SARACIA COPILULUI IN ROMANIA

SARACIA COPILULUI IN ROMANIA

Abstract

"Nu-i nici o rusine sa fii sarac, dar este teribil de neplacut"

(Sydney Smith)

Saracia a fost multa vreme acceptata ca un fenomen natural,inevitabil sau chiar iremediabil. Explicatia saraciei era cautata in ghinion,neputinta celui ce trebuia sa aduca un venit familiei dar uneori saracia era explicata prin prostie, lipsa de caracter, iresponsabilitate.

Datorita ariei de raspandire, saracia nu poate fi explicata atat de simplist ci trebuie privita si studiata ca un fapt social,un fapt public,un fapt politic.Acest fenomen-saracia-variaza in functie si in spatiu si se distribuie in cadrul societatii,nu in functie de factori individuali ci de variabile macrosociale(rasa,etnie,sexul,varsta,statut occupational,statut marital). De regula saracia este definita operational prin lipsa veniturilor,dar aceasta lipsa de venituri este doar cauza saraciei si nu o caracteristica a ei.Conceptul de saracie se refera la modul de viata sarac:neacoperirea nevoilor fundamentale si in consecinta o functionare umana sub un anumit standard;astfel" saracia este asociata cu orientari umane si atitudini specifice:demoralizare ,lipsa de sperante ,lipsa de capacitate,lipsa de vointa de efort de a iesi din situatia de dificultate,resemnare,adaptare la un mod de viata sarac ,toate avand impact distructiv asupra vietii personale si familiale,supra vietii colective".

Astfel ,numai prin faptul ca cineva are un standard economic scazut(este sarac),acel cineva va fi privit cu suspiciune si va fi considerat deviant,chiar daca modul sau de comportare se inscrie in normele societatii respective.Ca urmare," saracii sunt stigmatizati de catre restul societatii,adica sunt tratati ca devianti nu pentru ceea ce fac ci pentru ceea ce sunt" .Stigmatul devine astfel un motor ,o forta capabila sa condamne oamenii la marginalizare,la izolare sociala,din cauza unor lucruri asupra carora acesti oameni nu au practic nici un control

Familiile trebuie ajutate sa fie mai integrate si mai capabile sa se autointretina iar societatea trebuie sa deschida canalele mobilitatii sociale ,ale egalitatii de sanse(anul 2007 a fost considerat Anul Egalitatii de Sanse in Europa).si a dialogului intercultural-anul 2008 este Anul European al Dialogului Intercultural sub sloganul "Impreuna in diversitate"an in care are loc promovarea culturii ca factor de crestere economica si coeziune sociala ,avand astfel efecte benefice asupra reducerii saraciei.

GRUPURI DE COPII EXPUSI SARACIEI

Copilul reprezinta una din categoriile puternic dezavantajate,vulnerabile la excluziune sociala in societatea romaneasca actuala.Excluziunea copilului poate fi privita ca o incalcare a drepturilor copilului,deoarece copii sunt cetateni cu anumite drepturi,excluziunea sociala este in acest sens o incalcare a acestora.

O societate incluziv social pentru toate categoriile sociale si in mod special pentru copil, reprezinta un obiectiv essential in cadrul politicilor sociale derulate in Romania. Saracia este o cauza de baza importanta pentru existenta tuturor grupurilor de copii exclusi si marginalizati.Print-un efect de propagare invers,copiii pot deveni victime ale unor fenomene cum ar fi:" neglijarea,violenta si abuzul in familie,alcoolismul ,ramanerea fara adapost,dezintegrarea familiei,abandonul, viata pe strada si cele mai grave forme de munca a copilului, incluziv traficul".

Un copil nascut intr-o familie saraca va fi deprivat nu numai din punct de vedere material,dar si educational ,el avand sanse reduse de a face fata competitiei cu copiii nascuti in familii cu resurse culturale si educationale.

