivan Alexandru 1331-1371) cu modelul bisericii in mana.

Picturile rupestre din secolele VII-XI impodobesc bisericile sapate in munti vulcanici sau grote, fiind denumite de Guillaume de Jerphanion, care a studiat in Capadocia, o noua provincie a artei bizantine. Picturile formeaza o lume aparte datorita caracteristicilor iconografice si executiei artistice. Ele au tangenta cu pictura bizantina, dar in acelasi timp au o oarecare originalitate. Acestea au reprezentat o sursa de inspiratie pentru picturile din Muntenia si Moldova.

Mozaicurile din Campania (Italia) par a fi asociat motive luate din traditiile locale, din picturile catacombelor si decorul pompeian cu elemente proprii artei crestine din Orient. In secolul al VII-lea, provincia Neapole, tulburata de iconoclasti, a primit pe calugarii fugiti din Bizant si Orient. Ei au adus cu ei manuscrise, picturi miniaturale, icoane si mesteri pictori. Au ramas ca marturie urme de fresca ce infatiseaza sase sinoade ecumenice pe un monument inchinat Sfantului Petru la Neapole din secolul al XVII-lea. La Rossano, orasel calabrez cladit pe stanca, s-a aflat celebrul ″Codex Purpureus″ (fig 24). Dupa caderea regatului lombard din nord, ducatul de Benevent a devenit ″regat lombard al sudului.″ La izvoarele raului Volturno s-a intemeiat manastirea benedictina, inchinata intemeietorului ordinului, la sfarsitul secolului al VIII-lea. La fine secolului al IX-lea, cand Bizantul stapaneste jumatate din Italia meridionala, doua ″theme″ sunt sub autoritatea catepanului din Bari. Normanzii iau locul celui din urma catepan; Lucania primeste numele de Basilicate.

Grota din Carpignano (fig. 25) langa Otranto si cea din San Biagio (fig. 26), de langa Brindisi sunt decorate cu picturi semnate de mesterul Daniil datate din 1197. Alte picturi murale se afla in cripta San Giovanni si in grota San Nicola langa Palagianello, in grotele ″del santi″, ″delle fornelle″, San Biagio langa Castelamare si in alte parti. Din aceste decoruri s-au inspirat artistii medievali din Tara Romaneasca.

In tara noastra, in zona Dobrogei, arheologii Institutului Arheologic Bucuresti au descoperit o asezare care a fost numita ″Schitul din Basarabi″. In vecinatatea orasului Constanta, in zacamintele de creta exploatate pe vremuri de romani, se gasesc grote impodobite cu gravuri si picturi murale. Pe peretele exterior, la intrarea principalului coridor, doua cruci sapate pe perete incadreaza anul 6500 (992). Motive ornamentale si cruci incizate insotesc picturi murale in tempera. Deosebim cruci grecesti cu varf triunghiular, ″orbiculi″ asemenea celor din unele biserici din Transilvania (Strei, Sintamaria - Orlea) si crestaturi comparabile acelora de pe raboaje. Chrisma, pictata de mai multe ori, chipuri de iepuri si caini, pasari si cai, un cavaler, un car si sfinti cu torte aprinse in maini trezesc un deosebit interes. Calul este poate animalul ″psihopomp″, iar carul aminteste poate calatoria sufletului, ca in mitologia greceasca si in tema carului de foc a proorocului Ilie din iconografia crestina de la manastirea Probota.

In satul Corbii-de-Piatra, judetul Arges, pe valea raului Doamnei, la 50 km miazanoapte de orasul Pitesti, se afla cea mai veche biserica rupestra din Romania. Lacasul de cult este scobit intr-o stanca si dateaza din perioada crestinatatii timpurii. In nava acestui monument, sapata paralel cu nartexul si boltita cilindric, precum si in absida de rasarit, stanca a fost acoperita cu un strat de tencuiala (var din calcarul masivului amestecat cu calti de canepa). S-a adaugat un al doilea strat de tencuiala, care a fost pictat in tempera cu rosu, verde, albastru, alb si aur, pastrandu-se inca in forma originala.

Decorul ilustreaza teme ca : Deisis in luneta boltii absidei de rasarit, Fecioara Maria pe tron cu Iisus binecuvantand pe genunchii ei si doi arhangheli in firida de sud-est. In firida de nord-est urmele sunt greu de distins, dar par a ilustra ″troparul otpust al proscomidiei″.

Pe peretele absidei se distinge portretul unui sfant episcop, iar la diaconicon ″Jertfa lui Avraam″. Pe bolta, la miazazi, au fost pictate ″Stihirea de Craciun″, ″Intampinarea Domnului″, ″Schimbarea la fata″, ″Invierea lui Lazar″ si ″Inaltarea la ceruri″. Pe peretii de sud se mai disting ″Buna vestire″ si ″Iisus in templu″.

