Familia in situatii de criza - Rezolvarea unei crize familiale

Universitatea "Al. I. Cuza " din Iasi

Facultatea de Filosofie

Master : "Familia si managementul resurselor familiale"

Catedra de Asistenta sociala

Anul II Semestrul I

Disciplina : Familia in situatii de criza

Lucrare practica : Rezolvarea unei crize familiale

I. Prezentarea cazului

Daniel este un tanar de 16 ani, provine dintr-o familie constituita legal, formata din patru membrii, parintii si doi copii minori.Ambii parinti lucrau la o societate comerciala care a avut o evolutie descrescatoare in plan economic-financiar, facand mari reduceri de personal, ei numarandu-se printre persoanele care au fost disponibilizate. Au gasit la o alta societate un loc de munca dar veniturile erau insuficiente. Intre timp ,familia a acumulat datorii financiare,t si au hotarat sa plece in strainatate la lucru. Actualmente, parintii sunt plecati in strainatate de aproximativ un an si jumatate, iar el,impreuna cu sora de 12 ani au ramas in ingrijirea bunicilor. Daniel a fost implicat in comiterea unei infractiuni, iar procesul de cercetare penala care a urmat acestui fapt constituie o problema, mai ales pentru faptul ca se simte singur. Parintii au fost instiintati de bunici de situatia in care se afla fiul lor, au venit in tara , dar le lipsesc mijloacele financiare (au inceput sa construiasca un imobil cu banii obtinuti ) , astfel ca dupa o scurta sedere in tara s-au intors la lucru in strainatate pentru a nu pirde locurile de munca. In momentul interventiei asistentului social, parintii nu mai sunt in tara.

Este prima oara cand familia se confrunta cu o astfel de situatie de criza "interna /maturationala". In vederea obtinerii informatiilor necesare initierii unui demers de asistare a minorului a fost realizat un interviu cu acesta.

Interviul, este incercarea de a obtine informatii de la alte persoane prin intrebari si raspunsuri in cadrul unei convorbiri , pe una sau mai multe probleme. Uneori problemele urmeaza a fi descoperite si definite prin intermediul unor astfel de discutii .In cadrul cercetarii noastre vom folosi interviul nestructurat (Nondirectiv sau de profunzime), care presupune purtarea de discutii total libere cu persoana vizate pe o singura problema .

II. 1. Prezentarea interviului:

Asistentul social (A.s ), Daniel (D)

A.s: Ma bucur ca putem sa avem o discutie si ca pot sa te ascult. As dorii sa-mi vorbesti tu despre problema ta.

D: imi este greu., ma simt prost., trec printr-o situatie cam dificila;

A.s: care este motivul pentru care situatia ta a devenit dificila ?

D. simt ca imi este greu sa va spun, dar eu sunt cercetat de politie pentru un furt.

A.s : sunt convins ca exista si alte lucruri de spus despre tine, motiv pentru care as dorii sa vorbim despre acestea, ce faci cu ce te ocupi.. Crezi ca putem vorbi despre lucrurile acestea?

D: da, sigur, sunt elev in clasa a X-a la liceu.

A.s : este foarte bine ca frecventezi scoala, cum este la scoala ?

D: inainte imi placea mai mult scoala, dar acum nu prea mai imi place.

A.s:inteleg ca ti-a placut scoala si ca acum nu-ti mai place, ai descoperit alte activitati care-ti plac mai mult?

D: da imi place sa ies cu colegii la internet, sa jucam biliard., mai merg si la bar..

A.s: inteleg ca iti fac placere iesirile cu prietenii, ca te simti bine.

D: da pentru ca in prezenta lor nu ma mai simt atat de singur, simt ca ei ma inteleg cel mai mult.

A.s.: inteleg ca inainte sa faci parte din grupul tau de prieteni te simteai foarte singur?

D: da, de cand parintii mei sunt plecati in Spania ma simt destul de singur.stau cu bunicii mei care au grija de mine, dar sunt mai in varsta si nu prea reusesc sa ma inteleaga, iar sora mea este mai mica si nu prea pot sa discut cu ea multe lucruri.

A.s.:imi dau seama ca prietenii tai te inteleg., le-ai spus si despre fapta pe care tu ai comis-o?

D.: ei stiu pentru ca impreuna cu ei am savarsit-o.

A.s: poti sa imi spui cum s-a intamplat ?

