Conceptul de protectie sociala

Conceptul de protectie sociala

Produs al naturii si al societatii, dar si al permanentei lupte cu sine insusi, omul se prezinta ca o fiinta tridimensionala: biologica, sociala si rationala. Existenta omului si dezvoltarea sa presupune satisfacerea unor nevoi multiple. Ca urmare, nevoile omului apar sub forma a ceea ce oamenii resimt direct sau indirect ca fiindu-le necesar pentru existenta, pe4ntru formarea si dezvoltarea personalitatii umane. Dorintele, aspiratiile si asteptarile oamenilor de a avea, de a fi, de a sti si a crede reprezinta latura subiectiva a acestora.

Nevoile omului constituie mobilul intregii sale activitati social economice. Orice fiinta umana pentru a trai si a se dezvolta are nevoie sa imprumute din natura anumite elemente. Atata timp cat o nevoie nu-i este satusfacuta, produce in om o reactie prin care isi manifesta dorinta de a cauta obiectul satisfacerii respectivei nevoi.

Recunoasterea demnitatii inerente omului, precum si egalitatea si caracterul inalienabil al drepturilor lor, sunt fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume.

Demnitatea si valoarea fiintei umane sunt hotaratoare in promovarea progresului social si instaurarea celor mai bune conditii de viata intr-o libertate cat mai deplina.

De aceea oamenii au dreptul la ajutor si la protectia sociala pentru cresterea si mai ales, atunci cand este nevoie, la mentinerea bunastarii lor, in acest sens trebuind sa beneficieze de protectia si de asistenta de care are nevoie pentru a putea sa joace pe delin rolul sau in societate.

In toate tarile lumii sunt oameni care traiesc in conditii deosebit de dificile si este necesar sa se acorde acestora o atentie deosebita, tinand in mod corespunzator seama de importanta traditiilor si valorilor culturale ale fiecarui popor in protectia si dezvoltarea personalitatii omului, in acest sens recunoscandu-se importanta cooperarii internationale pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale oamenilor din toate tarile.

Factorul social economic este cel care determina inegalitatea care porneste de la impartirea si redistribuirea bunastarii care nu au nimic comun cu legile sociale si atunci se impune aplicarea principiilor dreptatii sociale care sunt in acest sens cel putin doua conceptii :

a)     dreptatea sociala ca rezultat (o situatie este apreciata ca fiind justitiara doar atunci cand se obtin rezultate pozitive in plan social) ;

b)     dreptatea sociala ca procedura ( ea fiind prezenta doar in urma utilizarii unor anumite mijloace, instrumente, parghii, ca de exemplu : protectie sociala, programe sociale diferentiate pe categorii de indivizi, securitate sociala, etc.) ;

Politica sociala reprezinta un sistem de scopuri si mijloace de analiza cu ajutorul carora statul infaptuieste alocarea resurselor publice si distribuirea veniturilor in viziunea umanista a justitiei sociale. Politica sociala adoptata democratic si promovata in cadrul statului trebuie analizata din doua puncte de vedere : politic si economic.

Din punct de vedere politic, in decursul istoriei, functia de protectie sociala exercitata asupra individului a fost treptat inlocuita cu functia de asistenta, avand loc o deplasare de la apararea drepturilor civile ( viata, proprietate ) la apararea drepturilor economice si sociale ( dreptul la munca, la asistenta sociala , in acest caz de boala sau batranete, organizarea si prestarea directa a unor servicii sociale, etc).

Din punct de economic, statul bunastarii presupune modificarea fortelor pietei libere, a regulilor ei de functionare.

Redistribuirea bunastarii imbraca mai multe forme care pot fi :

a. transferuri financiare de la cei care au resurse mai mari spre cei care au nevoi ce nu pot fi acoperite cu resurse proprii care pot fi : pensii, indemnizatii de somaj, ajutoare de boala, alocatii familiale, asistenta sociala si in natura (bunuri materiale si servicii acordate gratuit sau in cea mai mare proportie gratuit) ;

b.       asistenta sociala care include mai multe tipuri de activitati :

ajutoare in bani sau in natura pentru persoanele aflate sub un standard de viata minim ;

finantarea unor institutii care acorda ingrijire speciala permanenta ( orfelinate, institutii pentru batrani, institutii pentru handicapati ) ;

c. asigurarile sociale cuprind urmatoarele sisteme :

asigurari intemeiate pe constituirea inui fond care serveste pentru plata asigurarii celui care o solicita ;

asigurari pentru pensii ;

asigurari cu surse mixte, adica realizate din contributia asiguratilor si din contributia satului de la buget ;

asigurari voluntare si obligatorii, primele fiind de regula private, iar celelalte fiind de stat.

