Elemente de statistica sociala

ELEMENTE DE STATISTICA SOCIALA

In procesul definirii obiectului de studiu si al metodelor cu care opereaza, statistica social-economica s-a divizat in doua mari sectiuni:

statistica economica, cu subramurile sale si care abordeaza cu predilectie procesele economice din societate;

statistica sociala, organic legata de prima, dar care pune un accent deosebit pe aspectele de ordin social.

Daca statistica economica cunoaste actualmente o dezvoltare evidenta prin largirea ariei de investigare la nivel microeconomic, fara a neglija aspectele macroeconomice ce servesc ca fundament deciziilor in conducerea economiei nationale, statistica sociala ramane tributara accentului pus pe aspectele macrosociale.

Pentru obiectul de studiu al protectiei sociale si asigurarilor sociale, statistica sociala serveste drept fundament al analizei dinamicii si structurii indicatorilor legati de statistica populatiei, statistica muncii si asistentei sociale, statistica sanatatii, statistica gospodariei comunale si de locuinte, statistica invatamantului stiintei si culturii, statistica justitiei si ordinii publice, statistica mediului inconjurator etc.

Sistemul de indicatori ai statisticii nivelului de trai

Prin nivel de trai intelegem gradul de satisfacere a necesitatilor de viata ale populatiei unei tari, ale unui grup social sau ale unei persoane, expresie a volumului de bunuri si servicii de care dispune populatia pe baza veniturilor obtinute. In sens general, nivelul de trai reprezinta ansamblul conditiilor materiale, culturale si sociale pe care societatea le creeaza membrilor sai.

Limitele nivelului de trai depind de nivelul de dezvoltare economica al fiecarei tari, gradul de participare la procesul muncii, capacitatile, aptitudinile si nivelul calitativ al activitatilor depuse, ca si de pozitia fiecarei persoane fata de sursele de venit.

Aspectele definitorii ale nivelului de trai sunt legate de urmatoarele elemente:

nivelul si evolutia veniturilor;

nivelul si evolutia preturilor bunurilor si serviciilor ce alcatuiesc consumul populatiei;

nivelul si structura consumului de bunuri si servicii;

conditiile de munca si odihna;

conditiile de locuit si serviciile comunale;

starea de sanatate a populatiei;

nivelul de instruire si accesul la cultura si arta.

Sarcinile principale ale statisticii nivelului de trai constau in urmatoarele:

culegerea de informatii prin intermediul unor surse traditionale de inregistrare totala (dari de seama statistice, recensaminte, registre agricole, cadastrul funciar, etc.) sau prin intermediul inregistrarilor special organizate (cercetarea selectiva a bugetelor de familie, anchete, monografii) cu ajutorul carora se poate caracteriza nivelul de trai al populatiei;

elaborarea metodologiei de calcul al principalilor indicatori sintetici si analitici ai nivelului de trai si determinarea acestora pentru diverse perioade de timp;

analiza periodica a evolutiei principalilor indicatori ai nivelului de trai pentru fundamentarea deciziilor de politica economica si sociala a statului.

Sistemul indicatorilor generali si specifici ai nivelului de trai al populatiei cuprinde:

1. Indicatori ai bazei materiale a nivelului de trai: avutia nationala; produsul intern brut; venitul national disponibil brut; populatia activa ocupata; productivitatea muncii sociale.

2. Indicatorii veniturilor populatiei: veniturile globale (in bani si in natura); veniturile finale (nete); veniturile reale; veniturile totale utilizate de populatie; castigul salaria nominal net (salariul real); indicele preturilor de consum (indicele costului vietii); veniturile populatiei din fondurile sociale de consum.

3. Indicatorii consumului populatiei: indicatorii valorici ai consumului; indicatorii consumului in unitati naturale; indicatorii consumului alimentar exprimat in calorii si factori nutritivi; indicatorii starii de nutritie a populatiei; indicatorii serviciilor utilizate de populatie.

4. Indicatorii conditiilor de locuit: indicatori ai asigurarii populatiei cu locuinte; indicatorii caracteristicilor tehnice si ai gradului de confort; cheltuielile populatiei pentru construirea, intretinerea si folosirea locuintelor.

