WORKAHOLISM-UL - FENOMEN DEZADAPTATIV IN RANDUL ASISTENTILOR SOCIALI DIN TIMISOARA?

WORKAHOLISM-UL - FENOMEN DEZADAPTATIV IN RANDUL ASISTENTILOR SOCIALI DIN TIMISOARA?

"Munca grea dezvaluie caracterul oamenilor:

unii isi intorc manecile, altii intorc nasul

si altii nu se mai intorc deloc" .

Sam Ewig

Abstract

The article approaches in a synthetic way the problems of workaholism and tries to present concisely the results of a study made in 2008 with the purpose to identify the presence of work addiction among the social workers form the social institutions in Timisoara .

Being given the fully transformations from the social and organizational contexts, the constant risk to appear some new hard to adjust phenomena exists, and these, depending on the extension and intention of the expression and manifestation affects in a severe way the organizational climate and efficiency . But it is not excluded that these phenomena, especially workaholism to contain benefic valences for organization, especially if they display between certain limits .

Workaholism or the work addiction is placed between the addiction phenomena, and it's characterized by the excessive need to work, in a way that creates perturbations on the physic health, personal, in relations and in a good efficiency of people .

Key words: workaholism, social workers, work .

Munca, indiferent cum o definim sau daca suntem platiti pentru ea ori nu, este un element-cheie in vietile noastre . Ea da structura orelor noastre de trezire - trebuie sa fim undeva, sa facem ceva - si ne da un simt al identitatii in lume, in afara cercului familiei si prietenilor nostri . Conceptia asupra muncii s-a transformat radical din trecut pana astazi . Daca in urma cu cateva secole, munca era atribuita doar sclavilor (exceptand munca de coordonare si supervizare - atribuite reprezentantilor claselor sociale inalte), apoi raspandindu-se la reprezentantii tuturor claselor sociale, s-a ajuns actualmente datorita schimbarilor succesive ca munca sa devina atat o activitate necesara pentru a trai, pentru a deveni independenti economic, cat si un mijloc de afirmare in societate pentru cei care au un anumit statut . Ca urmare a acestor schimbari, identitatea muncii o concura pe cea personala, dedicarea fata de munca fiind excesiva si generand efecte negative atat asupra vietii psiho-sociale, cat si asupra sanatatii fizice .

Se vorbeste din ce in ce mai mult despre dependenta de munca . In general este privita ca un lucru negativ, dar pe de alta parte este singura dependenta acceptata de societate, religie sau educatie . Cateva exemple actuale sugereaza dependenta de munca: o femeie intr-o barca pe un lac impreuna cu cei doi copii ai ei nu se poate relaxa - ea vorbeste la telefon cu seful ei; un agent aflat in luna de miere pe o insula tropicala trimite fax la birou cu rezumatele legale; seful isi cearta directorul tanar al unei companii de gazduire internet pentru ca si-a inchis telefonul in timpul petrecerii fiului sau dintr-o duminica .

Daca incercam sa cautam pe internet termenul "workaholism", acesta va apare de 164 . 000, daca scriem "workaholic", acesta va apare de 2 . 600 . 000 de ori . Pentru "dependenta de munca" sunt afisate 554 de rezultate, iar pentru "dependent de munca" sunt afisate 18 . 600 de rezultate . Aceste rezltate, alaturi de editii speciale despre dependenta de munca publicate de catre International Journal of Stress Management (2001, Vol . 8 No . 2), de Journal of Organizational Change Management (2004, Vol . 17 No . 5) si alaturi de alte publicatii servesc drept indicatie a cresterii interesului in privinta acestui fenomen .

Se spune ca Plinius cel Batran, ganditorul Romei Antice, isi incepea ziua de munca la miezul noptii, iar in timpul meselor cerea sa i se citeasca ceva, astfel incat sa nu piarda timpul . Asemenea filosofiei lui despre munca s-a pastrat dictonul: 'Nulla dies sine linea' ("Nici o zi pierduta fara rost") . Ideea de a nu face risipa de timp a evoluat de-a lungul timpului . Multi ganditori, artisti, personalitati stralucite au pus in evidenta necesitatea de a munci din greu pentru a obtine rezultate remarcabile . In studiul efectuat vom incerca sa verificam daca aceasta idee se aplica in randul asistentilor sociali din Timisoara .

In perioada februarie - mai 2008 am realizat un studiu cu scopul de a verifica prezenta workaholism-ului in randul asistentilor sociali din institutiile de asistenta sociala din Timisoara .

Aspectele asupra carora ne-am indreptat atentia in prezentul studiu vizeaza:

O . 1 . Compararea cantitativa a asistentilor sociali predispusi la workaholism din mediul privat si public .