Studiile realizate pe aceasta tema au identificat principalele puncte critice ale sistemului de suport pentru copil si familie si de asemenea au incercat sa evidentieze cateva directii de actiune pentru promovarea incluziunii sociale a copilului.Datele prezentate in referat se bazeaza pe rezultatele cercetarii"Conditiile sociale ale excluziunii copilului"proiect finantat de Ministerul Muncii ,Solidaritatii Sociale si Familiei,beneficiara fiind Comisia Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale(CASPIS),Rapoartele si analizele UNICEF asupra situatiei copiilor confruntati cu excluziunea sociala in Romania.,Raportul de cercetare privind copii rromi al Organizatiei Salvati Copii Romania si nu in ultimul rand pe rezultatele minicercetarii pe care am intreprins-o impreuna cu studentii anului II asistenta sociala din cadrul Universitatii de Vest Vasile Goldis Arad,pe grupuri aflate in zone defavorizate din municipiul si judetul Arad.

Conform cifrelor nationale prezentate in Memorandumul Comun in domeniul Incluziunii sociale/2005,incidenta saraciei la copii este sensibil mai ridicata in raport cu media:29,9%pentru copiii sub 15 ani,31,9%la tinerii intre 15-24 ani fata de 25% pe ansamblul populatiei in anul 2003.Riscul de saracie este cel mai ridicat pentru familiile monoparentale si pentru familiile cu multi copii.

Saracie si saracie severa in 2004(%) si diferenta fata de anii anteriori (%), pe total si pe grupe de varsta

Sursa: INS

Situatia grupurilor de copii vulnerabili ,exclusi si/sau discriminati este o tema de larg interes in ciuda reformelor considerabile in domeniul Protectiei Copilului,Aceste grupuri de copii includ urmatoarele categorii:

Copii lipsiti de ingrijire parinteasca

Copii abandonati

Copii in institutii

Copii implicati in cele mai grave forme de munca a copilului

Copii victime ale traficului

Copii care lucreaza si/sau traiesc pe srazi

Copii aflati in conflict cu legea

Copii discriminati inclusiv cei de etnie rroma,cei cu HIV/SIDA si cei cu dizabilitati.

Populatia rroma constituie unul dintre cele mai afectate grupuri sociale din toate punctele de vedere.,fiind suprareprezentati in toate categoriile defavorizate;80%din copiii ce apartin etniei rromilor se afla in saracie si 43,3% in saracie severa.

.Desi exista unele progrese,copiii rromi continua sa fie una din categoriile cele mai defavorizate din tara.Chiar daca saracia nu are conotatie etnica,este mai evidenta in comunitatile rrome.Lipsa de resurse materiale a familiilor si a locurilor de munca-o cauza fiind si insuficienta pregatire scolara si profesionala a rromilor-impieteaza asupra dezvoltarii normale a copiilor,asupra educatiei lor si mai ales asupra calitatii acestei educatii.Pe de o parte interesul redus al parintilor pentru scoala-generat de lipsa de intelegere a utilitatii ei-,pe de alta parte imposibilitatea de a asigura copiilor cele necesare scolii si faptul ca foarte multi copii trebuie sa participe la realizarea veniturilor familiilor,conduc la absenteism si rezultate scolare slabe.Copii insisi nu dau o mare importanta scolii,iar unii dascali chiar nu depun suficiente eforturi pentru a-i motiva.Astfel se pune intrebarea daca exista o perspectiva in a schimba in bine viata acestor copii;se impune o implicare accentuata a autoritatilor in sprijinirea familiilor rrome de a-si asigura o viata decenta;de asemeni "o politica sociala coerenta si sustinuta privind grupul de etnie rroma,este solutia cea mai potrivita pentru schimbarea situatiei rromilor si astfel oferirea unui viitor mai bun copiilor rromi".

La inceputul anilor 1990,in Romania aprox.100000 de copii traiau in institutii rezidentiale.La 31 decembrie 2007 numarul copiilor beneficiari ai sistemului de protectie speciala era de 46160 copii .(v.situatia prezentata de ANPDC la 31.dec.2007)

Sursa:  Situatie prezentata de ANPDC la 31 dec.2007

CAUZE GENERALE ALE SARACIEI COPIILOR

Dintre cauzele care au determinat si determina aceasta stare de saracie in care se afla majoritatea copiilor,amintesc cateva pe care le consider determinante in persistenta acestei stari:

Suprapunerea activitatilor intre diferitele institutii prin incapacitatea sistemului de a articula politicile sectoriale cre vizeaz copilul si familia privite ca un intreg

Deficiente in implementarea noii legislatii si a standardelor privitoare la protectia copilului

Proceduri necorespunzatoare existente pentru ajutorarea familiilor aflate in situatii dificile

Insuficienta orientare pe activitati de prevenire

Lipsa serviciilor de asistenta,sprijin si monitorizare a copilului la nivel comunitar.

