ARTA FOCURILOR DE ARTIFICII

Focurile de artificii sunt aranjamente estetice ale articolelor pirotehnice care produc diverse efecte acustice si luminoase. Oamenii denumesc aceste fenomene si obiectele care le produc "artificii". Cuvantul "pirotehnic" vine din limba greaca si este sinonim cu "artificii", dar are o arie de cuprindere mai mare decat acestea din urma, in sensul ca obiectele pirotehnice sunt produse nu doar pentru a fi admirate, dar si pentru utilizarea lor militara sau industriala.

Focul reactioneaza, tremura si palpaie, oamenii simtindu-l ca avand viata; de aici si expresia des folosita "arde ca focul". Din acest punct de vedere putem gasi in foc o esenta a artei in focurile de artificii. Acesta ar fi motivul pentru care oamenii inca admira efecte simple precum cel al unei faclii colorate, in ciuda dezvoltarii sofisticate a artei iluminarii din zilele noastre.

Arta focurilor de artificii este preocupata de spatiu si timp, prin crearea unui contrast de la un moment la altul sau de la un loc la altul.

Fundalul unui foc de artificii este natura, care este destul de dinamica si deseori perturba efectul artistic al artificiilor.

Arta focurilor de artificii este diferita fata de alte forme ale artelor vizuale, cum ar fi de exemplu pictura; astfel aici nu exista o rama sau panza, iar spectacolul poate fi admirat din orice locatie. Motivul dezvoltarii cu precadere a artificiilor cu forma sferica sau de coroana este acela ca acestea se preteaza la producerea de jocuri de artificii cu pronuntat caracter artistic.

1 Elementele artistice din jocurile de artificii

A. Natura ca fundal

Prin fundal se intelege nu numai "materialul negru" din spatele jocului de artificii, ci intregul mediu. Natura implica atat lucrurile naturale, cat si cele artificiale, cum ar fi: cer, nor, munte, padure, lac, mare, nave, case, biserici, lumini, luna, soarele, salbaticia, desertul etc.

Cele mai bune culori ale radiatiilor luminoase generate de artificii sunt observate pe un cer curat, dar conditii astfel de favorabile nu sunt intalnite tot timpul. Deoarece natura nu poate sa fie planificata sau stapanita, pirotehnistii trebuie sa se descurce in orice situatie, in orice conditii de mediu climatic sau meteorologic.

Malul unui rau sau lac este unul dintre cele mai de dorit fundale, pentru ca se armonizeaza bine cu artificiile si da o senzatie de liniste. Un foc de artificii pe campie este calm, dar intr-o vale este intens datorita ecourilor puternice.

Conditiile meteorologice influenteaza frumusetea artificiilor, iar un cer noros ascunde florile de foc aparute la propulsia stelelor aprinse de mai multe culori. Un vant puternic nu este de dorit, dar si lipsa vantului este la fel de daunatoare, datorita persistentei volumului mare de fum produs de artificii; ideala este o briza. Umiditatea aerului trebuie sa fie redusa, o umiditate mare ducand la generarea unui fum dens pe parcursul focului. Un foc de artificii pe timpul unei furtuni este un spectacol patrunzator, insa probabilitatea de a inregistra rateuri sau accidente este mult mai mare.

Stralucirea fundalului are o influenta importanta asupra calitatii efectelor artificiilor. Asa cum am mentionat, un cer curat si stralucitor este cel mai bun pentru focurile de artificii pe timp de zi, iar un cer intunecat pe care stralucesc multe stele da cele mai bune rezultate pentru focurile de artificii pe timp de noapte. Din acest punct de vedere, cel mai dificil moment pentru spectacol este imediat dupa apus.

Natura nu poate fi controlata de catre om, dar este posibila, intr-o anumita masura, prevederea conditiilor de mediu. Planificarea unui foc de artificii trebuie facuta astfel incat sa incercam sa il armonizam cat mai mult posibil cu fundalul.