O . 2 . Identificarea carui gen de persoane (feminin sau masculin) este mai predispus in dependenta fata de munca .

O . 3 . Determinarea nivelului de educatie ce caracterizeaza persoanele dependente de munca .

O . 4 . Identificarea persoanelor vulnerabile spre a fi workaholici in functie de venitul pe care il obtin .

Ipotezele a caror verificare ne-am propus sa o realizam sunt:

I . 1 . Asistentii sociali din sectorul privat obtin scoruri mai inalte in ceea ce priveste nivelul de workaholism in comparatie cu asistentii sociali din sectorul public .

I . 2 . Subiectii de gen feminin obtin scoruri mai mari la dimensiunea de workaholism in comparatie cu subiectii de gen masculin .

I . 3 . Asistentii sociali cu un nivel de scolarizare mai ridicat obtin scoruri mai inalte la dimensiunea workaholism fata de asistentii sociali cu un nivel de scolarizare mai scazut .

I . 4 . Asistentii sociali cu venit mai ridicat obtin scoruri mai inalte la dimensiunea workaholism in comparatie cu asistentii sociali care au venituri mai scazute .

Cercetarea de fata a fost realizata pe 82 de subiecti, asistenti sociali, participanti voluntari la studiu . Toti acestia lucreaza in Timisoara in institutii publice si private de asistenta sociala din domenii precum: protectia copilului, a varstnicilor, a persoanelor cu dizabilitati, a adultilor, a somerilor, a persoanelor traficate, a refugiatilor, a persoanelor dependente de substante, a delincventilor, etc . Au fost chestionate atat femei - 79,27%, cat si barbati - 20,73%, casatoriti si/sau necasatoriti cu varsta cuprinsa intre 18 si 50 de ani . In ceea ce priveste distributia in functie de nivelul de scolarizare al acestora, se poate observa in figura 3 ca 28,05 % au absolvit studii postuniversitare de specialitate, si 71,95 % au absolvit studii universitare de specialitate .

In figura 4 este prezentata distributia dupa venitul personal lunar al celor chestionati . Avem astfel, 54,8 % persoane care obtin venituri lunare de peste 10 milioane lei vechi si 45,12 % persoane care obtin venituri de sub 10 milioane lei lunar .

Fig . 1 Fig . 2

Fig . 3  Fig . 4

In prezentul studiu am utilizat un chestionar, Testul de risc fata de dependenta de munca, realizat de Bryan E . Robinson, si publicat in: Chained to the Desk: A Guidebook for Workaholics, Their Partners and Children, and the Clinicians Who Treat Them (New York University Press, 1998), pp . 52-54 . Acest chestionar cuprinde 25 de intrebari inchise a caror variante de raspuns sunt: "niciodata", "cateoadata", "adesea" si "intotdeauna" . Codificand aceste variante de raspuns cu puncte precum: 1, 2, 3 si 4, am adunat punctele si am obtinut un scor final cuprins intre 25 si 100 . Un punctaj intre 25 si 56 reprezinta o persoana care nu exagereaza cu munca, un punctaj intre 57 si 66 caracterizeaza o persoana care este considerata un workaholic mediu, iar un punctaj intre 67 si 100 reprezinta un workaholic care exagereaza .

La acest chestionar am adaugat variabile in functie de care am verificat ipotezele pe care le-am stabilit initial, si aume: genul subiectilor, varsta, statutul marital, nivelul de scolarizare, domeniul de activitate, experienta de lucru, venitul .

Chestionarul a fost testat in cadrul etapei de pretestare, inaintea distribuirii catre respondenti pe un numar de 10 persoane . In studiul de fata s-au aplicat chestionare celor 82 de subiecti atat in format online, cat si completate in prezenta mea in cadrul institutiilor de asistenta sociala din Timisoara .

Analizarea si interpretarea rezultatelor chestionarului este realizata prin aplicarea testului t raspunsurilor la intrebarile referitoare la variabilele din ipoteze . Astfel se va incerca validarea sau infirmarea acestora .

In urma calcularii scorului final la intrebarile din testul de risc fata de dependenta de munca s-au obtinut urmatoarele rezultate ce pot fi observate si in figura nr . 5: 76,83 % dintre asistentii sociali chestionati nu exagereaza cu munca; 23,17 % dintre subiectii chestionati sunt workaholici medii si nici o persoana nu este un workaholic care exagereaza .

Fig . 5

Pentru verificarea primei ipoteze, si anume: "Asistentii sociali din sectorul privat obtine scoruri mai inalte in ceea ce priveste nivelul de workaholism in comparatie cu asistentii sociali din sectorul public, am aplicat Testul T, care este in esenta o procedura de testare a semnificatiei diferentei dintre doua medii si am comparat variabila dependenta - nivelul de workaholism cu variabila independenta - domeniul de provenienta al subiectilor chestionati (sector privat si sector public) .