Risc ridicat de saracie in cazul familiilor rurale cu multi copii(riscul saraciei in aceste familii se ridica la 57% fata de numai 29% in cazul familiilor cu un singur copil)

Disparitati rural-urban- acoperirea cu servicii sociale in mediul rural este extrem de slaba.

Neajustarea de catre autoritatile locale a facilitatilor de care dispun la copiii cu dizabilitati,copii cu HIV/SIDA,copii rromi care nu vorbesc limba romana,copii si familii analfabete.

Abandonul timpuriu al scolii generale( riscul de saracie scade substantial odata cu cresterea nivelului de educatie)

Precaritatea conditiilor de intrare in viata adulta a copiilor

Deficite de ingrijire si supraveghere a copiilor,deficit educational si de socializare.

Discriminare pozitiva in sensul crearii unor servicii specifice pentru anumite grupuri de copii care s-ar putea dovedi contraproductiva pe termen lung si sa favorizeze discriminarea negativa(de ex,scolile temporare pt.copii cu HIV/SIDA au devenit in cele din urma permanente si exclusive,ceea ce a contribuit si contribuie pe termen lung la stigmatizarea copiilor cu HIV/SIDA.)

Discriminare structurala a serviciilor cu acces slab la servicii de sanatate de calitate pentru grupurile de copii vulnerabile

Datorita scaderii accentuate a natalitatii,dupa 2008,cand generatiile mult mai putin numeroase nascute dupa 1990.vor intra pe piata muncii,este probabil sa inceapa o criza a fortei de munca tinere in Romania criza care se va acutiza treptat si va afecta si sistemul de asigurari sociale.

In Romania,- marea majoritate a familiilor sunt de tip conjugal-nuclear, fiind alcatuite din cuplul conjugal si copii acestuia; aceasta inseamna ca numarul persoanelor aducatoare de venit ramane acelasi, indiferent de dimensiunea familiei.

-veniturile medii (salariale sau de alta natura) sunt foarte reduse ca putere de cumparare. Aceasta inseamna ca fiecare copil in plus reprezinta o sporire a gradului de saracie: alocatiile pentru copii sunt aproape simbolice, neconstituind un aport semnificativ la bugetul familiei; ele nu acopera nici pe departe costul copilului. In afara acestor alocatii, practic nu mai exista niciun alt sprijin pentru familiile cu multi copiii (scutiri de impozite, de exemplu)

In Romania nu numai ca familiile cu multi copii sunt sarace - dar, si invers, familiile sarace au multi copiii. Este vorba de un anumit model cultural si de un grad redus de educatie, mai ales in ceea ce priveste utilizarea mijloacelor moderne de planificare familiala.

Conform datelor furnizate de Comisia Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale( CASPIS),copiii care traiesc in gospodarii sarace au o probabilitate de peste doua ori mai mare de a abandona scoala,comparativ cu copiii care traiesc in gospodarii care nu sunt sarace.

In ceea ce priveste populatia rroma ,participarea la scoala a elevilor rromi este cu 25% mai mica decat pentru populatia globala.Scolile in care invata copiii rromi,copiii saraci in general,au adesea profesori necalificati sau fara experienta.Copiii din zonele cu risc ridicat de saracie se confrunta cu lipsa de interes fata de scoala,acestia avand aspiratii limitate.

EFECTELE SARACIEI ASUPRA COPIILOR

Saracia afecteaza puternic formarea viitoare a copiilor, prin expunere la:

Deficiente in alimentatie, subnutritie, malnutritie (in modul cel mai dramatic saracia se resimte in consumul alimentar insuficient si dezechilibrat care in cazul copiilor poate avea urmari pentru toata viata).

Locuire precara - multe familii sarace nu au locuinte, traiesc pe strada, in locuinte improvizate, insalubre, uneori fara curent electric, apa, incalzire sau alte utilitati, supraaglomerate, in conditii care afecteaza puternic dezvoltarea copilului.