B. Elementele constitutive ale artificiilor si efectele lor

Artificiile, denumite adesea in text sub forma sistemelor pirotehnice, sunt constituite din ansambluri mecano-pirotehnice, judicios alese si combinate astfel incat sa genereze la comanda, dupa timpi bine stabiliti diferite efecte acustice (paraituri, suieraturi, pocnete, zgomote puternice), luminoase (flacari colorate, trasee de culoare, scantei) fumigene (albe, gri sau diferite culori: rosu, galben, verde etc.). Aceste efecte pirotehnice nu ar putea sa fie obtinute fara conceptia si utilizarea compozitilor pirotehnice. Incarcate prin presare sub anumite forme, in straturi succesive pe comprimate sau stelute sferice ori cilindrice, ori dozate volumetric in corpuri, elementele constitutive genereaza in timpul combustiei produsi de reactie care au proprietati fizice, chimice si termodinamice specifice. Fiecare element in parte are rolul sau in articolele pirotehnice si produce un efect pirotehnic caracteristic.

Aceste elemente constitutive ale artificiilor si efectele lor specifice sunt cele care permit obtinerea ansamblului de efecte al focului de artificii

Asadar lumina, fumul, zgomotul si materialele care permit mentinerea in aer a elementelor pirotehnice (parasute, steaguri, figurine etc.) sunt cele 4 elemente care dau valoare de arta artificiilor. Primele 3 sunt cele mai importante.

Diferenta dintre lumina si fum consta in faptul ca lumina emite iar fumul reflecta lumina din alte surse (soare, luna, alte artificii).

C. Reprezentarea grafica a focurilor de artificii

Focurile de artificii reprezinta o forma de arta audio-vizuala, care se schimba de la un moment la altul, fiind astfel dificil de reprezentat prin fotografii sau schite.

Artificiile care ilumineaza sunt denumite "stele sau stelute" ("star"). Denumirea provine, cel mai probabil, de la faptul ca efectul de iluminare seamana cu o stea de pe cer.

Exista doua tipuri de stele: cu coada si fara coada. Stelele luminoase cu coada lasa o dara de scantei cu durata de viata mai mica sau mai mare in functie de proprietatile carburantului incomplet oxidat in comprimatul din care iese. Cozile luminoase sunt desemnate a trasa traiectoria urcatoare a bombelor aeriene, a stelelor din candele romane sau traiectoria dreapta sau curba a stelutelor constituente ale incarcaturilor pirotehnice ale bombelor. Obtinerea efectelor pirotehnice de salcie, paianjen sau ploaie nu ar fi posibil fara efectul de coada al stelelor.

Artificiile fumigene au intotdeauna o coada si elementul de baza al artificiilor se numeste "stea de fum" ("smoke star").

In schite, o stea cu coada este reprezentata printr-o linie, iar o stea fara coada cu un punct. Traiectoria unei stele cu coada este reprezentata printr-o linie dreapta sau curba (fig. 1). In figura 1, traiectoriile marcate cu a reprezinta traiectoriile unor stele care se deplaseaza (sunt proiectate) cu viteza mare (stea rapida), iar b traiectoriile unor stele care circula cu viteza mica (stea lenta). Traiectoria unei stele lente este curbata de catre forta gravitationala.

Figura 1 - Reprezentarea schematica a traiectoriilor stelelor

Imaginile cu caracteristici vagi nu sunt pe placul artistilor; o linie trebuie sa fie in mod clar dreapta sau curba. Despre o linie care se curbeaza usor se spune ca este "clatinata", iar despre una care se curbeaza la final - "inoata". Astfel de artificii sunt considerate de catre specialisti pirotehnisti ca fiind de calitate slaba.

O stea rapida are o perioada de iluminare de 2 la 4 secunde, iar una lenta de 7 la 8 secunde. In general, o stea cu un timp de combustie intre aceste valori nu este utilizata. Exista cazuri cand traiectoria stelei arata ca in figura 1.a, dar pe fotografii arata ca in figura 1.b. Aceasta nu este cu adevarat o problema, deoarece, in cazul artificiilor, imaginea este mult mai importanta decat realitatea fizica.