Tabelul nr . 1

Tabelul nr . 2

In tabelul 1 se poate observa statistica descriptiva a celor doua domenii de provenienta, mediul privat si mediul public .

In tabelul 2 s-a calculat testul t de semnificatie intre medii pentru ipoteza in discutie . Am obtinut un t nesemnificativ statistic cu valoarea . 409 la un p > . 05, ceea ce inseamna ca rezultatele testului t nu permit acceptarea ipotezei cercetarii, conform careia personalul din sectorul privat obtine scoruri mai inalte in ceea ce priveste nivelul de workaholism in comparatie cu personalul din sectorul public, cu alte cuvinte, nu exista diferente semnificative din punct de vedere statistic intre persoanele care provin din sectorul privat si persoanele care provin din mediul public in ceea ce priveste nivelul de workaholism . Aceasta diferenta nesemnificativa poate fi observata in tabelul 1, care arata ca diferenta dintre medii este de doar 1,439 % .

Ipoteza a doua incearca a arata ca personalul din sectorul privat, respectiv organizatii nonguvernamentale este mai predispus in a fi dependent de munca in comparatie cu personalul din secorul public, respectiv guvernamental . In formularea acestei ipoteze am considerat ca datorita timpului petrecut la serviciu pana la ora fixa in marea majoritate a cazurilor, personalul din sectorul public este mai putin predispus in a deveni workoholic, iar personalul din sectorul nonguvernamental are o mai mare predispozitie spre workaholism datorita dinamicii care se intalneste in acest mediu, datorita spontaneitatii si a proiectelor mereu inovative, care solicita la mai mult, pierzandu-se astfel umbra plafonarii in activitatea desfasurata .

Ipoteza aceasta a fost infirmata din punct de vedere statistic .

Pentru verificarea celei de-a doua ipoteze, si anume: "Subiectii de gen feminin obtin scoruri mai mari la dimensiunea de workaholism in comparatie cu subiectii de gen masculin" am aplicat testul t si am comparat variabila dependenta - nivelul de workaholism cu variabila independenta - genul subiectilor chestionati .

Tabelul nr . 3

Tabelul nr . 4

In tabelul 3 se poate observa statistica descriptiva a celor doua variabile independente, genul feminin si genul masculin al respondentilor .

In tabelul 4 s-a calculat testul t de semnificatie intre medii pentru ipoteza actuala . Am obtinut un t nesemnificativ statistic cu valoarea . 795 la un p > . 05, ceea ce inseamna ca rezultatele testului t nu permit acceptarea ipotezei cercetarii, conform careia subiectii de gen feminin obtin scoruri mai mari la dimensiunea de workaholism in comparatie cu subiectii de gen masculin, cu alte cuvinte, nu difera semnificativ din punct de vedere statistic intre persoanele de gen feminin si persoanele de gen masculin in ceea ce priveste nivelul de workaholism . Aceasta diferenta nesemnificativa poate fi observata in tabelul 3, care arata ca diferenta dintre medii este de doar ,64 .

Desi traim intr-o lume a vitezei, in care femeile doresc sa domine intr-un fel sau altul lumea, acestea avand tendinta sa devina dependente de munca in dorinta lor de a demonstra lumii ca sunt mai bune decat barbatii, ipoteza aceasta a fost infirmata din punct de vedere statistic .

Am aplicat testul t pentru a verifica cea de-a treia ipoteza, "asistentii sociali cu un nivel de scolarizare mai ridicat obtin scoruri mai inalte la dimensiunea workaholism fata de asistentii sociali cu un nivel de scolarizare mai scazut", incercand a evidentia daca exista o diferenta semnificativa in asocierea nivelului de scolarizare cu variabila workaholism .

Tabelul nr . 5

Tabelul nr . 6

Astfel, se poate observa in tabelul 5 statistica descriptiva a celor doua niveluri de scolarizare, si anume: abolventi de studii universitare si absolventi de studii postuniversitare .

Din tabelul 6 se poate observa ca am obtinut un t nesemnificativ statistic cu valoarea . 491 la un p > . 05, ceea ce inseamna ca rezultatele testului t nu permit acceptarea ipotezei cercetarii, conform careia persoanele cu un nivel de scolarizare mai ridicat obtin scoruri mai inalte la dimensiunea workaholism fata de persoanele cu un nivel de scolarizare mai scazut, cu alte cuvinte, nu exista diferente semnificative din punct de vedere statistic intre persoanele cu studii universitare si persoanele cu studii postuniversitare in ceea ce priveste nivelul de workaholism . Aceasta diferenta nesemnificativa poate fi observata in tabelul 5, care arata ca diferenta dintre medii este de doar 1,25 .