D: Parintii fiind plecati, au mare incredere in mine, ne trimit bani sa avem la Da, era o zi in care nu mai aveam bani pentru oras, discutam cu totii despre cum am putea sa facem rost , iar un coleg mi-a propus sa mergem la un bar pe care il cunosteam si la ora pranzului cand era mai putin aglomerat, ei sa distraga atentia vanzatoarei, iar eu sa iau bani dintr-un sertar.

A.s: Cum ti s-a parut propunerea colegului tau?

D: la inceput nu am fost de acord, stiam ca nu e bine sa fac asta..

A.s: inteleg ca nu ti s-a parut o idee buna, iar la inceput nu ai fost de acord , care crezi tu ca a fost motivul care te-a determinat sa accepti?

D: cand ceilalti mi -au spus " tu poti sa faci asta".

A.s: cum te-ai simtit atunci?

D. M-am simtit foarte bine, lucru acesta mi-a dat satisfactie nu mi - a mai spus nimeni demult asta, m - a facut sa ma simt important si am vrut sa demonstrez ca merit increderea lor.

A.s: Mi-ai spus ca nu ti - a spus nimeni demult asta, ai fi de acord sa vorbim mai mult despre acest lucru, ( persona intervievata da din cap afirmativ, asistentul social continua intrebarea pe baza acestui acord nonverbal), despre motivele pentru care tu crezi ca nimeni nu ti-a spus ca poti face anumite lucruri ...

D.: v-am spus la inceput ca nu prea mai imi place la scoala, si pentru ca lipsesc cam mult toti profesorii ma vad acum altfel, faceam parte din echipa de fotbal a scolii, am lipsit de la cateva antrenamente, profesorul de sport m - a dat afara din echipa si mi - a spus ca nu are nevoie de neseriosi ca mine, parintii mei o mai suna pe diriga, au aflat despre situatia mea de la scoala, imi fac tot felul de reprosuri: ca nu merit sa mai primesc bani de la ei.. , ca i-am facut de ras si ca o sa le fie rusine cu mine cand se vor intoarce in tara..,

A.s. mi-ai vorbit despre ce spun parintii tai acum, as vrea sa-mi spui cum era relatia ta cu parintii, inainte sa plece in strainatate.

D. : ma intelegeam bine cu ei, discutam despre cum e la scoala.., cand ajungeam acasa ma simteam mai bine decat acum.

A.s: Cand au plecat in strainatate te-au intrebat si pe tine si pe sora ta despre asta ?

D.: nu , nu ne-au intrebat, ne-au spus ca vor pleca pentru ca sa avem mai multi bani si ca sa ne poata cumpara mai multe lucruri, sa cumpere o masina mai buna..., pentru bani au plecat.

A.s: tu la ce te - ai gandit atunci , cum ai simtit plecarea parintilor tai?

D.: eu nu prea am fost de acord, eu nu imi doream mai multe lucruri si cred ca era mai bine sa stea acasa cu banii pe care ii aveau aici, pentru ca si mama si tata aveau un loc de munca, dar ei ziceau ca banii nu prea sunt de ajuns si au hotarat sa plece.,

A.s: inteleg ca pentru parintii tai, faptul ca isi doreau mai multi bani a constituit motivul pentru care au decis sa plece in strainatate. Daniel cum apreciezi tu relatia ta cu parintii dupa ce ei au plecat in strainatate?

D.: nu ma gandeam ca va asa de greu, am simtit un mare gol dupa plecarea lor, uneori aveam impresia ca oricine poate sa-mi faca ceva rau si ca nu o sa am pe nimeni care sa ma apere si din cauza asta am simtit nevoia sa am pe cineva si am intrat in acest grup de prieteni, unde ma simteam in siguranta si pentru care cred ca eram in stare sa fac orice pentru a fi alaturi de mine. Cred ca daca parintii mei erau acum langa mine nu mai ajungeam sa comit o astfel de fapta, nu sunt ei de vina, dar si daca as fi comis-o cred ca mi-ar fi fost mai usor sa trec prin asta.

( intrebarea urmarea un raspuns care sa cuprinda informatii despre relatia beneficiarului cu parintii dupa plecarea cestora, raspunsul oferit revine la fapta comisa, fapt ce demonstreaza ca acest lucru a avut un impact deosebit asupra lui, iar pentru a se elibera este lasat sa vorbeasca, dar se urmareste in continuare obtinerea informatiei dorite, motiv pentru care intrebarea a fost reformulata astfel:

A.s: inteleg ce simti in legatura cu ceea ce s-a intamplat, dar as fi vrut sa stiu daca ai mentinut legatura cu parintii in aceasta perioada?