Focurile de artificii nu au rame ca si picturile sau fotografiile si astfel compozitia artistica a spectacolului trebuie studiata cu atentie. Artificiile si elementele lor sunt plasate central in spatiu si toate elementele componente sunt concentrate catre centru. Alternativ, elementele pot sa curga dinspre centru spre exterior.

Figura 2 - Flori sau efecte pirotehnice reprezentative focurilor de artificii aeriene

Florile din figurile 2.1 si 2.2 constau in stele cu timp de combustie scurt, iar cele din figurile 2.3 si 2.4 sunt formate din stele cu timp de combustie lung. Florile 2.1 si 2.3 sunt formate din stele fara coada, iar 2.2 si 2.4 din stele cu coada. Florile 2.1 si 2.2 sunt rotunde si au un centru de simetrie, aceasta configuratie fiind denumita "Bon" in limba japoneza, cuvant care inseamna "tava rotunda".

Desenand un cerc concentric cu raza r=0,76R, unde R este raza Bon-ului, descoperim ca numarul de stele din zona exterioara A este identic cu numarul de stele din zona interioara B, iar raportul ariilor A:B este de 1:3. Astfel, distributia stelelor in Bon este mai densa la exterior si mai putin densa catre centru.

In cazul unui peony si al florilor de calitate deosebita, centrul este umplut cu un pistil (fig. 3).

Figura 3 - Flori cu pistil central

Diametrul unei flori rotunde trebuie sa fie corect dimensionat ca raport intre diametrul si numarul de stele. Daca diametrul este prea mare, densitatea de stele este prea mica; in caz contrar, densitatea de stele este mult prea mare, iar floarea arata ca si cum ar fi intrat la apa.

Salcia (willow) reprezinta forma modificata a unei flori rotunde. Singura diferenta dintre cele doua este ca salcia are o axa de simetrie verticala care apare clar in configuratie cand aceasta este observata dintr-un unghi potrivit; o floare rotunda este simetrica in toate directiile deoarece are un centru de simetrie.

Exista si alte forme neregulate de artificii, dar acestea nu au, in general, un centru "artistic". O astfel de floare nu poate da de una singura un efect artistic; astfel, efectul unui tub dintr-o cascada (fall) nu poate fi perceput ca si efectul intregii cascade. In cazul acestor flori, important este efectul de grup, si nu efectul individual (fig. 4).

Portiunea de salcie din figura 4.1 este desenata de un grup de linii, care pot fi mari si scurte sau lungi si subtiri.

Daca bombele explodeaza ascendent, stelele apar ca in figura 4.2.

Cascadele cu efecte reprezentate in figura 4.3 constau dintr-un grup de linii de foc intrerupte si se aseamana, intr-o oarecare masura cu salciile. Deosebirea este ca, in cazul salciilor, punctele de foc se deplaseaza pe traiectorie catre sfarsitul liniei, iar in cazul cascadelor, punctele de foc nu se deplaseaza.

"Ripple" consta in grupuri de stele sclipitoare, care cad ca o ploaie (fig. 2.3), dar avand o frumusete aparte.

Grupul de flori din figura 4.5 este format din mai multe flori de dimensiuni mici, dispuse aleator. Ele poarta diverse nume, cum ar fi "o mie de flori", "o gradina cu o suta de flori" etc.

In cazul cometelor din figura 4.6, denumite si "tunuri despartite", fiecare element consta in doua stele care se deplaseaza in directii opuse una fata de cealalta.

Figura 4 - Efecte pirotehnice de flori cu forme neregulate

Artificiile din figura 4.7 ("cozi de tigrii") constau in stele care se deplaseaza ascendent de la sol, imprastiind scantei de foc. Alte artificii de acest gen nu au cozi, dar urca precum o minge de foc; un astfel de efect este reprezentat in figura 4.8 si este denumit "minge de carbune", dupa forma bombei.

Albinele ("bees") din figura 4.9 reprezinta un grup de piese pirotehnice, fiecare din ele lasand in urma scantei in timp ce se deplaseaza pe o traiectorie spiralata. O alta denumire pentru acest tip de efect este "un leu nebun" ("a mad lion"). Albinele sunt folosite atat in bombele care se sparg pe cer la altitudine relativ mare (artificiile aeriene), dar sunt lansate si direct de pe sol.