Am considerat ca dezvoltarile tehnologice au determinat o cultura a vitezei, in care angajatul trebuie sa indeplineasca mai multe lucruri in acelasi timp si este supraincarcat cu sarcini, pe care trebuie sa le indeplineasca in cel mai scurt timp . Numarul orelor de munca creste datorita termenelor limita foarte exigente . In acelasi timp, limita intre timpul afectat muncii si cel afectat activitatilor de loisir sau familiei se diminueaza, spatiul casnic fiind invadat de sarcinile de serviciu . Acest lucru putand fi explicat printr-o mai mare responsabilitate si un nivel al stresului mai ridicat, in acord cu nivelul din ierarhia organizatiei . In ciuda acestor mentiuni pe care le-am luat in considerare initial, ipoteza aceasta a fost infirmata din punct de vedere statistic .

Am aplicat testul t pentru a verifica daca exista o diferenta intre scorurile obtinute de catre persoanele cu venituri mai ridicate, fata de persoanele cu venituri mai scazute .

Tabelul nr . 7

Tabelul nr . 8

In primul tabel se poate observa statistica descriptiva a celor doua niveluri de venituri, si anume: sub 10 milioane de lei vechi sau 1000 lei noi si peste 10 milioane .

In tabelul al doilea s-a calculat testul t de semnificatie intre medii pentru ipoteza in cauza . Am obtinut un t semnificativ statistic cu valoarea ,088 la un p < . 05, prin impartirea la 2-tailed, ceea ce inseamna ca ipoteza conform careia asistentii sociali cu un venit mai ridicat obtin scoruri mai inalte la dimensiunea workaholism in comparatie cu asistentii sociali ce au venituri mai scazute se confirma, cu alte cuvinte, exista diferente semnificative din punct de vedere statistic intre persoanele cu venituri mai bune fata de cele cu venituri mai scazute in ceea ce priveste nivelul de workaholism, iar directia acestei diferente o putem desprinde din tabelul 7, observandu-se ca persoanele cu venituri de peste 1000 lei obtin scoruri mai inalte in ceea ce priveste nivelul de workaholism spre deosebire de personalul care obtine sub 1000 lei lunar .

Aceasta ipoteza a fost confirmata din punct de vedere statistic .

In anii ce vor urma, probabil vom asista la completarea modelelor consacrate sau poate chiar la elaborarea unor noi modele, vor fi lansate noi ipoteze de cercetare, vor fi promovate noi strategii si tehnici de interventie . Oricum, demersul clasic de interventie cu siguranta isi va dovedi in continuare validitatea, el presupunand o strategie desfasurata la trei niveluri: primar, secundar si tertiar .

Nivelul primar implica detectarea surselor de stres sau presiune din organizatie in cadrul unui audit ce reprezinta interventia primara .

Interventia secundara are ca obiectiv pregatirea individului pentru a face mai bine fata presiunilor job-ului sau, antrenarea lui in acele arii in care are nevoie sa faca fata mai bine .

Interventia tertiara presupune oferirea din partea organizatiei a unor servicii psihologice salariatilor, acestia avand ocazia sa vorbeasca despre problemele lor de acasa si de la serviciu, sa exploreze eventualele solutii .

In ceea ce priveste aceasta tema pe care am studiat-o, si anume fenomenul dependentei de munca, perspectivele de continuare a studiului se pot concretiza prin implementarea unor proiecte, care sa aiba ca scop reducerea acestui fenomen . Un astfel de proiect care s-ar putea realiza este cel al crearii unui centru Workaholicii Anonimi la nivelul orasului Timisoara, dupa modelul celui din SUA . Programul Dependentii de Munca Anonimi se bazeaza pe cei 12 pasi si 12 traditii a Alcolicilor Anonimi .

Bibliografie:

1. Burke, R . , Workaholism in Organizations: Gender Differences, Sex Roles: A Journal of Research, Sept, 1999 .
2. Burke, R, Research Companion to Working Time and Work Addiction, Edward Elgar Publishing Limited, 2006 .
3. Robinson, B . , Flowers C, The Relationship Between Workaholism and Marital Disaffection: Husbands' Perspective, The Family Journal 2006; 14; 213
4. Snir, R . ; Harpaz, I; Burke, R . , Workaholism in organizations: new research directions, in Career Development International, Volume 11, Number 5, 2006
5. Snir, R . ; Harpaz, I; Workaholism: Its definition and nature, SAGE Publications, London, 2003
6. Zlate M . , Tratat de psihologie organizational-manageriala, Volumul al II-lea, Editura Polirom, Iasi, 2007
7. www . workaholics-anonymous . org