D.:da vorbeam saptamanal la telefon, dar nu prea puteam sa le spun asa multe lucruri?

A.s: crezi ca au existat niste motive care au creat aceasta retinere a ta in a discuta cu parintii_

D.: da stiti nu stiu cum sa va spun dar, parca nu-i mai simteam asa de intelegatori..

A.s. Poti sa-mi spui cand ai simtit ca nu mai sunt asa intelegatori cu tine?

D.: da, au vorbit cu bunicii mei si au aflat ca eu merg prost cu scoala, m-au certat si de atunci nu prea mai imi doream sa vorbesc asa de mult cu ei pentru ca nu-mi placea sa-mi tot faca reprosuri pentru greselile mele.

A.s: sunt convins ca pe viitor vei reusii sa faci si alte lucruri prin care sa demonstrezi celorlalti ca esti valoros si in felul acesta o sa castigi increderea lor, despre asta o sa mai vorbim si la intalnirile viitoare.

Interviul cu clientul se va finaliza prin feed-bakul solicitat acestuia:

A.s: Daniel as vrea sa-mi spui cum ti s-a parut intalnirea de astazi si cum te simti acum?

D.: la inceput imi era foarte greu sa vorbesc despre mine, dar acum ma simt foarte bine pentru ca am avut posibilitatea sa discut cu cineva toate problemele mele si ca am fost ascultat, lucrul acesta m-a ajutat.

A.s: ma bucur ca te simti bine si ca discutia de astazi te-a ajutat.

In cadrul acestei intrevederi s-a urmarit identificarea problemei cu care se confrunta minorul, pe baza informatilor obtinute urmeaza sa se stabileasca un plan de interventie care va fi adus la cunostinta minorului la urmatoarea intalnire ( obiectivele planului se vor regasii in capitolul propuneri)

II.2.Chestionarul.

Din punctul de vedere al sociologiei explicative, partea centrata pe abordarea determinantilor sociali este esentiala. Chestionarul , este un instrument de cercetare si cu o larga aplicabilitate in sfera stiintelor socio-umane, instrument pe care il vom folosi si noi in cele ce urmeaza.

Chestionar

Pentru a sprijini familia dumneavoastra intr-un mod profesionist, este nevoie de culegerea de date , necesare pentru a eficientiza interventia specializata a asistentului social, in acest scop este nevoie de completarea unui chestionar. Va rugam sa aveti incredere in confidentialitatea noastra.

Chestionar adresat parintilor

1. Nume
2. Prenume

In acordarea raspunsurilor la intrebarile noastre, va rugam sa folositi doar unul din urmatoarele posibile raspunsuri : Foarte putin, Putin, Oarecum , Mult si Foarte mult.

3. Cum considerati ca va sfatuiti cu membrii familiei in gestionarea bugetului familial:
4. Cum considerati ca va implicati in educatia copiilor :
5. Cum va implicati dumneavoastra in treburile gospodaresti :
6. Inainte de a pleca in strainatate ati tinut cont de parerea copiilor :
7. Credeti ca pentru buna crestere si dezvoltare a copilului este necesar ca parintii sa petreaca impreuna cu copiii :
8. Cum considerati ca sunt indeplinite de catre dumneavoastra sarcinile familiale :
9. Credeti ca punerea la dispozitia copiilor a unei sume de bani mai mari poate compensa lipsa parintilor :
10. Considerati ca fii dumneavoastra au nevoie sa fie langa parinti :
11. Considerati ca sederea in strainatate a dumneavoastra o perioada de timp indelungata poate sa ajute copiii :
12. Credeti ca daca ati fi langa copii mai mult timp, situatia lor s-ar schimba in bine :
13. Considerati ca v-ati straduit in gasirea unor locuri de munca in tara :
14. Considerati ca bunicii pot sa suplineasca lipsa dumneavoastra :
15. Considerati ca bunicii se implica in buna crestere si educatie a copiilor :

Chestionar adresat bunicilor:

16. (Bunici) Cum considerati ca ajuta sederea la lucru in strainatate a copiilor dumneavoastra la bunastarea familiei lor :
17. (Bunici) Cum considerati ca puteti suplini prezenta parintilor , pentru nepotii dumneavoastra :
18. (Bunici) Considerati ca Parintii tin cont de necesitatile copiilor :
19. (Bunici) Va doriti sa se intoarca acasa copii dumneavoastra :
20. (Bunici) Considerat ca implicarea dumneavoastra ajuta pe copii :

Va multumim pentru amabilitatea de a raspunde intrebarilor noastre si va asiguram inca odata de profesionalismul specialistilor care se ocupa de situatia dumneavoastra.

