Sistemul public de pensii romanesc

SISTEMUL PUBLIC DE PENSII ROMANESC

Reglementare: L 19/2000- foarte multe modificari (6 OUG aprobate prin Lege)

L anterioara: L 3/ 1977.

L 19 a schimbat substantial/ radical cateva elemente esentiale ale sistemului public romanesc.

Modificarile aduse de L 19: --1. s-a avut in vedere un cerc mai larg al beneficiarilor de asigurari sociale+ posibilitatea incheierii de contracte de asigurari sociale.

--2. a instituit un alt tip de baza de calcul a pensiei

--3. a introdus noi drepturi de asigurari sociale.

Structura autonoma: Casa Nationala de Pensii si de Asigurari Sociale.

Obiectivele L 19: --obiective de ordin echitabil : mai mare echitate in stabilirea dr de asig soc

--asigurarea stabilitatii financiare a sistemului

Raport de dependenta eficient ex 1 pensionar la 3-4 angajati. Acum la noi 1 pens la 0,7 angajati. 

Sistemul public de pensii : sistem obligatoriu, bazat pe principiul redistribuirii.

L 19-Principiile care disciplineaza materia asigurarilor sociale:

1. principiul unicitatii -statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept. Se mentioneaza rolul statului ca garant al venitului public.

!!! Pt prima data L 19 a unificat regimul juridic al tuturor categoriilor de beneficiari de asigurari sociale cuprinsi in sistemul public.

2. principiul egalitatii- acest principiu marcheaza tratamentul nediscriminatoriu in raport cu drepturile si obligatiile tuturor asiguratilor din acest sistem.

principiul solidaritatii sociale- potrivit lui, participantii la acest sistem isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de prestatii.

4. principiul obligativitatii-sistemele publice de pensii sunt obligatorii, nu facultative. Sistemele private de pensii sunt facultative.

5. principiul contributivitatii-fondurile se constituie pe baza platii contributiilor la asigurari sociale.

6. principiul repartitiei -fondurile de asigurari sociale se redistribuie pt plata obligatiilor ce revin/ tin de sistemul public.

7. principiul autonomiei- organizarea de sine-statatoare a sistemului public- crearea Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale.

Romania a optat pt sistemul de organisme specializate pe categorii de risc.

Pana in 1999 Ministerul Muncii administra direct toate categoriile de asigurari de risc/ sociale.

Casa Nationala de Pensii are si structura teritoriala (Case Judetene de Pensii)+ poate crea oricand (cand se impune acest lucru) Case Locale de Pensii.

ELEMENTELE SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII

ASIGURATII/ CATEGORIILE DE PERSOANE ASIGURATE

--Cetateni romani

--cetateni straini si apatrizi- pe perioada cat au avut, potrivit L, domiciliul sau resedinta in Romania+ lucreaza (aceasta dispozitie cu cet str si apatr-NOUTATE-L 19)

CONDITIILE PT CA O PERSOANA SA DEVINA ASIGURAT (in conditiile L 19- art 5):

Categorii de asigurati: 1. salariatii-persoanele care lucreaza cu contr individual de munca.

2. functionarii publici

3. persoanele care desfasoara activitati in functii elective ex parlamentarii, magistratii, autoritatile locale (ex primar), persoanele numite in functii executive. Pe scurt, toate persoanele cu un mandat constitutional, administrativ etc.

4. membri cooperatori din cooperatie

5. somerii indemnizati, pe perioada cat primesc indemnizatie de somaj

6. persoanele care realizeaza un venit pe an calendaristic echivalent cu (cel putin) 3 salarii medii brute si realizeaza acest venit din urmatoarele activitati:

--sunt asociati unici, actionari comanditati

--sunt administratori sau manageri

--sunt membri ai unei asociatii familiale

--persoane autorizate sa desfasoare activitati independente

--pers angajate la organizatii internationale si care nu sunt asigurati de acestea --alte persoane care desfasoara activitati profesionale (se exclud aici conventiile civile) OG 8/2003

Venitul minim asigurat -acela cu 3 salarii medii pe economie.