Un grup de mai multe efecte denumit "o mie de tunete" creeaza un efect acustic puternic, insotit de lumini flash puternice.

Figura 5 - Reprezentare schematica a diferitelor modele de parasute

Parasutele sunt folosite pentru marirea timpului de observare. O singura parasuta nu este atat de atractiva, dar utilizate in grup prezinta un efect spectaculos. Similar, exista si alte tipuri de obiecte care plutesc, cum ar fi lanternele, Dharma etc. (figura 6).

Figura 6 - Obiecte plutitoare

D. Principii estetice in focurile de artificii

Jocurile sau spectacolele de artificii nu inseamna doar utilizarea in siguranta si planificata a articolelor pirotehnice. Obtinerea satisfactiei publicului, crearea de momente unice de zgomot, lumina si culoare, punerea in valoare a potentialelor efecte ale artificiilor se realizeaza doar tinand seama de anumite principii estetice. Acestea au fost enuntate de catre Takeo Shimitzu in renumita sa carte: Fireworks The Art, Science and Technique.

Diferenta dintre un foc de artificii bine organizat si unul incantator, dintre tehnica si arta, vine din aplicarea a 4 principii, prezentate in continuare.

Simplitate si claritate

Schimbarea de culoare trebuie sa fie cat mai simpla posibil, maxim 2-3 schimbari de culoare. Petalele ar trebui sa fie maxim 2. Culorile nu ar trebui amestecate in petale sau pistile, in cazurile obisnuite.

Amestecul rosu-galben poate avea succes uneori, dar rosu-verde arata murdar. Pe timpul afisarii simultane a unui numar mare de artificii, este important sa se creeze fie un spectacol deosebit, fie un volum mare. In astfel de cazuri numai un aranjament simplu de culori, schimbari, forme, tipuri de fenomene etc. poate avea succes.

Obiectele artistice trebuie sa fie clare, pentru ca spectacolele neinspirate sau inexpresive sunt cele mai dezamagitoare. Claritatea poate fi produsa prin contraste bune.

Armonie si contrast

Asa cum am mai spus, spectacolele de artificii nu au rama si ca atare de multe ori artificiile isi pierd stabilitatea si pot da sentimente neplacute publicului spectator. Aceasta posibilitate trebuie evitata, prin selectarea atenta a tipurilor de artificii folosite.

Florile rotunde se potrivesc intotdeauna cu orice fundal, datorita existentei unui centru al florii. Dimensiunile florii sunt variabile, dar aceasta da un sentiment de stabilitate. Cu toate acestea, un spectacol prelungit de flori rotunde duce la pierderea interesului din partea publicului spectator. Acesta devine plictisit, in ciuda diferentelor de culoare sau schimbarilor. In mod clar, stabilitatea unei flori rotunde este buna pentru mentinerea psihologica a unui efect artistic ridicat, insa aceasta nu trebuie prelungita exagerat in timp, chiar daca bombele sunt fabricate elaborat. Astfel, este bine ca spectacolul sa fie divizat de artificii care rup armonia.

Artificiile trebuie sa aiba caracteristici artistice (diametre, durate, viteze, stralucire) care sunt reprezentate schematic in figura 7.

Fig. 7 - Directiile artistice ale artificiilor

Floarea creste in diametru de la mic la mare, stralucirea stelelor creste, exista o schimbare de culoare de la o cromatica rece la una calda, iar viteza scade in timp de la o miscare rapida la una lenta, aproape de imobilitate. Aceste fenomene incep din punctul a, se termina la punctul b si dispar brusc intr-un sfarsit abrupt. O schimbare in directia opusa este instabila si poate produce sentimente neplacute. In acelasi fel, de exemplu, cand o crizantema are pistil, acesta trebuie sa dispara inaintea petalelor, pentru ca directia schimbarii trebuie sa fie de la mic la mare.