5. Indicatorii conditiilor de munca si odihna: gradul de ocupare a fortei de munca; indicatori ai conditiilor la locul de munca; durata zilei si saptamanii de lucru; indicatori ai conditiilor de odihna a populatiei.

6. Indicatorii nivelului cultural al populatiei: indicatori ai nivelului de instruire a populatiei; indicatori privind activitatea culturala si gradul de accesibilitate a populatiei la cultura; indicatori ai procesului de invatamant; indicatori ai dezvoltarii stiintei si gradului de raspandire a cunostintelor stiintifice in randul populatiei.

7. Indicatori ai bazei materiale a ocrotirii sanatatii si starii de sanatate a populatiei: indicatorii accesibilitatii populatiei la asistenta medicala; indicatorii starii de sanatate a populatiei; indicatorii bilantului vital al populatiei.

Cercetarea selectiva a bugetelor de familie

Bugetul de familie reprezinta un sistem de evidenta bilantiera in scopul identificarii veniturilor pe surse de formare, cheltuielilor si consumului dupa destinatie, precum si alte aspecte ale nivelului de trai al unei familii, inregistrate in mod sistematic, in ordine cronologica si pe masura producerii fenomenelor sau grupate dupa anumite criterii.

Bugetul de familie ramane cea mai importanta sursa de informatii pentru caracterizarea nivelului de trai al populatiei, permitand abordarea unor aspecte ce nu se regasesc in mod detaliat in cadrul altor surse de informatii statistice.

Principalele obiective urmarite prin cercetarea bugetelor de familie vizeaza obtinerea datelor referitoare la: componenta familiei; veniturile in bani si in natura dupa sursa de provenienta; cheltuielile in bani si in natura pe destinatii (produse alimentare, produse nealimentare si servicii; consumul principalelor produse alimentare.

Suplimentar, cu o anumita periodicitate (anual, la interval de doi ani, etc.) pe baza esantionului bugetelor de familie se organizeaza si alte cercetari selective referitoare la conditiile de locuit, inzestrarea familiilor si gospodariilor cu bunuri de folosinta indelungata, situatia inzestrarii gospodariei cu animale si pasari, productia gospodariei si destinatiile acesteia, volumul acumularilor banesti si in natura, stocurile principalelor produse agricole, bugetul de timp.

In cercetarea bugetelor de familie unitatea de observare este "gospodaria", definita ca totalitatea persoanelor intre care exista, in general, legaturi de rudenie, locuiesc si se gospodaresc impreuna, participand total sau partial la bugetul comun de venituri si cheltuieli.

Avand in vedere situatia actuala din tara noastra putem afirma ca marea majoritate a gospodariilor se confrunta de fapt cu familia, de unde si denumirea generica de "bugete de familie". Membrii familiei se considera persoanele care compun familia, prezente permanent in gospodarie sau temporar absente (daca nu si-au constituit o alta familie) si care participa integral sau partial la formarea veniturilor in bani si in natura cat si la cheltuirea si consumarea bugetului, ca si la realizarea acumularilor in bani si in natura ale familiei.

Din punct de vedere economic, familia este o unitate bazata pe echilibru dintre venituri si consum, echilibru ce poate fi constatat prin cercetarea bugetului acesteia.

Bugetul de familie se bazeaza pe urmatoarele principii:

soldul banesc si stocul de produse aflate in gospodarie la inceputul perioadei, plus intrarile din cursul perioadei trebuie sa fie egale cu iesirile din cursul perioadei, plus soldul banesc si stocul de produse la sfarsitul perioadei;

inregistrarea intrarilor si iesirilor se face, de regula, atat in expresie valorica, cat si in expresie naturala;

inceperea inregistrarilor pentru toate familiile din esantion este precedata de inventarierea banilor si a produselor aflate in familie la data inceperii inregistrarii;

inregistrarea cuprinde si elemente care sa permita verificarea sistemului bilantier al bugetului de familie.

Referitor la perioada pentru care se elaboreaza, bugetul poate fi lunar sau anual. Bugetul lunar prezinta avantaje de ordin organizatoric, faciliteaza prelucrarea operativa a datelor, oferind conditii mai bune pentru verificarea veridicitatii informatiilor, prin corelatia de balanta. Bugetul anual este mai dificil de delimitat, data fiind durata perioadei, se complica operatiunile de prelucrare finala, avand insa avantajul ca ofera o imagine mai completa a conditiilor de trai ale populatiei si face posibila caracterizarea sezonalitatii in formarea veniturilor si consumului.