!!!!!Daca obtin sporadic venit, NU sunt asigurat (in sistemul obligatoriu) dar pot incheia un contr de asigurari sociale. Astfel se pot asigura pers care nu se regasesc la art 5, cele neasigurate in alte sisteme de asigurari sociale neintegrate in sistemul public.

In L modificata apar reglementari legate de stagii de cotizare pt indemnizatia de crestere a copilului.

L reglementeaza modul de plata a dr de asigurari sociale.

In aceasta privinta avem regimuri diferite:

1. pt asiguratii functionari publici, someri-plata asigurarii sociale se face potrivit evidentei salariatilor care se depune la Casa teritoriala de pensii.

2. pt celelalte categorii de asigurati (ex actionari, manageri etc.)-aceste persoane sunt obligate sa depuna evidenta salariala la Casa teritoriala de pensii, in termen de 30 de zile de la data afilierii lor obligatorii la sistemul de asigurari sociale.

Potrivit L, dr de asigurare sociala constituie venituri de substituire a veniturilor profesionale in caz de riscuri sociale (ex maternitate, deces) pt fiecare categorie de risc. L reglementeaza prestatiile (ajutoarele de asigurare). Asiguratul NU poate primi 2 indemnizatii din acelasi sistem.ex NU poate primi si indemnizatia pt incapacitate de munca & indemnizatia de somaj (cauzat de incapacitatea de munca).

STAGIUL DE COTIZARE

Pana la L 19 legislatia vorbea de VECHIMEA IN MUNCA-perioada din care se naste dreptul la asigurare sociala. VM era un concept usor ideologic.

CONCEPTII: L 3/1977 (L anterioara)-muncesc deci voi avea pensie

L 19/2000 -platesc deci voi avea pensie

-art 8 L 19-constituie SC perioada in care pers au platit contributii de asigurari sociale in Romania sau in alte tari cu care Romania are acorduri ("transferul prestatiilor"-NOUTATE)

I. Recunoasterea reciproca a prestatiilor se considera perioada lucrata si cotizata in Romania perioada lucrata in strainatate. 

II. (al 2-lea principiu-art 8 alin 2) Posibilitatea transferului contributiilor pt persoanele care domiciliaza in strainatate.

CURS LUMINITA DIMA

Sistemele de SS difera de la o tara la alta in raport cu conditiile sociale, economice, politice etc. Cu toate acestea, structura tuturor sistemelor de SS se caracterizeaza prin anumite elemente care raman neschimbate:

1. aria de aplicare a unui sistem de SS - se caracterizeaza prin 3 coordonate:

--categoriile de persoane protejate

--riscurile sociale acoperite

--mecanismele de protectie sociala (categoriile de prestatii)

Aria de aplicare a sistemelor de SS s-a largit in timp din ce in ce mai mult pe toate cele 3 coordonate: de la protejarea muncitorilor la asigurarea unei protectii pt toti membrii societatii: de la riscurile care impiedicau muncitorii sa lucreze, s-au protejat in timp din ce in ce mai multe riscuri, s-au acordat din ce in ce mai multe categorii de prestatii.

Aceste prestatii sociale se clasifica:

--a. dupa modul de acordare: prestatii - periodice (ex indemnizatia de somaj, pensii, indemnizatia de maternitate)  --ocazionale (ex indemnizatia de nastere)

--b. dupa obiect : prestatii -in bani -majoritatea

--in natura (ex laptele praf pt mame; bilete de tratament balneare; proteze) --cu afectatiune speciala (in bani/ in natura) (ex alocatia de stat pt copii)

Pt modul de calcul al prestatiilor de SS s-au promovat 2 conceptii:

--conceptia indemnitara - functie principala conform careia acordarea prestatiilor ar avea ca finalitate compensarea pierderii salariului