Lipsa unor bunuri elementare: imbracaminte si incaltaminte, carti si rechizite scolare, etc

Degradarea starii de sanatate (dupa 1989 tuberculoza si bolile infectioase, specifice saraciei, au explodat la copii), acces scazut la ingrijire medicala corespunzatoare

Dezvoltare fizica intarziata datorita hranei dezechilibrate si starii de sanatate precara

Dezvoltare intelectuala intarziata datorita conditiilor inadecvate de trai, stimularii insuficiente in familie, neparticiparii scolare etc.

Educatie insuficienta, lipsa unei calificari, analfabetism

Violenta, abuz, exploatare economica si sexuala, trafic

Delincventa, practica cersetoriei, consum de droguri

Abandon (copiii din familiile sarace se confrunta cu riscul cel mai ridicat de abandon, de plasare in grija serviciilor de protectie a copilului ).

PROPUNERI DE AMELIORARE A SARACIEI COPIILOR

Dintre propunerile cele mai importante menite sa amelioreze sau chiar sa reduca substantial saracia copilului fiind in consens cu obiectivele unor documente deosebit de importante pentru dezvoltarea politicilor sociale viitoare-Planul National Antisaracie si Promovare a Incluziunii Sociale,Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului,Memorandumul Comun de Incluziune Sociala si Planul National de Dezvoltare ,amintesc:

Imbunatatirea participarii scolare si calitatii educatiei

Programe de educatie compensatorie

Servicii de consiliere si terapie familiala

Imbunatatirea accesului la servicii medicale

Reducerea nr.de copii nedoriti

Dezvoltarea alternativelor de tip familial si dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru copiii lipsiti de ingrijire parinteasca

Suport adecvat pentru tinerii care parasesc institutiile de ocrotire

Prevenirea si diminuarea cazurilor de neglijare,abuz,exploatare a copilului

Prevenirea si combaterea traficului de copii

Prevenirea si diminuarea delincventei juvenile si a consumului de droguri

Prevenirea si controlarea fenomenului strazii

Dezvoltarea sistemului comunitar de servicii sociale pentru copil si familie

Eliminarea disparitatilor in acoperirea cu servicii de asistenta sociala

Dezvoltarea capacitatii de asistenta sociala a tuturor institutiilor implicate in problematica copiilor.

Ca si obiective srategice pentru imbunatatirea situatiei sociale a copiilor in Romania ma opresc la urmatoarele,pe care le consider determinante in acest sens:

Eradicarea saraciei extreme a copiilor prin asigurarea unei locuinte,inclusiv provizorii,pentru toate familiile cu copii lipsite de locuinta,cresterea alocatiei pentru copii,mentinerea si extinderea formelor de suport/gratuitati pentru copii din familiile sarace,promovarea unei politici sociale de suport pentru familiile monoparentale,diversificarea serviciilorde suport pentru copii in cadrul comunitatii.

Scaderea riscului de abandon inclusiv prin asigurarea dreptului copilului de a fi nascut intr-o familie care il doreste prin asigurarea accesului la mijloacele moderne de planificare familiala,educatie sexuala eficace cu accent pe adolescenti si grupuri defavorizate.

Reducerea rapida a nr.si gravitatii cazurilor de copii neglijati prin dezvoltarea unui program de responsabilizare a parintilor,prin servicii de asistenta sociala in situatii de risc,intarirea relatiei cu scoala si sustinerea participarii scolare a copiilor.

Cresterea gradului de profesionalizare a personalului antrenat in protectia copilului.

RECOMANDARI EXTERNE PRIVIND REDUCEREA SARACIEI COPIILOR

Copiii prezinta un risc de saracie peste medie in majoritatea statelor membre UE.Viata intr-o familie cu un singur parinte sau fara locuri de munca sporeste riscul saraciei.Aceasta ameninta coeziunea sociala si dezvoltarea durabila.Copiii defavorizati au mai putine sanse dacat semenii lor sa se descurce bine la scoala,sa se mentina in afara sistemului penal de justitie,sa se bucure de o sanatate buna si sa se integreze in societate si pe piata muncii.