Chestionarul a fost aplicat prin intermediul Internetului , parintilor si direct bunicilor. Din informatiile ce reies din aplicarea chestionarului, reiese faptul ca

Familia se afla la momentul luariii deciziei de a merge in strainatate , intr-o situatie dificila financiar, cu toate ca bunicii au atentionat pe acestia despre posibile probleme ce pot aparea in ce priveste dezvoltarea copiilor, acestia, fara a intreba copii, au hotarat sa mearga la lucru in strainatate. Mai mult chiar, si dupa cele ce s-au petrecut cu Daniel, ei s-au intors la locurile de minca din Spania, lasand in continuare pe bunici sa se ocupe de educatia si cresterea copiilor, oferind copiilor pentru cheltuiala sume de bani mai mari decat ar fi necesar.

II.3. Observatia.

Observatia reprezinta metoda prima si fundamentala in cunoasterea realitatii inconjuratoare si ca urmare canavaua cognitiva a actiunilor noastre .Este o tehnica preocupata de colectarea de informatii asupra unor fapte, evenimente si procese sociale. Prin observatie se obtine un material foarte bogat, divers, nuantat , susceptibil de analize calitative. A doua din cele cinci metode de cercetare , observatia propriu-zisa, este importanta , deoarece in acceptiunea ei larga, observatia cuprinde si analiza documentelor.

Deplasandu-se la fata locului, acasa la Daniel, asistentul social, observa faptul ca cei doi copii, au parte de afectivitate din partea bunicilor, sunt hraniti corespunzator, sunt ingrijiti , spalati, curati, casa este bine ingrijita, dar le confera copiilor un grad ridicat de libertate. In camerele copiilor, ar putea fi mai multa ordine, copii petrec mare parte din timp la calculator, in detrimentul temelor, uneori obtinand note mici la scoala. Vecinii au o impresie buna fata de comportamentul copiilor, la randul lor copiii se comporta respectuos cu bunicii, dar profita de unele slabiciuni, si intarzie atunci cand ies afara la joaca cu prietenii. Cu parintii vorbesc periodic la telefon, dar in ultima vreme evita discutiile cu ei, fiind deseori mustrati pentru comportamenul negativ si mai ales Daniel este vizat de aceste remarci (" Numai noi stim cum lucram aici, iar tu esti neascultator si faci probleme)."

Evaluarea crizei :

(Stresorii) Problemele identificate in situatia minorului sunt cauzate de lipsa parintilor, pe o perioada mare de timp, fapt ce a condus la crearea unui mediu familial nesigur pentru copil. Bunicii , in grija carora a fost lasat, nu suplinesc in totalitate rolul parintilor si nu creeaza un mediu securizant din punct de vedere afectiv. Situatia creata in familie, precum si varsta la care se afla minorul, caracterizata prin vulnerabilitate si imaturitate in dezvoltarea morala, a determinat implicarea acestuia in relatii de prietenie, fara a avea in vedere criterii pentru selectia acestora, din dorinta de apartenenta si valorizare. Din continutul interviului reiese faptul ca tanarul are o stima de sine scazuta, accentuata de atitudinea celor din jur fata de regresul scolar (excluderea din echipa de fotbal a scolii, reprosurile parintilor, imaginea pe care a creat-o familiei). Nevoia de valorizare si acceptare au fost satisfacute in cadrul grupului, iar din dorinta de a mentine aceasta apartenenta a adoptat decizia acestuia, desi a constientizat ca e un comportament gresit. Urmarile acestuia au accentuat situatia de risc in care se afla minorul, atat prin prisma interactiunii cu politia si teama pentru o eventuala sanctiune cat si prin separarea acestuia de grup, urmare atitudinii de nerecunoastere a faptei, pe care membrii acestuia au adoptat-o.

Prin aplicarea chestionarului, am ajuns la concluzia ca parintii copilului nu constientizeaza si nu isi asuma in totalitate rolul familial. De asemenea bunicii cu toata stradania, sunt departe de ceea ce trebuie sa fie un parinte pentru copii.

