Bill clinton si karl max

BILL CLINTON si KARL MAX

BILL CLINTON SI KARL MARX

Este Bill Clinton marxist? In general in Statele Unite si in restul occidentului se evita orice discutie care ar putea incrimina o personalitate politica cu relatii sau afinitati pentru reteaua comunista. Poporul nu are prea multa simpatie pentru miscarile de stanga cu toate eforturile mass-mediei si ale intelighentiei de a dovedi ca socialismul este poarta de salvare a omenirii din perioada turbulenta in care traim si ca doar aplicarea eronata a acestei minunate teorii in tarile ’fost’ comuniste a compromis-o.

In schimb se ataca nationalismul si pozitiile conservatoare care preconizeaza mentinerea integritatii familiei; dreptul de a exersa propria religie fara restrictii; pedepsirea raufacatorilor si nu a victimelor; asanarea arenei politice imbuibate de minciuna, frauda si intrigi; neinterventia in afacerile altor tari; renuntarea la asa zisele ajutoare prin Banca Monetara Internationala (care este o platforma pentru lansarea programelor socialiste - nu sociale - pe intregul glob); respectarea Constitutiei si afirmarea ei ca lege suprema (si nu Carta Natiunilor Unite, faurita de un grup de spioni comunisti ca Dexter White si Algier Hiss); incetarea uciderii cu impunitate a cetatenilor americani de catre gangsterii guvernamentali de la BATF, CIA si mai nou chiar de la politie, ca in raidul din Waco, Texas; elucidarea straniului mod in care a fost bombardata cladirea federala din Oklahoma City unde printr-o coincidenta rara nimeni din personalul BATF-ului sau FBI-ului nu venise la serviciu, sau erau toti plecati ’pe teren’. Toate aceste cerinte sunt vehement atacate nu numai de catre guvern in frunte cu Bill Clinton, dar si de catre mass-media in modul cel mai eficient posibil, etichetand pe autorii lor cu termeni care merg de la ’albi suprematisti’, ’rasisti’, ’extremisti de dreapta’, pana la cea mai cumplita acuza: ’antisemiti’. Dar ca sa raspundem la intrebarea daca Clintonii sunt marxisti, sa vedem cu cine se asociaza, caci, vorba proverbului, cine se aseamana se aduna.

In Statele Unite exista un institut pentru studii politice (Institute for Policy Studies - IPS). Asa dupa cum arata cercetatorii de la Sunset Research Group (Secret, Octombrie 1994), acest institut a fost si ramane o cloaca de infectie marxist-socialista care a militat pentru destramarea ordinii din societatea capitalista cu scopul de a inmana puterea politica si administrativa elementelor de stanga. Cu siretenie tipic comunista agentii lui au actionat deghizati in organizatii benigne si si-au aratat adevarata fata numai in ultimul timp cand fortele politice si de represiune din Statele Unite au ajuns in mana elementelor de orientare socialist internationalista. Karl Hess, om cu greutate in acest institut, nu s-a sfiit sa declare ca nu are alte alternative decat violenta pentru a distruge guvernul Statelor Unite. Si intr-adevar institutul a avut legaturi intime cu gruparile teroriste marxiste, anti-americane din intreaga lume. Dar trebuie neaparat sa recurga la mijloace violente sau exista si alte cai mai subtile?

Evident ca exista; si o modalitate larg folosita de comunisti pentru dezintegrarea oricarei grupari ostile intereselor lor este infiltrarea. Inca inainte de fi inaugurat oficial, Bill Clinton l-a numit pe Derek Shearer pe postul de consultant in problemele economice. Shearer este un veteran in IPS si a fost descris ca cel mai apropiat prieten al lui Bill Clinton; iar sora lui, Brooke, a fost tovarasa de calatorie a lui Hillary. Vederile lui sunt infocat marxiste. El preconizeaza inlocuirea pietei libere din America cu o economie planificata central de catre guvern, dupa tiparul sovietic. Dr. Charles Provan, citat in Secret, declara: 'Institutul pentru Studii Politice l-a sprijinit pe Bill Clinton in ultima alegere prezidentiala pentru ca Clinton impartaseste genul lor de viziune culturala'. Shearer nu este singura legatura a Clintonilor cu IPS.