Consiliul European le solicita statelor membre"sa faca demersurile necesare pentru a se reduce rapid si in mod semnificativ saracia copilului,oferind tuturor copiilor oportunitati egale indiferent de mediul social din care provin"

Ca si recomandari externe ,Comitetul pentru Drepturile Copilului ,atrage atentia asupra faptului ca "trebuie adoptate masuri comprehensive pentru asigurarea unei parentalitati responsabile si pentru sprijinirea familiilor sarace pentru a le asista in indeplinirea responsabilitatilor legate de cresterea copilului,in lumina articolelor 18 si 27 din Conventia ONU cu privire la drepturile copilului limitand astfel destramarea familiei,reducand numarul de copii institutionalizati".

Statele membre trebuie sa sprijine familiile cu un risc ridicat de destramare prin masuri practice cum ar fi beneficii financiare,locuinta,ingrijire de zi,ajutor in casa,sprijin psihologic.Dincolo de a oferi suport familiilor "nevoiase"se recomanda statelor membre sa-si recunoasca responsabilitatea de a sprijini toti parintii.Serviciile cu caracter universal si beneficiile financiare sunt o recunoastere din partea statului a responsabilitatii sale si a interesului pentru copii;in plus,"asigurarea de servicii universale este adesea cea mai eficienta forma de prevenire deoarece familiile supuse procesului de destramare nu sunt indepartate de la primirea ajutoarelor datorita stigmatizarii,datorita ignorantei sau datorita dificultatilor in solicitarea acestora".

Tintele cantitative rezumate in Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului vor avea o influenta directa asupra situatiei copiilor vulnerabili la excluziune; dintre acestea o sa enumar cateva :

Reducerea la jumatate a ratei saraciei severe pana in 2009,in comparatie cu 2002

Reducerea la jumatate a deficitului de consum al populatiei foarte sarace pana in 2009 si reducerea polarizarii sociale

Cresterea nivelului de angajare a persoanelor cu varstele intre15-24 ani

Asigurarea absolvirii scolii primare si gimnaziale de catre cel putin 95% din copiii din mediul rural pana in 2012

Cresterea ratei de alfabetizare in randul populatiei rrome

Reducerea la jumatate a ratei mortalitatii la copiii intre 1-4 ani pana in 2015

Reducerea la jumatate a ratei mortalitatii materne pana in 2009.

Se impune utilizarea eficienta a transferurilor sociale disponibile in prezent,cum ar fi alocatiile pentru copii,alocatiile pentru familiile monoparentale si venitul minim garantat pentru a se putea ajunge la cei mai saraci dintre saraci.",asigurarea accesului la sanatate si educatie al celor mai sarace dintre familiile sarace,pentru a se evita situatia in care copiii lor devin cei mai saraci dintre saracii viitorului".

CONCLUZIILE MINICERCETARII DE LA NIVELUL MUNICIPIULUI SI JUDETULUI ARAD

In consens cu propunerile si recomandarile externe de mai sus,am intreprins o minicercetare in vederea studierii riscurilor asociate saraciei(abandonul familial, abandon scolar,stare de sanatate precara)pentru o parte din grupurile vulnerabile care locuiesc in zone recunoscute ca avand un risc ridicat de saracie,din municipiul si judetul Arad,in vederea identificarii nevoilor celor mai stingente ale grupurilor intervievate si propunerii catorva masuri urgente care s-ar impune.

Metodologia cercetarii

In realizarea minicercetarii s-a utilizat cu precadere o metodologie de tip calitativ, concentrata pe zonele defavorizate din municipiul Arad ,zona Sezatorii,orasele Sebis,Ineu,Chisineu-Cris,Lipova si comunitati defavorizate din comunele judetului Arad: Sepreus,Vladimirescu,Beliu,Vinga,Sagu,Dorobanti,Savarsin,Halmagiu,Archis

Metodele de cercetare utilizate au fost:

Metoda anchetei sociale si observatiei sociologice

Pentru culegerea datelor s-au utilizat urmatoarele tehnici de cercetare:interviu individual si chestionarul.

In fiecare dintre zonele mentionate au fost realizate interviuri si aplicarea de chestionare pentru urmatoarele tipuri de subiecti:parinti,copii.vecini.

Conditii de trai

Problema locuirii in Romania a capatat, in ultimii ani, accente dramatice care in cele din urma duc la excludere sociala.

Aceasta problema este una foarte grava, manifestata in diferite forme: lipsa locuintelor, lipsa actelor de proprietate, spatii insuficiente sau insalubre, lipsa mijloacelor necesare pentru intretinerea corespunzatoare a locuintelor, lipsa interesului din partea autoritatilor pentru sprijinirea categoriilor defavorizate privind accesul la o locuinta.