Artificiile produc efecte pirotehnice de calitate prin contrastele de lumina. Exista doua tipuri de contraste, spatial si temporal, in culoare si stralucire. In consecinta avem patru relatii dinte aceste contraste:

culoare - spatiu (aranjarea spatiala a culorilor)

culoare - timp (aranjarea temporala a culorilor)

stralucire - spatiu (aranjarea spatiala a stralucirii)

stralucire - timp (aranjarea temporala a stralucirii)

In continuare se vor face cateva consideratii asupra contrastului, luand ca exemplu floarea crizantema.

Contrastul temporal. In acest caz contrastul schimbarii stralucirii (4) acopera contrastul schimbarii de culoare (2).

Contrastul spatial. Contrastul de culoare este mai important decat stralucirea. Aceasta regula vine din cerinta de a face clar vizibila fiecare culoare, insa fara aparitia efectului de mascare. De exemplu, daca o lumina albastra slaba este plasata langa o lumina rosie puternica, albastrul nu poate fi usor recunoscut, fiind mascat de rosu, care este mai stralucitor.

Exista insa artificii care sunt bazate pe principiul contrar. Aceasta se refera la efectul de "relief", prin folosirea de lumini cu straluciri diferite. In general, stelele cu stralucire mai slaba sunt intrebuintate ca fundal. Efectul de mascare este minimizat prin mentinerea compacta a stelelor puternic stralucitoare si imprastierea celor slab stralucitoare.

Aparitia efectului de relief sau a celui de vizibilitate clara depinde de scopul artistic propus la planificarea contrastului spatial. In cazurile obisnuite, eforturile sunt indreptate spre mentinerea unui echilibru intre cele doua. Astfel sunt folosite culori reci (verde sau albastru) ca si fundal (petale) si culori calde (rosu sau galben) ca si obiecte (pistile), pentru obtinerea unui efect de relief bun, chiar si cand sunt folosite stele cu aceeasi stralucire.

Exista insa artificii al caror scop unic este producerea unui efect de relief. Unul dintre extreme este efectul "Salcie in luna" (Willow in the Moon), in care o lumina intensa ilumineaza fundalul care consta in mai multe linii de fum. Lumina are o tenta palida, iar liniile de fum sunt galbene, dar ochiul uman nu sesizeaza culorile, ci numai contrastul dintre straluciri, ca intr-un desen alb-negru.

Intreruperea armoniei

Florile pirotehnice de astazi au fost dezvoltate si sub influenta miscarii avangardiste care rupe armonia. Initial florile au fost create din efortul de a armoniza capriciosul fenomen denumit foc. Ca rezultat a fost obtinut modelul perfect rotund denumit crizantema.

Insa aceasta perfectiune conduce inevitabil la un impas artistic, iar de aici a aparut ideea intreruperii armoniei. Aceasta insa nu trebuie sa fie in contradictoriu cu principiile descrise mai sus. Daca o floare are un aspect neplacut, este inutil sa mai rupem armonia. Schimbarile nu trebuie sa stanjeneasca armonia florii, ci dimpotriva, sa o ajute.

In primul rand intreruperea armoniei trebuie sa fie o pauza, monotonie sau ceva din aceasta zona. Pauza dintre efecte este foarte importanta pentru completarea acestuia. Un efect monoton, inainte sau dupa un efect cu contrast mare, poate ajuta armonia acestuia din urma. O floare dintr-o singura petala, fara stele centrale, poate ajuta efectul unei crizanteme cu pistil. Tunetul, care nu are culoare sau forma, ar putea fi unul dintre cele mai puternice efecte de intrerupere a armoniei. O succesiune de tunete si efecte flash e o priveliste spectaculoasa, care reprezinta un contrast brusc fata de rotundul calm al unei crizanteme.

In al doilea rand, poate fi propusa o intrerupere inversa a armoniei. Miscarile artistice pot fi impartite in trei: pozitive, nule sau inverse. Toate cele discutate pana acum apartin uneia dintre categoriile pozitiv sau nul. O miscare inversa reprezinta o miscare artistica negativa, care poate fi obtinuta prin desenarea unei figuri total opusa figurii 7.