Data fiind situatia in care se afla atat mama, cat si fiica, consider ca cea mai buna teorie care poate fi aplicata este interventia in criza. Aceasta teorie este de scurta durata si are ca scop ajutarea clientului pentru a depasi momentul crizei, rolul asistentului social fiind activ. Acesta se implica mai mult inca de la inceputul interventei tocmai pentru a reda clientului siguranta si increderea ca va depasi acest moment. Primul suport acordat clientului este cel emotional, deoarece suportul moral acordat in momentul crizei duce la linistirea clientului, in cazul nostru, a lui Daniel dar si a parintilor. Caplan sustine ca o criza are trei stadii: stadiul de impact, adica socul propriu - zis momentul in care parintii au aflat ca Daniel a comis furtul, stadiul de retragere, atunci cand clientul foloseste metone neconventionale pentru a depasi criza - aici e vorba de tentativa de a nu vorbi cu parintii la telefon, si in cele din urma faza de ajustare si retragere, momentul in care se poate discuta pragmatic cu clientul, acesta fiin capabil sa asimileze informatiile si sa depaseasca momentul crizei intr-o mainera rationala.

In incercarea de a rezolva criza familiala, vom folosi modelul orientat spre problema . Modelul orientat spre problema se potriveste familiilor din clasa inferioara/inferioara-de mijloc, orientate spre actiune, familiilor cu un membru delincvent sau infractor si celor in care exista un pattern de comportament distrugator specific . . Aceast interventie are, dupa Roberts, sapte stadii si anume: stabilirea unei relatii intre client si asistentul social, bazata pe incredere si respect, apoi este evaluarea crizei si a perceptiei individului asupra crizei, urmata de identificarea problemelor sau evenimentelor majore si a metodelor obisnuite care au dat gres, apoi urmeaza analiza sentimentelor si oferirea e suport prin ascultare activa, dupa care se exploreaza alternativele posibile, urmate de formularea unui plan de actiune prin care se restaureaza functia cognitiva si se intareste dorinta de a face fata problemelor, iar in final asigurarea disponibilitatii de a lucra si in alte situatii de criza in viitor. Aceasta interventie se realizeaza cat mai rapid posibil, iar interventiile sunt limitate de timp. Cel care actioneaza se implica activ si are ca scop principal reducerea simptomelor care au dus la situatia de criza, in cazul nostru, schimbarea mentalitatii lui Daniel, conform careia racirea relatiei cu parintii este singura solutie pentru rusinea cauzata defamilia lui; nu in ultimul rand se acorda sprijin social si informare. Pe langa acestea, asistentul socail trebuie sa incurajeze experimentarea sentimentelor, sa analizeze capacitatea de a face fata situatiei si sa testeze realitatea prin confruntarea experientelor stresante, deoarece sunt cazuri in care "victima" tinde sa exagereze. Dupa ce s-au aflat cauzele crizei, urmeaza reabilitarea persoanei afectate. Aceasta trebuie incurajata sa revina la viata cotidiana si in acelasi timp sa ii dezvolte capacitatile de a face fata unei alte posibile crize. In cazul de fata Daniel trebuie educat cu privire la importanta frescventarii scolii si a riscurilor la care este supus daca va comite infractiuni, in acelasi timp asigurat ca parintii lui il iubesc, il sustin si ca se bucura de progresele pe care le face in cadrul intalnirilor cu asistentul social si ca la scoala se va redresa putand avea o viata normala.

Propuneri

Procesul de rezolvare a crizei familiale implica :

consiliere cu familia in vederea constientizarii si asumarii in totalitate a rolului familial, in special recunosterea nevoilor superioare ale copiilor.

asistarea lui Daniel pe parcursul procesului penal in vederea recuperarii .

implicare profunda a parintilor in educatia si cresterea copiilor si necesitatea ca parintii sa fie langa copii.

Procesul de asistare al minorului implica urmatoarele directii de interventie:

Informarea acestuia cu privire la comportamentul infractional precum si consecintele acestuia;

Cresterea motivatiei pentru activitatea scolara si reintegrarea acestuia in mediul scolar, prin implicarea activa atat a minorului cat si a cadrelor didactice;

- Implicarea copiilor in activitati socio-cultural-artistice pe langa Parohia din care face parte, impreuna cu alti copii, sub atenta supraveghere.

Realizarea unor intrevederi cu parintii, in vederea recunoasterii nevoilor superioare ale copilului ( afectiune, apartenenta, valorizare sprijin, etc) si informarea acestora cu privire la necesitatea stabilirii unui mediu familial echilibrat si sigur, atat din punct de vedere material cat si afectiv.