Evaluarea conditiilor de viata ale grupurilor sociale studiate ,in marea majoritate populatie de etnie rroma ,a avut in vedere calitatea locuirii, sursele de venit si

resursele de care dispun membrii acestor comunitati.In cazul persoanelor varstnice participante la acest studiu,acestea au fost destul de reticente in oferirea de raspunsuri la chestionarele aplicate.

Locuirea

Cele mai multe dintre locuintele studiate ce au in componenta una sau doua camere de locuit. in majoritatea cazurilor aceste locuinte sunt lipsite de camere de baie si grupuri sanitare.

Desi exista si cazuri in care o locuinta este ocupata de o singura familie nucleara (un cuplu si copii minori), lipsurile materiale (ale posibilitatilor de construire si intretinere a unei case, lipsa terenurilor), dar si obiceiul casatoriilor la varste tinere au condus la generalizarea situatiilor in care mai multe familii, adesea apartinand mai multor generatii, locuiesc in aceeasi locuinta chiar in aceeasi camera. Astfel, supra-aglomerarea

locuintelor constituie una dintre principalele probleme ale locuirii in aceste comunitati.

Surse de venit si resurse

Principalele surse de venit ale locuitorilor din comunitatle studiate sunt reprezentate de venitul minim garantat - VMG -, alocatiile copiilor si activitatile ocazionale. Pentru o mica proportie din locuitorii comunitatilor studiate, sursele de venit sunt constituite de salarii, pensii,venituri obtinute din activitati lucrative si agricultura.

3.Principalele probleme de sanatate cu care se confrunta

Majoritatea problemelor de sanatate cu care se confrunta aceste categorii  se datoreaza, conditiilor improprii in care acestia traiesc, sunt de parere cei mai multi dintre subiectii intervievati. In ceea ce priveste accesul la medicul de familie,o mare parte din cei inervievati au raspuns ca sunt refuzati de medicul de familie si ca atunci cand au probleme de sanatate solutia este chemarea salvarii.

a) Precaritatea condi]iilor de locuit

Lipsa unei locuinte adecvate unui trai normal are un impact direct asupra sanatii.

b) Supra-aglomerarea locuintelor

Standardele foarte scazute de viata coroboreaza cu marimea familiei.

Numarul foarte mare al celor care traiesc intr-un spatiu extrem de restrans constituie, in cazul bolilor contagioase, principala sursa de imbolnavire pentru toti ceilalti membri ai gospodariei.

c) Alimentatia

Alimentatia copiilor din comunitatile investigate ramane la fel de deficitara, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ. Datorita veniturilor foarte scazute, parintii nu le pot oferi copiilor lor o alimenta]ie sanatoasa.

4. Participarea copiilor la procesul instructiv-educativ:

Frecventa la scoala a copiilor din comunitatile studiate este direct legat de mai multi factori care o influenteaza:

• Resursele materiale familiale
• Atitudinea profesorilor
• Atitudinea parintilor
• Rezultatele scolare
• Migratia (parintilor) in cautarea surselor de venituri
• Munca timpurie
• Ingrijirea fratilor mai mici

Relatia scoala-familie

Chiar daca in majoritatea cazurilor parintii vin la sedintele cu cadrele didactice, participarea lor la educatia copiilor este limitata. Situatia scolarizarii copiilor rromi-majoritari in studiul nostru- ramane in continuare una negativea datorita incidentei destul de mari a nescolarizarii .

S-a spus de multe ori ca solutia pentru rezolvarea "problemei rromilor" este cresterea accesului acestora la educatie, motiv pentru care s-au implementat o multitudine de programe educationale derulate de ONG-uri si adresate populatiei de romi si in special copiilor.In municipiul Arad functioneaza centrul multicultural " Curcubeul" care are tocmai aceasta misiune, avand rezultate deosebite in ceea ce priveste antrenarea copiilor rromi in procesul educativ

Educatia este cheia schimbarii situatiei grupurilor defavorizate si indeosebi a situatiei rromilor, intrucat da posibilitatea continuarii pregatirii pe plan profesional avand drept consecinta un acces sporit pe piata muncii, asigurarea unui venit decent pentru familie, deci o viata mai buna.