--conceptia alimentara - puterea publica are o datorie alimentara fata de fiecare individ, indiferent daca acesta are sau nu calitatea de salariat : se bazeaza pe principiul solidaritatii sociale (raportul Beveridge)

2. organizarea administrativa si financiara a sistemelor de SS- rolul si forma de interventie a statului difera de la un stat la altul :

organizarea administrativa - in ultima perioada s-a constatat aproape in toate sistemele reglementarea unui monopol institutional in favoarea unui singur organism care acorda prestatiile de SS; difera insa de la un sistem la altul optiunea in privinta gestionarii de catre un singur organism a tuturor riscurilor sociale sau a gestionarii de catre organisme diferite a fiecaruia dintre riscurile sociale.

organizarea financiara - in privinta alimentarii fondurilor, una din formulele reglementate este cea a alimentarii prin cotizatii platite de beneficiarul prestatiilor de asigurari sociale; aceasta formula prezinta urmatoarele trasaturi:

--a. efortul financiar apartine in principal asiguratului, iar intre cuantumul contributiei si nivelul prestatiei exista o anumita dependenta.

--b. corelarea cuantumului contributiei cu castigul profesional

--c. relativa autonomie financiara a institutiilor de SS fata de stat

Astfel de sisteme au avantajul de a asigura posibilitatea reala a asiguratului de a cunoaste cu exactitate destinatia sumelor platite cu titlu de contributie de asigurari sociale precum si avantajul de a limita posibilitatea statului de a dispune de aceste fonduri peste limita afectatiunii lor. Sistemul prezinta si o serie de dezavantaje determinate de inegalitatile sociale pe care le creeaza si de imposibilitatea acoperirii cheltuielilor necesare prin valoarea cotizatiei.

O alta formula utilizata de sistemele de SS presupune alimentarea fondurilor prin aplicarea unui impozit progresiv pe venituri. Aceasta formula se aplica in cazul prestatiilor prin a caror acordare se urmareste asigurarea unui Venit minim si care se intemeiaza pe princ solidaritatii sociale.

Calculul cuantumului prestatiilor in raport cu contributia asiguratilor la fond:

s-au confruntat 2 concepte: --a. capitalizarea - presupune deschiderea unui cont personal pt fiecare asigurat in care se varsa sumele platite cu titlu de contributie iar institutiile de asigurari plaseaza sumele respective in mod profitabil si in mom nasterii drepturilor de asigurari sociale se acorda din fondul astfel constituit sumele cuvenite. (mai ales fondurile private).

--b. repartitia - presupune existenta unui grup profesional (persoanele care obtin veniturile) care contribuie in mod obligatoriu la fond, iar sumele astfel obtinute sunt imediat varsate sub forma de prestatii de asigurari sociale. Conceptia se bazeaza pe principiul solidaritatii intre generatii si se foloseste in multe legislatii nationale pt acordarea dr la pensie.

DREPTUL SECURITATII SOCIALE (DSS) CA RAMURA DE DREPT

SS s-a desprins ca o ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate la o forma de protejare impotriva riscurilor sociale a unor categorii din ce in ce mai largi ale societatii si de garantare a unui nivel economic minim pt toti membrii societatii.

DSS este ansamblul normelor juridice care reglementeaza rap jur de asigurari sociale si rap jur de asistenta sociala. 

Trasaturile caracteristice sunt:

1. izvoarele juridice

Normele DSS au caracter legal, emana de la puterea publica, fiind cuprinse in legi, OG, HG (acte normative); numai in mod exceptional unele drepturi de SS sunt stabilite si acordate prin norme conventionale. (contractele de munca).

2. domeniul de aplicare - DSS are un caracter teritorial; normele sale se aplica numai in limitele teritoriului national atat asupra cetatenilor cat si asupra strainilor rezidenti; fiind de ordine publica, normele DSS se aplica imediat si, prin urmare, se aplica si situatiilor juridice nascute sub imperiul altor L dar care continua sa-si produca efectele si in prezent.