Investigatiile FBI-ului (dosarul 100-447935, vol 1 din Martie 1969, pp. 46-47 si din 10 Iunie 1971, pp. 1-2, citate in Secret) arata incercarile acestui institut de a infiltra agentiile guvernamentale cu ’radicali’ sau chiar ’comunisti’. Revelator este faptul ca inca acum peste 20 de ani avea puterea de a determina numirea in guvern a unor persoane cu ideologie revolutionara. Institutul crease de fapt un Front Unit (United Front) cu structura unui guvern din umbra, profund penetrat de comunisti. Planul de radicalizare a Statelor Unite trebuia facut prin participarea acestor persoane in interiorul structurilor sociale existente, carora cu incetul sa le modifice orientarea. Cercetarile arata ca Dr. Arthur Waskow, un element extrem de activ in lupta pentru dezarmarea Statelor Unite, este cel care a initiat ’dezordinea creatoare’ ce include ’delapidari si incendii’ si care a cerut sa se dea ajutor Vietnamului de Nord in timp ce acesta lupta impotriva soldatilor americani. IPS a educat generatii de tineri diplomati universitari pentru posturi in Congresul american cu scopul de a indrepta politica Congresului in spre stanga. De asemeni a organizat si sustinut financiar miscarea impotriva razboiului din Vietnam cu proteste si demonstratii violente. Reamintim ca Bill Clinton a manevrat abil ca sa scape de serviciul militar activ si a organizat demonstratii impotriva razboiului din Vietnam, dupa unii chiar anti-americane.

IPS a fost organizat si finantat in 1963 de catre Fundatia Samuel Rubin. Acest Rubin, fost membru al Cominternului, a catalizat revolta taranilor din Rusia. Dragostea lui pentru avere l-a ajutat moral sa exproprieze averile familiei de rusi albi Fabergé si cu punga plina de aurul furat in mod revolutionar a poposit in Statele Unite unde a intrat in industria cosmetica si a realizat o avere fabuloasa, o buna parte din ea folosind-o apoi pentru raspandirea comunismului (NN: Secret opineaza ca Rubin s-ar fi disociat de tovarasii lui bolsevici; dar pentru cine cunoaste sistemul comunist faptul ca cineva a putut trece granita clandestin cu uriase cantitati de aur ridica serioase dubii. E mai plauzibila teza ca a fost trimis cu misiune in occident fiind un tovaras demn de incredere). Familia Fabergé, venita si ea in Statele Unite, l-a dat in judecata pe Rubin si a castigat procesul. Parte din bani au fost restituiti dar nu inainte ca alt nume faimos in conspiratia comunista, miliardarul Armand Hammer, sa-l ajute pe Rubin in consolidarea propriilor milioane cu care a lansat IPS. Dupa ’perestroika’ lui Gorbaciov, ziarul Izvestia a confirmat ca Armand Hammer a fost curierul intre Lenin si Statele Unite care a transportat bani din imperiul bolsevic pentru infiintarea partidului comunist din Statele Unite. Este interesant de remarcat ca vice-presedintele Al Gore a realizat o jumatate de milion de dolari investind intr-o mina de zinc sub egida lui Armand Hammer. Fiica lui Rubin, Cora, ca si sotul ei Peter Weiss, se dedica cu acelasi devotament raspandirii comunismului.

