Politica sociala si bunastarea sociala

1. CONCEPTUL DE POLITICA SOCIALA

Politica sociala reprezinta o sfera larga de activitati ale statului care au ca obiectiv modificarea intr-o anumita directie a caracteristicilor vietii sociale ale unei colectivitati.

"Politica sociala este, sau ar trebui sa fie, un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati, respectiv ale anumitor grupuri expuse in mai mare masura diferitelor riscuri." (Mihut, Liliana si Lauritzen, 1999).

Profesorul Catalin Zamfir afirma despre politica sociala ca poate fi inteleasa ca ansamblul reglementarilor, masurilor si activitatilor intreprinse in principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) in scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati, intr-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir, 1995).

Altfel spus, politica sociala se concretizeaza in prevederi legislative specifice, hotarari si reglementari administrative, programe sociale, transferuri de venit (impozite, taxe, respectiv pensii, alocatii, indemnizatii, burse, etc. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea, producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie.

Politicile sociale se impart in mai multe sectoare de activitate:

securitate sociala (in intelesul de ,,politica', mentinerea veniturilor in principal prin pensii si alocatii de somaj);

politica educationala;

politica pentru ingrijirea sanatatii;

politica locuintelor (sociale);

asistenta sociala;

O prima definitie a politicii sociale ar putea fi incercata ,,prin excludere': este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramane din politica unui guvern sau a unor autoritati locale, dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct.

2. BUNASTAREA SOCIALA

Doua conceptii ale bunastarii sociale par sa fie dominante astazi in America: reziduala si institutionala. Prima, cea reziduala, detine bunastarea institutiilor sociale si ar trebui sa intre in scena doar cand structurile normale de aprovizionare, familia si piata se prabusesc. Cea de-a doua, institutionala, din contra vede serviciile de bunastare ca fiind normale, pe prima linie, functii ale societatii industriale moderne. Acestea sunt conceptele in jurul carora tinde sa se concentreze mai mult sau mai putin serviciul de bunastare, insa, in mod surprinzator deriva din spiritul caracteristic al societatii in care sunt gasite.

Reprezinta un compromis intre valorile individualismului economic si intreprinderea libera pe de o parte, si securitate, egalitate si umanitate pe cealalta parte. Ele sunt mai degraba explicite de-a lungul ambelor profesii sociale ale bunastarii si ale legii publice.

Formularea reziduala este bazata pe premisa ca exista doua canale naturale prin care nevoile individuale sunt intalnite: economia de familie si de piata. Acestea sunt structurile preferate ale aprovizionarii. Uneori aceste institutii nu functioneaza adecvat: viata de familie este dezbinata, intervin depresiile, sau uneori individul nu se poate folosi de canalele normale din cauza varstei sau a bolii. In astfel de cazuri, potrivit acestei idei un al treilea mecanism al nevoii de implinire este adus in scena - structura sociala de bunastare.

Formularea institutionala a bunastarii sociale este data in mare masura de folosirea cartilor in munca sociala, asa cum sistemul organizat al serviciilor sociale si institutionale a planuit sa ajute indivizii si grupurile sa ajunga la standarde satisfacatoare de viata si sanatate, tintele relatiilor sociale si personale care permit indivizilor deplina dezvoltare a capacitatilor lor si promovarea trairii lor in armonie cu nevoile comunitatii.

3.1. CRITERII PENTRU DESEMNAREA BUNASTARII SOCIALE:

Organizarea formala. Activitatile bunastarii sociale sunt organizate formal. Actele de caritate individuale au avut intentia sa creasca sau sa descreasca bunastarea, dar nu sunt organizate. De asemenea, serviciile si extinderea ajutorului inauntrul relatiilor de rudenie ca familiile, prietenii si vecinii nu sunt incluse in definirea structurii sociale a bunastarii. Este recunoscut faptul ca exista o continua alergare de la informal la formal si ajutorul mutual al serviciilor de bunastare a unei uniuni de munca, biserica sau societatea fraternala nu poate sa fie clasificata precis.

Bunastarea sociala moderna are motive sa fie crezuta un ajutor dat strainilor, nu persoanelor care pe buna dreptate il cer fara sa intrebe.

Sponsorii sociali si contabilitatea. Auspiciul social - existenta sanctionarii sociale propuse si a metodelor si contabilitatea formala este elementul crucial in serviciul de bunastare social/ serviciul comparabil crearii de profit.

3. POPULATIA SI SLABA DEZVOLTARE A ACESTEIA

Contextul global in care societatea noastra functioneaza nu este intotdeauna vizibil noua, dar implica probleme care ating crize de proportii si implica suferinta asupra a sute de milioane de indivizi ai speciei umane.

Un aspect important il reprezinta cresterea populatiei, mai ales in randul clasei slab dezvoltate, unde majoritatea populatiei traieste. Aici sansele de viata sunt sever limitate de foamete, malnutritie, de boala si suscebilitatea de a preveni boala, de ratele extrem de inalte ale mortalitatii infantile si de slabe expectante de viata.

3.1. CRESTEREA POPULATIEI LUMII

Populatia pamantului este intr-o crestere necrutatoare, curent estimandu-se o proportie de 1,5 procente anual, ceea ce inseamna ca in fiecare an sunt cu 90 de milioane mai multi oameni in lume decat cu un an in urma.

Acest factor a cauzat o anumita teama, pe care umanitatea a inceput a crezut ca o poate inlatura prin taxe asupra resurselor de pe planeta. Cele aproximativ 5,6 miliarde de oameni care ocupa aceasta planeta vor creste pana la 6 miliarde pana la inceputul secolului XX si vor ajunge pana la 8 miliarde in anul 2025. Este foarte important sa vedem unde este aceasta crestere mai rapida.

Fraza "explozia populatiei" este o descriere apta a situatiei reale. Cresterea populatiei a devenit o serioasa problema internationala. Cateva diferente in cresterea ratei populatiei exista intre popoarele slab dezvoltate. De exemplu, populatia din China, o natiune de peste ¹ miliard de oameni a crescut cu 1,4 procente anual. Ori, tari in Africa arata o crestere a ratelor de peste 3 procente pe an. Aceasta rata a cresterii in Africa va dubla numarul acestei populatii in numai 23 de ani.

Diferentele in cresterea ratelor populatiei reflecta in parte distribuirea pe varste a populatiei intre natiunile dezvoltate si slab dezvoltate.

3.2. SANSELE DE VIATA SI TARILE SLAB DEZVOLTATE

Istoric, perioadele crizei au devenit relativ frecvente. Criza poate surveni ca rezultat a catastrofelor naturale( inundatii severe sau secete prelungite ) sau a actiunilor oamenilor( cand oamenii sunt luati involuntar din casele lor pentru a lupta in razboaie sau revolte ).

Crizele survin din aceste motive si astazi, cu toate ca, cu comunicatia si transportul modern este posibil sa se limiteze acele efecte devastatoare, intr-o oarecare masura, de eforturi de ajutor de actualitate.