In cercetarea selectiva a bugetelor de familie din tara noastra se utilizeaza urmatoarele formulare statistice:

a) Caietul pentru inregistrarea intrarilor si iesirilor banesti si in natura ale familiei. El este completat de catre fiecare familie din esantion si cuprinde urmatoarele capitole:

I. Intrari de bani ale tuturor membrilor familiei;

II. Iesiri de bani pentru diferite cumparaturi si alte plati ale familiei;

III. Intrari si iesiri de produse in natura;

IV. Animale si pasari;

V. Animale si pasari sacrificate;

VI. Prelucrarea produselor agroalimentare;

VII. Alte insemnari ale familiei.

Acest formular are rolul ca pe baza autoinregistrarii de catre fiecare familie cercetata a datelor privind intrarile banesti (veniturile), iesirile banesti (cheltuielile), consumul, etc., sa asigure evidentierea tuturor fenomenelor si proceselor economico-financiare si sociale care au loc in familie, in momentul producerii lor si la locul in care sau produs;

b) Bugetul familiei nr. . (formularul B).

In acest formular, statisticianul (indrumatorul) de bugete centralizeaza datele inscrise de catre familie in caietul pentru inregistrarea intrarilor si iesirilor banesti si in natura, precum si alte date privind familia, si are urmatoarele capitole:

I. Componenta familiei si numarul zilelor de alimentatie;

II. Intrarile si iesirile banesti;

III. Intrarile si iesirile de produse agroalimentare;

IV. Animale si pasari;

V. Cumpararea de marfuri nealimentare;

VI. Sume in valuta.

c) Fisa familiei, care cuprinde capitolele:

VIII. Unele date privind persoanele din componenta familiei;

IX. Inzestrarea cu bunuri de folosinta indelungata;

X. Imprumuturi si credite.

d) Referat privind inlocuirea familiei din esantion, cuprinzand:

XI. Caracteristicile familiei existente in esantion si a celei nou alese;

XII. Alte date privind familia.

e) Raport statistic privind relatiile financiare ale agentilor economici si sociali cu salariatii, colaboratori la cercetarea bugetelor de familie

Indicatorii medii rezultati din cercetarea bugetelor de familie pot fi extinsi asupra colectivitatii generale, folosind diverse metode recomandate de teoria statisticii, tinand seama de nivelul erorii limita admise cu ocazia constituirii esantionului.

Institutul National de Statistica efectueaza permanent verificarea reprezentativitatii esantionului bugetelor de familie si compara periodic nivelul indicatorilor determinati pe baza cercetarii selective cu nivelul rezultat din inregistrari statistice totale.

Statistica veniturilor populatiei

Veniturile populatiei obtinute intr-o anumita perioada de timp constituie unul din elementele esentiale pentru caracterizarea nivelului de trai. In studiul veniturilor populatiei se folosesc o serie de indicatori sintetici si analitici care permit caracterizarea nivelului, structurii si dinamicii veniturilor populatiei.

In cadrul indicatorilor sintetici cei mai importanti sunt:

Produsul intern brut;

Venitul national brut;

Veniturile reale ale populatiei;

Salariul real;

Veniturile din fondurile sociale de consum.

Indicatorii analitici isi propun fie sa aprofundeze cunoasterea volumului veniturilor pe categorii sociale si surse de formare, fie sa detalieze veniturile dupa continutul acestora.

In gama indicatorilor analitici se includ:

soldul in numerar al populatiei la inceputul si sfarsitul perioadei;

incasarile banesti ale populatiei din: salarii, vanzarea produselor agricole, incasari banesti de la societati agricole, alocatia de stat pentru copii, burse, ajutor de somaj, ajutoare sociale si pensii, incasari din vanzari de terenuri, constructii, certificate de proprietate, actiuni, incasari din dividende si dobanzi, incasari din chirii, imprumuturi si credite, venituri din meserii si prestari de servicii, alte incasari.