Nivelul de trai nu trebuie apreciat doar prin masuratori ale veniturilor, beneficiilor sociale, bunurilor de capital. El trebuie apreciat printr-o lista completa de indicatori cum sunt : indicatori de educatie, de ocupare a fortei de munca, ai duratei muncii, ai mediului de munca, ai conditiilor de locuit, de transport si telecomunicatii, ai timpului liber, criteriile de apreciere a relatiilor sociale si politice, a sigurantei sociale de sanatate, mobilitate sociala, etc.

Indicatorii nivelului de trai sunt de nivel individual, dar se manifesta la nivelul resurselor publice si al investitiilor.

Pentru ilustrarea corecta a nivelului de trai se inscrie si preocuparea pentru perfectionarea sistemului de indicatori. Astfel s-a ajuns la inlocuirea indicatorului « produs intern brut » cu alti indicatori, apreciindu-se ca produsul intern brut nu furnizeaza nici o informatie asupra distribuirii bunastarii.

Pe de alta parte, se contureaza si opinia dupa care pretul platit de populatie pentru cresterea produsului intern brut a devenit, in ultima vreme, deosebit de ridicat, daca se iau in considerare poluarea, starea sanatatii, cresterea nesigurantei personale, abuzul de droguri si alcool, etc.

Mutatiile produse in viata economica, sociala si politica a Romaniei au deschis calea unor transformari in domeniul protectiei sociale, proces care a acutizat si amplificat sarcinile sociale ale statului.

Protectia sociala se concretizeaza prin programe sociale care cuprind masurile si instrumentele menite sa asigure cresterea standardului de viata si de imbunatatirea calitatii vietii precum si protectia populatiei de efectele negativa ce pot aparea, in anumite perioade determinate de diferitele conditii economice si sociale.

Domeniile si categoriile sociale in care se aplica masurile de protectie sociala sunt :

1.     Protectia somerilor ;

2.     Protectia mediului, a lucratorului si a publicului ;

3.     Protectia consumatorilor ;

4.     Protectia sanatatii populatiei ;

5.     Protectia handicapatilor ;

6.     Protectia copilului si a tineretului ;

7.     Protectia sociala complementara.

In toate tarile dezvoltate s-au constituit progresiv sisteme de asigurare si de protectie zise «  sociale » , destinate sa protejeze in totalitate sau in parte populatia impotriva riscurilor legate de sanatate, de viata curenta, de locul de munca. Pentru a se dezvolta, aceste sisteme au urmat adesea cai originale, administrative, asociative sau mutualiste distincte de cele clasice ale finantelor publice.

Protectia sociala reprezinta doar un ansamblu de mecanisme de redistribuire a veniturilor si care contribuie in perioada de criza la sustinerea activitatii economice si la mentinerea unei anumite coeziuni sociale.

Aceste mecanisme pot sa fie de natura legala, conventionala sau contractuala dar, pentru a fi luate in considerare in cadrul protectiei sociale, ele trebuie sa indeplineasca trei conditii :

aceasta acoperire sociala trebuie sa aiba la baza o contraprestatie echivalenta si simultana din partea beneficiarului, ceea ce conduce la a exclude toate elementele avand un caracter de remunerare a muncii in particular, salariile in natura si concediile platite ;

acoperirea sociala trebuie sa fie conditionata de realizarea unor riscuri care sunt de natura sa lezeze nivelul de trai al indivizilor sau al famiilor lor. Ea se concretizeaza in plati care se fac in urmatoarele situatii : boala, invaliditate si infirmitate, accidente si boli profesionale, batranete (pensia de batranete), supravietuire (indemnizatii de decese si funerarii), pensii, indemnizatii si alte prestatii in favoarea supravietuitorilor care au calitatea de sustinator legal a unei persoane decedate, maternitate in adoptare profesionala, somaj, diverse ajutoare pentru persoane in general sarace ;

acoperirea sociala trebuie sa rezulte dintr-un sistem de prevedere colectiv si organizat, ceea ce implica excluderea initiativelor individuale :

scutirea de orice taxe si impozite a pensiilor de asigurari sociale ;

imprescriptibilitatea dreptului la pensie si indemnizatie de asigurari sociale prin fundamentare conditiilor legale in care personalul muncitor, membri cooperatori si ceilalti cetateni sa ceara oricand stabilirea dreptului la pensie, indemnizatie etc.

cuantumul pensiilor si indemnizatiilor de asigurari sociale sa asigure conditii decente de viata persoanei.

Protectia sociala stimuleaza reproductia sociala, contribuind la progresul economiei nationale si la dezvoltarea actiunilor social-culturale. Aceasta urmareste totadata, o mai buna igiena si securitate a muncii pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii cetatenilor avand drept urmare mentinerea capacitatii de munca a personalului muncitor, folosirea acestuia in mod corespunzator.