Rapoartele FBI-ului arata ca personalul IPS este in contact cu grupari pro-comuniste si anti-americane ca Weathermen (teroristi sabotori), sau The Progressive Labor Party (compus din fractiunea pro-chineza a partidului comunist american). Autorii publicatiei Secret au obtinut doar 1743 de pagini din cele 2075 de pagini adunate de catre FBI in legatura cu activitatile IPS-ului; restul au fost sechestrate in urma unui ordin executiv prezidential special ca acele pagini sa fie tinute secret 'in interesul apararii nationale' si pentru ca ar putea 'sa identifice sursele confidentiale de informare'. Chiar si paginile obtinute de catre Secret in virtutea actului Libertatii de Informare, sunt in buna parte sterse cu cerneala neagra. Chiar asa ciuntita documentatia descrie membrii IPS-ului ca elemente violente care prezinta un serios risc pentru Statele Unite. Informatiile eliberate de CIA cu privire la IPS au fost si mai limitate, explicand lipsa de cooperare prin acelasi interes de a salvgarda apararea nationala.

Baza financiara pentru fundarea IPS-ului a venit de la Rubin si crearea acestei institutii a fost organizata de catre Richard Barnet si Marcus Raskin. Raskin a ajutat KGB-ul sa asasineze personalitati americane si britanice, iar Barnet a ajutat personal miscarea comunista din America Centrala si Asia impreuna cu Saul Landau, prietenul lui Castro, membru IPS (Secret, p. 4). In timpul razboiului din Vietnam Barnet s-a intalnit cu liderii comunisti, afirmandu-si devotamentul pentru cauza comunista si sustinand ca poporul vietnamez lupta 'impotriva acelorasi agresori cu care noi continuam sa ne luptam in tara noastra'. Intre 1982 si 1985 Barnet l-a ajutat pe Daniel Ortega sa puna bazele regimului sandinist, locuind in casa sefului politiei secrete Tomas Borge care a organizat exterminarea a mii de indieni Miskito opusi comunismului. Alti membri ai IPS, Borosage si Landau, au depus eforturi pentru consolidarea regimului sandinist si au organizat suport pentru acest regim in Europa. In vizita sa la New York din 1985, Ortega nu a uitat sa-si prezinte omagiile lui Peter si Cora Weiss.

Saul Landau, alta personalitate de vaza din IPS, descinde din parinti comunisti. In 1960 s-a inrolat in Brigada lui Castro, Venceremos, formata sub directia KGB-ului. Landau a devenit prietenul intim al lui Castro si a declarat ca 'Cuba este prima societate cu scop bine definit pe care am avut-o in emisfera vestica' (Landau: 'Cuba: The Present Reality', in New Left Review, Mai-Iunie 1961, p. 22, citat de Secret, p. 5). In 1978 Landau a tinut o conferinta la Festivalul International al Tinerilor Comunisti din Havana, alaturi de alt membru IPS, Philip Agee, fost agent CIA/KGB fugit in strainatate dupa ce s-a dovedit asocierea lui cu Kremlinul. Cand agentul marxist (membru IPS) Orlando Letelier a fost asasinat in timp ce isi indeplinea una din misiunile lui de spionaj, Landau a avut grija sa-i distruga documentele ca sa 'nu compromita rezistenta Chiliana'. Cand agentii FBI au descins la locuinta lui Letelier, au fost primiti de catre Mark Schneider, aghiotantul senatorului Kennedy. Landau s-a dedicat in mod activ propagarii socialismului american, concentrandu-se mai putin asupra promovarii revolutiilor in lumea a treia si mai mult asupra aducerii mesajului marxist in SUA.

Altul care a contribuit la infiintarea IPS-ului este Markus Raskin. Specialitatea lui este spionajul anti-american. El a intemeiat magazinul CounterSpy in care a publicat numele agentilor americani de peste hotare cu ajutorul lui Philip Agee, cel care fusese agent dublu CIA si KGB, fugit in Cuba. Drept urmare seful statiunii CIA din Grecia, Richard Welch, a fost impuscat de catre teroristi comunisti in fata familiei lui, pe cand se intorceau de la o petrecere de Craciun. Unul din membrii IPS si-a exprimat satisfactia auzind de moartea lui Welch. William Colby, director la CIA, i-a declarat pe acesti membri in IPS responsabili de uciderea lui Welch, dar din lipsa de dovezi materiale ei nu au fost deferiti justitiei. La doua zile dupa aparitia listei de agenti CIA, locuinta unui agent din Jamaica a fost mitraliata iar alti treisprezece agenti din Nicaragua au fost rechemati dupa ce familiile lor au fost amenintate. Doi agenti britanici au fost executati in Polonia. Guvernul britanic a emis ordinul de deportare a lui Agee care era in Anglia in acea perioada si un alt membru in IPS, Morton Halperin, a fost trimis in Anglia de catre IPS in apararea lui Agee, ca sa-i inainteze apelul. Acest Morton Halperin este acum numit de catre Clinton adjunct in Ministerul Apararii (Assistant Secretary of Defense).