Figura 8 - Reprezentarea schematica a armoniei inverse

Miscarea stelelor este in general foarte rapida la inceput, devenind din ce in ce mai lenta, odata cu cresterea intensitatii stralucirii. Aceasta este armonia corecta. Armonia inversa merge in sens contrar, de exemplu stralucirea stelelor se diminueaza din ce in ce mai mult. In acest caz deplasarea stelelor nu poate urma un traseu asemanator traseului A, ci unul similar traseului B. Un astfel de efect ne provoaca speranta ca armonia pierduta va fi recuperata.

Incordare si relaxare

O floare ca cea din figura 9.1, care isi intinde petalele drept si uniform, ne da senzatia de tensiune. Florile din figurile 9.2, 9.3 si 9.4 ne dau senzatia de relaxare. O alta senzatie de tensiune ne este data de florile ale caror petale stralucesc puternic la final. Daca auzim zgomotul exploziei chiar la momentul dezvoltarii complete a unei flori, ne simtim tensionati, iar frumusetea florii este sporita. O floare care se desfasoara la distanta si al carui zgomot nu il putem auzi, este in mare masura relaxanta.

Figura 9 - Diverse forme de flori

Ritmul si muzica artificiilor

Focurile de artificii sunt o arta a timpului si spatiului. Astfel ne putem gandi la introducerea de ritmuri muzicale in spectacolele de artificii, muzica fiind cea mai reprezentativa arta a timpului. In practica insa este dificila crearea de ritmuri corecte pentru artificii.

Muzicalitatea exista cu siguranta intr-o camera, dar este altceva in spatii deschise. Cum poate fi condus un concert amplasand un pian, un flaut si o vioara la 300 metrii departare intre ele? Cele trei sunete ajung la dirijor sau la public la momente de timp diferite, desi bagheta dirijorului este observata la fel de catre toate cele trei instrumente. Viteza redusa a sunetului, aproximativ 330 metrii pe secunda, produce confuzie si strica foarte mult combinatia muzicala dintre sunet si lumina.

Pentru a evita confuzia, spectacolul de artificii muzical trebuie amplasat intr-un spatiu cat mai mic posibil. Prin urmare, locul de tragere trebuie sa fie suficient de apropiat, iar diametrul zonei sa fie mai mic de 50 metrii. Publicul trebuie sa fie departat de locul tragerii. Cand tragem bombe de calibrul 6 inch, care merg pana la o inaltime de 250 m, distanta dintre public si locul de tragere trebuie sa fie de aproximativ 600 m, pentru ca fiecare dintre flori se desfasoara complet dupa 2 secunde, iar publicul spectator aude sunetul exploziei la momentul desfasurarii complete.

Exista trei feluri de sunete: impuscatura sau explozie, tunet, fluierat sau zumzait. Daca aranjam aceste sunete la intervale de timp adecvate, cum ar fi 2-4 secunde in cazul bombelor de 6 inch, sunetele pot intra intr-un ritm care sa creeze o muzica a artificiilor. In acest caz, primele trei sunete joaca rolul de instrumente de percutie. Pentru a transforma insa cele cinci sunete in muzica, timpul aprinderii, intarzierea, explozia si durata fluieraturilor sau zumzaitului trebuie controlate cu acuratete.

2 Catalog cu efecte artistice obtinute in timpul focurilor de artificii

Anexa A 1 Compozitii de pulberea neagra

Tabelul A 1.1 Pulberi negre I de utilizare generala

Tabelul A 1.2 Pulberi negre II

Tabelul A 1.3 Pulberi negre utilizate pentru aruncarea proiectilelor aeriene

Tabelul A 1.4 Pulberi negre utilizate pentru aruncarea proiectilelor de calibru mic sau la trageri aeriene si terestre

. Cocoa of the composition in a canvas sack.

paie de secara

Tabelul A 1.5 Pulberi negre utilizate pentru scopuri militare

Tabelul A 1.6 Pulberi negre utilizate pentru scopuri explozive, de evacuare si zgomot