CONCLUZII

Am parcurs in mare parte cateva considerente determinante ale saraciei copilului precum si ce efecte are saracia asupra celei mai nevinovate si in acelasi timp vulnerabile categorii sociale-COPIII.

Ne revine noua adultilor,autoritatilor,institutiilor ,comunitatilor locale dar si comunitatii internationale , implicate in asigurarea bunastarii copiilor,a implementa cat mai multe masuri menite sa reduca sau chiar sa extirpe saracia in general si saracia copiilor in special.Nu ne ramane decat sa ne implicam activ in viata copiilor pe care ii avem in grija ,pe care ii protejam,sa sprijinim familiile cu risc ridicat de saracie;sa identificam cat mai exact nevoile copiilor si familiior aflate in dificultate astfel incat sa propunem masurile cele mai potrivite pentru ameliorarea situatiei acestor grupuri defavorizate."O buna analiza a nevoilor poate contribui la o alocare eficienta a resurselor pentru programe sociale" necesare pentru bunastarea copiilor. , Comunitatea si autoritatile locale trebuie sa cunoasca aceste situatii si sa ofere rezolvari concrete in functie de caz (servicii, utilitati, donatii, sprijin material sau financiar ori pentru gasirea unui loc de munca etc.). Statul trebuie sa stabileasca un nivel mai crescut al prestatiilor sociale (venitul minim garantat, alocatii monoparentale, omaj).

La nivelul comunitatii se impune dezvoltarea serviciilor destinate acestei categorii defavorizate in functie de cerere si nu in functie de resursele bugetare;tot la nivel de comunitate s-ar impune dezvoltarea unor programe pe tema deprinderilor parentale care sa vizeze grupurile vulnerabile de familii. A nu se uita ca "solutiile eficiente la multiplele probleme ale copilului-saracia,abandonul copiilor,abandonul scolar,delincventa juvenila,abuzurile,neglijenta in familie si in institutii-nu pot fi gasite in afara cadrului familial si comunitar"

Bibliografie

Alexandrescu, Gabriela (coord.), Copiii rromi din Romania, Mini Print IMAS S.A., 2000

Erving Goffman, Stigma: Notes on the Management of a Spoiled Identity, Prentice-Hall, New York, 1963.

Hatos,A.;in Zamfir,C.;Stanescu,S.(coord),2007,Enciclopedia dezvoltarii sociale,Editura Polirom,Iasi

Zamfir Elena, Directii ale reformei sistemului de protectie pentru copil si familie, Revista de Asistenta Sociala, nr. 2 / 2002

Zamfir, Catalin (coord.), Dimensiuni ale saraciei, Editura Expert, 1995

Zamfir, Catalin (coord.), Pentru o societate centrata pe copil, Editura Alternative, 1997

• Zamfir, Catalin (coord.), Politici sociale. Romania in context european, Editura Alternative, Bucuresti, 1995

Zamfir, Catalin si Preda, Marian (coord.) (2002). Romii in Romania. Bucuresti: Editura Expert

Zamfir, Catalin; Marius Augustin Pop, Elena Zamfir, Romania '89 - '93. Dinamica bunastarii si protectiei sociale, Editura Expert, 1994

Zamfir, Elena (2002). Asistenta sociala in Romania. In Revista de Asistenta Sociala, nr.1

• Zamfir, Elena, (coord.), Strategii antisaracie si dezvoltare comunitara, Editura Expert, Bucuresti 2000

Zamfir,Elena,inZamfir,C.,Stoica,L.(coord),2006, O noua provocare:dezvoltarea sociala,Editura Polirom,Iasi

• UNICEF, INS, ANPCA, Familia si copilul in Romania, Bucuresti, 2001

UNICEF, Salvati Copiii, Studiu national privind situatia copiilor fara adapost 1998-1999, Gabriela Alexandrescu (coord.)

UNICEF,Copii la limita sperantei ,Bucuresti ,2006

UNICEF;Manual pentru implementarea Conventiei cu privire la Drepturile Copilulu2006

USAID;Raport privind reforma protectiei copilului in Romania,2006

Comisia comunitatilor europene,Propunere de raport asupra protectiei sociale si integrarii sociale 2007