Orlando Letelier a fost eliminat (posibil de catre serviciul de spionaj din Chile) printr-o bomba plasata in masina, iar documentele gasite la locul accidentului au confirmat ca era platit de catre DGI (agentia de spionaj cubana) si facea parte din partidul socialist chilian. IPS l-a inlocuit cu Tariq Ali, un conducator in Internationala a patra trotkista a partidului comunist oprit de a intra in Statele Unite si in alte tari din cauza legaturilor sale cu reteaua terorista.

Activitatile anti-sociale ale membrilor IPS sunt bogate. Joe Stork, Eqbal Ahmad, Fred Halliday sunt angajati in Proiectul de Cercetare si Informare privind Orientul Mijlociu (Middle East Research and Information Project - MERIP) care sustine organizatia PLO a lui Yasser Arafat; MERIP a fost asociat cu grupul terorist care a ucis cei unsprezece atleti izraelieni la jocurile olimpice din München. Ahmad a planuit rapirea Secretarului de Stat SUA si bombardarea cladirilor federale. In dosarul FBI 100-447935, vol. 3 din 29 Aprilie 1971 (citat de Secret, p. 7), se spune ca unii membri ai IPS sunt suspectati in bombardarea Ambasadei Rodeziei si a Portugaliei din Washington; doi membri IPS (numele lor a fost obliterat de catre FBI la eliberarea documentelor) sunt urmariti pentru furt si omor la o banca; un membru al gruparii teroriste Weathermen a fost vazut vizitand oficiile IPS. Deci din activitatile IPS-ului fac parte omorul, jaful, rapirea, distrugerea cladirilor.

Dosarul FBI 100-447935, vol. 6 din 24 August 1973 (Secret, p. 7) arata ca IPS se angajeaza in spionaj si citeaza declaratiile lui Karl Hess potrivit carora distrugerea guvernului Statelor Unite trebuie realizata violent, precum si ale lui Arthur Waskow (care face parte din conducerea IPS) care conchide ca revolutia trebuie continuata cu orice pret, chiar daca pune in primejdie vieti omenesti. IPS a raspandit pamflete inflamatoare printre potentiali revolutionari in care era inclus un numar de telefon unde puteau chema pentru sprijin material (alimente, sau ajutor legal etc.) Se pare ca antenele lor s-au extins dincolo de granitele SUA. Dupa sursele FBI, activitatile IPS s-au extins si in Vietnamul de Nord in timpul razboiului cu Statele Unite. Fotografii luate clandestin de agentii FBI au aratat contactele dintre IPS si Viktor Talz, colonel in KGB deportat pentru spionaj, precum si cu alti functionari din Est in timpul razboiului rece. Secret arata cum s-a incercat discret recrutarea Dr-ului Stephen Powell in timp ce acesta investiga asocierea IPS-ului cu marxismul. Algier Hiss, fost membru in Departamentul de Stat, condamnat pentru spionaj in favoarea sovietelor, a fost recomandat in 1984 la IPS ca 'un distins cercetator a Noii Politici' din era lui Roosevelt. Influenta acestui institut ameninta integritatea natiunii americane. Fostul presedinte Reagan arata (St Louis Post-Dispatch, 2 Octombrie 1987, dupa Secret, p. 8) ca a existat o vreme cand chiar membrii congresului erau investigati pentru activitati pro-comuniste; dar comisiile de investigatie au fost abolite iar propaganda sovietica a izbutit sa schimbe vederile publicului si azi nu mai este la moda sa fii anti-comunist in occident.