Tabelul A 1.7 Pulberi negre utilizate pentru scopuri explozive, de evacuare si zgomot

Tabelul A 1.8 Pulberi negre utilizate pentru scopuri propulsive la rachete

Tabelul A 1.9 Pulberi negre fara sulf

Anexa A 2 Compozitii pirotehnice suieratoare

Tabelul A2.1 Compozitii suieratoare

Tabelul A2.2 Compozitii suieratoare

Anexa A 3 Compozitii pirotehnice pentru flash

Tabelul A 3.1 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/aluminiu

Tabelul A 3.2 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/aluminiu

Tabelul A 3.3 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/aluminiu

Tabelul A 3.4 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/aluminiu

Tabelul A 3.5 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/aluminiu

Tabelul A 3.6 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/ magnalium

Tabelul A 3.7 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/azotati/aluminiu

Tabelul A 3.8 Compozitii flash pe baza de perclorat de potasiu/magneziu

Tabelul A 3.9 Compozitii zgomot pe baza de perclorat de potasiu

Tabelul A 3.10 Compozitii zgomot pe baza de perclorat de potasiu

Anexa A 4 Compozitii pirotehnice pentru focuri colorate

Tabelul A 4.1 Compozitii pirotehnice pentru focul rosu

Tabelul A 4.2 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul rosu

Tabelul A 4.3 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul rosu

Tabelul A 4.4 Compozitii pentru focul verde

Tabelul A 4.5 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul verde

Tabelul A 4.6 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul verde

Tabelul A 4.7 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul galben

Tabelul A 4.8 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul galben

Tabelul A 4.9 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul portocaliu

Tabelul A 4.10 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul portocaliu

Tabelul A 4.11 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul albastru

Tabelul A 4.12 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul albastru

Tabelul A 4.13 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul albastru

Tabelul A 4.13 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul albastru

Tabelul A 4.14 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul albastru

Tabelul A 4.15 Compozitii pe baza de carburanti organici pentru focul violet

Tabelul A 4.16 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul violet

Tabelul A 4.16 Compozitii pe baza de trisulfura de stibiu pentru focul alb

Tabelul A 4.17 Compozitii pe baza de carburanti metalici pentru focul alb

Anexa A 5 Compozitii pirotehnice pentru generarea scanteilor

Tabelul A 5.1 Compozitii pirotehnice pe baza de magneziu

Tabelul A 5.2 Compozitii pirotehnice pe baza de pulberi metalice I

Tabelul A 5.3 Compozitii pirotehnice pe baza de pulberi metalice II

Tabelul A 5.4 Compozitii pirotehnice pe baza de pulberi de carbune

Tabelul A 5.5 Compozitii pirotehnice pe baza de pulberi metalice-pulberi negre

Tabelul A 5.6 Compozitii pirotehnice pentru comete

BIBLIOGRAFIE SI WEBGRAFIE

A gasi in Romania lucrari publicate despre Pirotehnie si aplicatiile ei nu este o misiune prea usoara. Desi exista beneficiari si producatori de compozitii si dispozitive pirotehnice, totusi nu se poate spune ca piata de carte, in acest domeniu, este semnificativa.

Exista unele lucrari care abordeaza succint, descriptiv, fenomene, scheme de organizare si functionare a dispozitivelor pirotehnice, utilizate adesea in scopuri civile, confundandu-se "Pirotehnia ca arta" cu aplicatiile ei.

Asadar drumurile catre cunoastere trebuie sa treaca granita.

Prima sursa de informare poate sa fie Internetul. Exista multe situri interesante, preocupate de semnalarea unor informatii, pe care le putem numi Introductive sau de initiere in domeniu. Bineinteles limba engleza sau franceza trebuie sa nu puna probleme, altfel confuziile ar putea fi grave.

Literatura anglo-saxona este relativ abundenta si variata. Probabil ca exista si lucrari interesante in alte limbi, dar pentru ca nu am avut ocazia sa le citim, o sa ne referim strict la lucrarile disponibile. Acestea sunt fie teoretice, fie legate de aspectele practice, consacrate fabricatiei compozitiilor pirotehnice, a dispozitivelor pirotehnice cu aplicabilitate militara si civila.