Din punct de vedere iconografic ilustrarea temei ″Deisis″ pe bolta absidei de rasarit apropie aceasta de traditia din Capadocia (bisericile din Elmale si Tchareqle) si  a celor mai vechi picturi din sudul Italiei.

Legenda spune ca deasupra bisericii rupestre, pe vremuri, se afla cetatea Gezidava a regelui dac Dromichetes, iar in curtea bisericii se afla o stanca care, conform specialistilor, a fost folosita pentru prezentarea unor sacrificii inainte de Iisus. De asemenea, acest loc este considerat obarsia familiei Iancu de Hunedoara. Picturile rupestre insa se afla intr-o stare avansata de degradare.

Cea mai recenta descoperire este Hipogeul de la Constanta, care dateaza din secolul al IV-lea. Sapaturile au scos la iveala o pictura de tip etrusc. Pe o varuiala in alb intalnim scene realizate cu tonuri foarte simple : ocru, rosu, verzui. Interesant este faptul ca dupa zidarie s-a aplicat un strat gros de ″arricio″ format din var, paie si pleava peste care s-a dat un strat gros de var. Pe acesta s-a aplicat pictura in tonuri calde. Datorita infiltrarii apei, pe peretii laterali s-au format turturi de pamant, ca o reactie a carbonatului de calciu. Pe suprafata boltei degradarea este si mai mare, rezultand o reactie alveolara. S-au impus operatii rapide de restaurare. In zona boltii se distinge un ornament geometric compus din linii sinusoidale intersectate, iar in spatiile create s-au pictat motive florale. Ornamentul este incadrat de o banda rosie. Friza de pe partea superioara a peretilor prezinta mai multe scene cu animale si pasari care se hranesc. Pe timpan este reprezentata scena ospatului, cu sapte personaje. Important este ca aici se observa legea simetriei aplicata si in pictura bizantina.

Arta bizantina a preluat de la culturile anterioare ceea ce putea servi intereselor sale. Astfel s-a ajuns la o extraordinara sintetizare a formei si rafinare a ideii compozitionale. Pictorii bizantini au observat cum au fost folosite punctul, linia si pata si le-au aplicat, precum si ritmurile de compozitie. In pictura egipteana sau asiro-babiloniana faraonul este reprezentat impozant, iar supusii reprezentati la dimensiuni reduse. Astfel, prin aceste elemente, ei au realizat compozitii echilibrate atat pe orizontala, cat si pe verticala, realizand adevarate pagini de carte, in care faraonul juca rol de monograma (litera mare impodobita la inceputul unui text).

In cultura bizantina acest lucru se observa in special la bolti: personajul principal este hiperbolizat, fie ca este vorba de reprezentarea Pantocratorului (fig. 47) sau a Maicii Domnului Oranta (fig. 48), in bolta altarului, pronaosului si naosului.

Tot dupa modelul egiptean se observa reprezentarea in planuri, pe registre cum ar fi la manastirile moldovenesti: la Voronet ″Sinaxarul″ (fig. 27,fig. 28), la Moldovita in scenele din ″Imnul Acatist″ (fig. 29, fig.30, fig. 31), la Probota sau la manastirea Teodoreni-Burdujeni (jud. Suceava) unde in pridvor este executat ″Sinaxarul″ cu 366 de scene, fiind repartizate pe registre.

Si in arta sumero-akkadiana se observa aceeasi reprezentare pe registre (ex: ″Stindardul din Ur″), ca in pictura egipteana, regasindu-se legea ″repetitiei personajelor″, lege intalnita si in pictura bizantina, facand parte din triada repetitie, alternanta si simetrie, care a dat unicitate acestui stil.

La asirieni de asemenea, diversele compozitii sculpturale sunt dispuse in frize, centrul compozitional nefiind marcat, reliefurile exceland prin ritmurile dinamice. Tot de la asirieni arta bizantina a imprumutat modalitatea de a vibra, prin bucle, barba, reprezentarea portretului si a vesmintelor prin dantela si blicuri.

Din arta Noului Babilon a asimilat acordul si dozajul tonurilor, stilizarile zoomorfe, care se regasec de multe ori in reprezentarile bizantine.

In ceea ce priveste cultura cretana, sintezele despre forma, ritm plastic si acorduri cromatice au folosit ″sintezei sintezelor″, arta bizantina.

Pictura etrusca pune un accent deosebit pe linie, pata, avand un simt exceptional al culorii, al armoniei si stilizarii.

Odata cu raspandirea crestinismului, arta greaca a fost treptat integrata Imperiului Roman, influentand arta bizantina. Pictura romana tinde spre realism, linia, ca hasura jucand un rol important (pictura de la Fayum - fig. 32, fig. 33).

Reprezentarile artistice de pe teritoriul tarii noastre din Epoca Bronzului si-au pus puternic amprenta asupra artei crestine si a stilului bizantin: decoratiile vegetale (vita de vie, palmete), motive geometrice si zoomorfe.