Interesele IPS-ului se extind dincolo de arena politica propriu zisa. Influenta lui asupra artei, asupra culturii si in ultima instanta asupra orientarii politice este imensa, fapt consemnat in vorbele lui Mao dupa care un artist marxist e mai valoros decat o mie de soldati intrucat acesti sabotori culturali pot sa portretizeze comunismul intr-o lumina favorabila mai bine decat cele mai alese cuvinte. IPS a fondat aproape exclusiv prin Peter si Cora Weiss expozitia Committed to Print (Tiparit pe Hartie) dedicata ’atrocitatilor genocide’ comise in America impotriva minoritatilor, in care se repeta vechiul cantec comunist cu lupta dintre burghezie si proletariat. Unul din exponate il arata pe Ronald Reagan ca un vampir sugand sangele copiilor negri, iar in viu contrast sunt expuse portretele lui Mao si Che Guevara zambind mieros. Secret il citeaza pe Dr. Powell care, dupa ce a citit toata literatura publicata de catre IPS si a participat la multe din intrunirile lui, confirma ca 'Institutul pentru Studii Politice este astazi cel mai important centru intelectual pentru diseminarea marxismului in tara noastra'. Dr. Powell observa un paralelism perfect intre obiectivele sovietice si platforma politica a IPS-ului.

IPS sprijina grupurile teatrale Franklin Furnace si Kitchen Theater, faimoase pentru prezentarile lor pornografice degradante, care instila propaganda politica in momentul in care audienta este mai receptiva la stimulii vizuali, dupa ce instinctele animalice au fost infierbantate. Franklin Furnace de pilda prezinta o femeie dezbracata stropita cu ciocolata care protesteaza impotriva dominatiei sexuale masculine in America, iar in timpul ’actului’ protestatar zbiara 'Dumnezeu e mort! Uita-l pe Dumnezeu!', ca in final sa arda steagul american blestemandu-l pe candidatul conservator la presedintie Pat Buchanan si pe preotul baptist conservator Pat Robertson.

Cu o parte din fondurile primite de la IPS, aceste doua grupari teatrale au pus-o in scena pe Annie Sprinkle. In fata audientei, aceasta urineaza pe scena, utilizeaza falusuri artificiale si printre grohaiturile de extaz sexual varsa un torent de obscenitati in microfon. ’Artista’ comite la cerere actul sexual oral cu persoane din audienta, iar toata aceasta activitate ’cultural-artistica’ culmineaza cu introducerea in vagin a unui specul din plastic transparent, dupa care invita publicul sa defileze in fata ei si sa-i inspecteze intimitatea.

Hillary Clinton a donat zeci de mii de dolari pentru IPS si gruparile pe care acesta le promoveaza. Ea este de parere ca acestea sunt 'organizatii progresiste' (J.F.Cooper: 'Marxism Pornography', in The New American, 10 Septembrie 1990, p.35, citat de Secret, p. 10).

Dr. Rael Jean Isaac, presedintele grupului Ethics and Public Policy Center, scrie in prefata cartii sale America the Enemy - Profile of a Revolutionary Think Tank (citat in Secret, pp. 10-11): 'Scriitorii IPS-ului vad in America contemporana un exploatator brutal un tiran, atat in problemele proprii cat si in afacerile externe. Numai actiunea revolutionara, inclusiv ’guerilla politica’ va transforma America in ceea ce ar trebui sa devina. Printre altele aceasta inseamna dezarmarea unilaterala a armatei si serviciilor de informare, distrugerea sistemului capitalist si in special a corporatiilor multinationale si reorientarea drastica a scolilor si universitatilor.' In dosarul FBI 100-447935-119 din 11 Septembrie 1971 (memorandul agentului Shackelford catre agentul Miller - citat de Secret) se arata ca IPS a jucat un rol important in 'dezvoltarea strategiilor si tacticilor pentru toate fazele de subversiune, insurectie, conflict rasial, agitatie politica si revolutionara'. Clinton este asociat cu proiectele IPS-ului. Multe dintre punctele platformei marxiste ale IPS-ului au fost sau sunt in curs de implementare: dezarmarea unilaterala masiva, distrugerea bazei economice a Statelor Unite prin NAFTA si GATT, incercarea lui Hillary de a institui un sistem medical de tip socialist (momentan in hibernare dar nu defuncta), re-orientarea sau mai degraba imbecilizarea copiilor in scolile de stat, etc.