Nu cred ca mai trebuie amintita motivatia acestei lipse de informatii: riscurile potentiale ce insotesc fabricatia compozitiilor pirotehnice, nevoia de protectie intelectuala si nu in cele din urma prevederile legilor privind detinerea si utilizarea materialelor explozive. Nu trebuie deci sa uitam ca Pirotehnia produce materiale clasificate ca explozive.

Dar sa trecem la treaba si sa rasfoim putin paginile web, neavand pretentia ca s-au epuizat toate sursele de informare.

O prima sursa interesanta este American Fireworks News care propune in afara scrisorilor de informare periodice privind noutatile si afacerile, carti si manuale, ca si secvente video.

Dintre titlurile disponibile sunt demne de remarca urmatoarele:

Best of American Pyrotechnist vol. I, II, II, IV, V, IV.

How It Happens at Fireworks Factory, (autor Hanson).

Proceedings from the International Symposium on Fireworks.

O sursa de a cumpara carti si de a se documenta in domeniul vast al pirotehniei este data pe www.amazon.com. Un amanunt important este ca anumite carti sunt prezentate online si le puteti citi fara sa fie nevoie sa le cumparati.

Dintre cartile interesante care au stat si la baza documentarii acestei lucrari se pot aminti:

F          Chemistry of Pyrotechnics, Basic Principles and Theory, John Conklin, Marcel Dekker Inc., New York, 1985.

F          Professional's Guide To Pyrotechnics: Understanding And Making Exploding Fireworks, John Donner, Paladin Press, USA, 1997.

F          Fireworks Principles and Practice, Ronald Lancaster, Roy E.A. Butler, J. Mark Lancaster, Takeo Shimizu.

Multe lucrari, carti, articole, secvente video interesante se pot comanda pe Internet. De exemplu o lista cu titlurile si preturile lucrarilor puse la dispozitie de Skylighter se obtine rapid la https://www.skylighter.com/books.htm sau Prometeus Publications, PO BOX 7584 Phoenix AZ 85011, USA.

Nu trebuie uitat faptul ca pirotehnistul trebuie sa citeasca si sa cunoasca prevederile legale ale legilor, hotararilor de guvern si alte documente emise de autoritati, referitoare la transportul, pastrarea, depozitarea, experimentarea si utilizarea artificiilor. Aceste surse bibliografice sunt prezentate si analizate in capitolul 4 Legislatie si reglementari.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

BELGRAMO C., Gli esplosivi, Arti Grafiche Friulane, Udine, 1974.

BOURIANNES R., Combustion, Curs ensma, Poitiers, 1996-1997.

CONKLING John. A., Chemistry of Pyrotechnics, Basic principles and theory, Marcel Dekker Inc., New York, 1985.

GOGA D. A., Pirotehnie, Principii de baza si aplicatii, Editura Academiei Tehnice Militare, Bucuresti, 2007.

GOGA D. A., DUMITRESCU R. F., Principii de evaluare a riscurilor si consemne generale de securitate pirotehnica, Editura Univers Stiintific, Bucuresti, 2007.

IZZO A., Pirotechnia e fuochi artificiali, Editore Ulrico Hoepli, Milano, 1950.

LANCASTER R., Fireworks, Principles and Practice, Chemical Publishing Co., New York, 1992.

SHIMIZU Takeo, Fireworks, The Art, Science and Technique, Pyrotechnica Publications, Austin USA, 1988.

Sidlovski A. A., Bazele pirotehniei, Institutul de Documentare Tehnica, Bucuresti, 1958.

Manuel de formation des artificiers K4, Lacroix-Ruggieri, Edition 2007.

Moyens pyrotehnique pour la defense, Rev. Afrique defense, 1987.

STANAG 4170 "Principles and methodology for the qualification of military explosives and ammunition", Edition 1, Bruxelles, 2000.

WEBGRAFIE SELECTIVA

https://www.pyroguide.com

https://www.freepyroinfo.com