3. DSS este o ramura de drept public. Argumente:

--a. sistemele de SS sunt concepute in ideea realizarii unei misiuni publice si functioneaza ca servicii publice.

--b. tehnicile utilizate sunt caracteristice celor practicate de ramurile de dr public. (ex caracterul obligatoriu al contributiei: procedura de incasare a contributiei)

--c. caracterul administrativ al actelor juridice prin care se stabilesc drepturile de SS

--d. n-au caracter unilateral si imperativ - dr de SS nu sunt reglementate prin vointa concordanta a subiectelor raporturilor juridice respective ci isi au sursa juridica exclusiv in vointa puterii publice (metoda de reglementare directa)

Obiectul juridic al acestei ramuri de drept este alcatuit din ansamblul raporturilor juridice de asigurari sociale si al celor de asistenta sociala.

1. Raporturile juridice de asigurare sociala= rap jur care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu acoperirea unor riscuri sociale determinate de L ca atare.

--a. subiectele raporturilor de asigurari sociale: -pers fizica/ asiguratul

-institutia de asigurari- in cazul asigurarii societatilor de stat- statul prin organismele sale

--b. continutul raporturilor de asigurari sociale:

dr asiguratului la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiilor de asigurari de a plati aceasta indemnizatie.

obligatia asiguratului de a plati contributia de asigurari sociale si dr corelativ al institutiei de asigurari de a pretinde plata contributiei (rap de tip comutativ)

--c. rap de asigurari sociale se naste ex lege, continutul sau fiind prestabilit de L

--d. obiectul raportului de asigurari sociale= furnizarea unor prestatii ce reprezinta venituri de inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratului.

2. Raporturile de asistenta sociala= rap juridice care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu dr cetatenilor de a avea un venit minim necesar sustinerii traiului, si obligatia corelativa a statului de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie.

--a. subiectele rap de asistenta sociala: -pers fizice

-statul (intotdeauna) prin organismele specializate

--b. continutul rap de asistenta sociala = dr pers asistate social de a solicita prestatiile in bani/ natura stabilite de L si obligatia corelativa a institutiilor competente de a i le acorda. (raport unilateral).

--c. rap de asistenta sociala sunt reglementate exclusiv de L

--d. obiectul rap de asistenta sociala- acordarea unor prestatii noncontributive, in bani sau in natura care nu servesc la inlocuirea castigului profesional, ci asigura un Venit minim necesar sustinerii traiului.

--e. cuantumul prestatiilor este uniform, fix, iar acordarea lor nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive.

Metoda de reglementare e metoda reglementarii directe prin acte ale puterii publice.

SECURITATEA SOCIALA (SS). REGLEMENTARI INTERNATIONALE

Pe plan international, cele mai importante principii ale SS sunt:

1. egalitatea de tratament- salariatii migranti beneficiaza de acelasi regim de SS ca si cetatenii tarii in care presteaza activitatea.

2. determinarea legislatiei aplicabile - pt determinarea L aplicabile raporturilor de munca ale salariatilor migranti, se foloseste, de regula, criteriul locului de munca; pt salariatii migranti care lucreaza pe santiere de constructii in strainatate sau in domeniul transporturilor internationale, criteriul determinat pt stabilirea L aplicabile: sediul intreprinderii angajatoare; pt marinari- tara unde este inregistrata nava. Pt salariatii migranti care isi desfasoara activitatea concomitent pe teritoriul mai multor tari este aplicabila L tarii unde salariatii in cauza domiciliaza sau isi au resedinta.

3. principiul drepturilor castigate - drepturile castigate intr-o tara de salariatul migrant se pot exercita de catre acesta si intr-o alta tara, daca intre aceste tari exista o conventie de SS si numai in conditiile stabilite de aceasta conventie.

4. mentinerea drepturilor de SS in curs de dobandire - posibil daca exista o conventie de SS intre state, in conditiile stabilite de conventie.

5. plata drepturilor de SS in strainatate - daca exista conventie de SS intre state.