Prin venituri ale populatiei se intelege totalitatea incasarilor banesti, a contravalorii produselor in natura si serviciilor, obtinute si primite de populatie ca urmare a prestarii unor activitati utile din punct de vedere social sau ca drepturi, in conformitate cu legislatia fiecarei tari, din fondurile sociale de consum.

Veniturile populatiei nu se rezuma numai la incasarile banesti, ci ele includ, in egala masura, bunuri si servicii obtinute de populatie. Daca, pentru salariati si pensionari, veniturile se concretizeaza in special sub forma incasarilor in bani, pentru agricultori cea mai mare parte a veniturilor apare sub forma produselor agricole si a septelului de animale si pasari din gospodaria personala. Pe de alta parte, populatia primeste servicii gratuite in domeniul invatamantului, ocrotirii sanatatii, compensatii si gratuitati in transportul pe C.F.R., alte facilitati specifice din partea agentilor economici.

Insumarea veniturilor banesti, a veniturilor sub forma de bunuri, precum si a serviciilor primite in mod gratuit, si care nu au forma materializata, conduc la obtinerea venitului total al populatiei.

Indicatorul "venituri reale" constituie unul dintre cei mai importanti indicatori utilizati in caracterizarea nivelului de trai al populatiei. Baza veniturilor reale o constituie produsul intern brut" (P.I.B.) determinat ca valoare a bunurilor si serviciilor rezultate din procesele de productie in cadrul economiei nationale, destinate a fi consumate, investite, exportate sau stocate. Ca urmare, produsul intern brut poate fi determinat pe baza relatiei:

PIB = CF + FBCF + VS + (E - I), in care:

PIB = produsul intern brut;

CF = consumul final;

FBCF = formarea bruta de capital fix;

VS = variatia de stoc,

E = exporturi;

I = importuri.

Alti indicatori sintetici ce pot fi utilizati in analiza veniturilor reale ale populatiei, ca suport material sunt "venitul disponibil brut" si "venitul national disponibil brut".

Venitul disponibil brut este soldul contului de venit din sistemul conturilor economiei nationale si masoara venitul de care dispune natiunea pentru efectuarea operatiunilor de consum final si economie bruta.

Venitul national disponibil brut se determina pe baza produsului intern brut (PIB) la care se adauga veniturile primite din strainatate sub forma remunerarii salariatilor, impozitelor asupra productiei si importurilor, subventiilor de exploatare, dobanzilor, dividendelor, etc. din care se scad veniturile de aceeasi natura platite strainatatii de economia nationala (unitatile rezidente).

Indicatorul veniturilor reale se refera la toate veniturile pe care le obtine populatia, exprimate in bunuri materiale si servicii necesare traiului.

Suma totala a veniturilor populatiei realizate intr-o anumita perioada formeaza venituri globale ale populatiei. Ele includ sumele provenite din salarii, alocatia de stat pentru copii, pensii, ajutoare sociale, burse, veniturile provenite din munca in agricultura, industria casnica, prestari de servicii de catre intreprinzatori particulari, beneficii din profitul net si pensii, incasari banesti de la societati agricole, ajutoare de somaj, sume provenite din vanzari de terenuri, imobile si alte bunuri, contravaloarea bunurilor si serviciilor primite gratuit de la stat, din cooperatie sau persoane particulare, sume retrase de la C.E.C., imprumuturi contractate de la unitati publice sau private, contravaloarea marfurilor si serviciilor cumparate pe credit, soldul in bani la inceputul lunii, incasari din vanzarea de certificate de proprietate, actiuni, dividende, dobanzi etc.. Ele se mai numesc si venituri totale nominale brute.

Cea de-a doua categorie cu care se opereaza pentru determinarea veniturilor reale este reprezentata de veniturile finale nete ale populatiei.

Veniturile finale se determina prin scaderea din veniturile totale nominale brute a unor sume ce reprezinta obligatii fata de bugetul de stat, agenti economici cu capital mixt sau privat si care nu sunt destinate consumului. In aceasta categorie intra: impozitul pe venituri de natura salariilor, contributia pentru pensia suplimentara, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe venit, impozitul pe cladiri, terenuri, prime asigurari., dobanzi la imprumuturile contractate, avansuri si imprumuturi acordate, cotizatii sindicat, rate scadente, imprumuturi si credite restituite, depuneri la banci etc.

Veniturile finale nete reprezinta deci sumele pe care populatia le foloseste efectiv pentru consumul individual. Ele se mai numesc si venituri nominale nete.

Raportul dintre suma veniturilor nominale nete si numarul mediu anual al populatiei reprezinta venitul mediu final net pe o persoana.

Venitul real pe un locuitor se stabileste in baza relatiei:

Indicele preturilor de consum

Pentru determinarea "indicelui preturilor de consum" informatiile necesare provin atat din surse bazate pe inregistrari totale, inregistrari selective sistematice sau de o singura data, precum si din informatiile oferite prin bugetele de familie. Este vorba de un indice general de preturi determinat ca indice mediu armonic, pe baza relatiei:

in care:

- reprezinta valoarea bunurilor si serviciilor achizitionate de populatia in anul curent;

- reprezinta valoarea aceleiasi cantitati de bunuri si servicii achizitionate in anul curent, exprimate in preturile perioadei de baza (anul de comparatie).

Biroul International al Muncii recomanda utilizarea a doua notiuni: salariu si castig salarial. Salariul cuprinde sumele incasate pentru munca efectiv prestata, potrivit formei de salarizare aplicata, sporurile si indemnizatiile acordate ca procent de salariu; platite din fondul de salarii. Castigul salarial este format din salariu, la care se adauga primele din profit si alte surse.

Prin definitie, salariul real reprezinta expresia baneasca a cantitatii de bunuri si servicii pe care populatia salariata si le poate cumpara cu ajutorul salariului nominal net. Cu alte cuvinte, salariul real exprima puterea de cumparare a salariului nominal.

Salariul mediu nominal brut se determina ca raport intre fondul de salarii brute si numarul mediu al salariatilor dintr-o anumita perioada de timp (de regula in cadrul fiecarei luni):

, in care:

= salariul mediu nominal brut;

F_s = fondul de salarii brute;

N = numarul mediu de salariati.

Salariul mediu nominal net sau castigul salarial net se obtine prin scaderea din salariul mediu nominal brut (respectiv castigul salarial brut) a impozitului pe salarii, inclusiv a contributiilor pentru pensie suplimentara si pentru fondul de somaj.

Salariul real (castigul salarial real) este un raport intre salariul mediu nominal net (castigul mediu salarial net) si indicele preturilor de consum, cunoscut si sub denumirea de indicele costului vietii. Deci:

sau in care:

S_r = salariul real;

S_b = salariul mediu nominal brut;

S_n = salariul mediu nominal net;

Imp. = impozitul mediu pe salariu;

I_cv = indicele costului vietii.

Ca si salariul nominal, salariul real este o medie.

Dinamica salariului real se determina fie prin raportarea salariului real din perioada curenta la salariul real din perioada de baza, fie prin raportarea indicelui salariului mediu nominal net la indicele costului vietii:

sau

in care:

= indicele salariului real (indicele castigului salarial real);

= salariul real din perioada curenta;

= salariul real din perioada de baza;

I.s.n. = indicele salariului mediu nominal net;

I.c.v. = indicele costului vietii.

Impozitul mediu pe salarii, necesar in calculul salariului mediu nominal net, trebuie determinat ca si salariul mediu nominal brut pe categorii de salariati, pe ramuri de activitate si in profil teritorial.

Indicele costului vietii este de fapt un indice mediu armonic al preturilor bunurilor de consum si tarifelor serviciilor achizitionate in schimbul salariului nominal net.

Asemanator salariului real se calculeaza, pentru categoria "pensionari" - pensia medie lunara si indicele pensiei reale, cu utilizarea datelor referitoare la aceasta categorie de populatie.

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu Ghe. - Sistemul asigurarilor din Romania, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
2. Iovitu M. - Bazele politicii sociale, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997
3. Marginean I.   - Politica sociala si economia de piata in Romania, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, Bucuresti, 1994
4. Nedelut M., Isac C. - Protectie si asigurari sociale, Ed.Focus, Petrosani, 2002
5. Popescu C., Ciucur D-tru, Popescu I. - Tranzitia la economia umana, Ed.Economica, Bucuresti, 1996
6. Vacarel I. s.a. - Finante publice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000
7. Raportul dezvoltarii umane in Romania, Guvernul Romaniei, 1995
8. *** Revista Raporturi de munca