In timp ce floarea tineretului american isi varsa sangele intr-un razboi cu Vietnamul, razboi care, conform planului Noii Oranduiri Modiale, nu trebuia castigat de fortele SUA, Bill Clinton ajuta conducatorii comunisti si organizatorii IPS-ului in lupta lor propagandistica nu pentru pace ci pentru infrangerea militara a Statelor Unite. In scrisoarea lui catre directorul ROTC, col. Eugene Holmes, Clinton admite ca unul din organizatorii Moratoriului pentru Vietnam este un prieten de-al lui apropiat, iar acest moratoriu a fost planuit nu numai de catre KGB cu conducerea Vietnamului de Nord si a Germaniei de Est, dar si de un membru al partidului comunist american si totodata membru IPS. Moratoriul a fost conceput in Mai 1969 la intrunirea Comitetului National de Mobilizare pentru Incetarea Razboiului din Vietnam (MOBE) tinut la Stockholm sub auspiciile Consiliului pentru Pace al sovietelor la care au participat Nguyen Thi Binh (Vietcong), Nguyen Minh Vy (Vietnamul de Nord) si John Wilson (IPS). Kosaghin si Brejnev au avut cuvinte de lauda pentru eforturile pro-comuniste ale activistilor MOBE si pentru participarea liderilor IPS, Irving Sarnoff si Carlton Goodlett. In Iulie 1969 MOBE a fost regrupat de catre veteranii IPS Sidney Peck, Cora Weiss, Arthur Waskow, Sidney Lens, Rennie Davis si Dave Dellinger. In noua sa forma superioara a finalizat doua evenimente masive: marsurile de protest din Statele Unite si cele din Anglia impotriva razboiului din Vietnam, la care presedintele Bill Clinton, dupa propriile sale declaratii, si-a demonstrat calitatile organizatorice in activitati subversive anti-americane. De cata incredere s-a bucurat Clinton din partea despotilor marxisti si a activistilor IPS o dovedeste faptul ca a fost ales sa conduca activitatile Moratoriului in Anglia. FBI atesta faptul ca comunistii au jucat un rol dominant in Comitetul de Mobilizare a Studentilor (dosarul FBI 100-447935-252 din Octombrie 1969, in Secret, p. 12). Demonstratia din Noiembrie 1969 de la Washington a fost coordonata de catre Cora Weiss in timp ce Richard Barnet a dus o saptamana de ’discutii intense’ la Hanoi cu premierul Van Dong si a dat maselor de vietnamezi, adunate de oficialitati intr-o demonstratie ’spontana’, sa inteleaga ca el si cohorta de marxisti cu care e asociat, lupta impotriva aceluiasi inamic ca si ei - Statele Unite. Secret il citeaza pe Robert Elegant, dupa care guvernul de la Hanoi a recunoscut ulterior ca-si datoreaza in mare parte victoria sprijinului mass-mediei din America si mai ales activistilor pro vietnamezi. Daca luam in considerare bogatia cuvintelor de lauda si apreciere pentru MOBE si IPS din partea despotilor comunisti pentru contributia lor infama la modul rusinos in care au incheiat Statele Unite ostilitatile cu Vietnamul, pretentia lui Bill Clinton ca el a fost doar un ’protestatar ignorant’ nu e demna de crezare. MOBE l-a incredintat pe Clinton cu misiunea organizatorica in Anglia, asa cum Barnet a fost trimis la Hanoi pentru ’discutii’. In plus, oficialitati din Uniunea Sovietica, Vietnamul de Nord si Germania de Est au participat la adunarile MOBE (si nu ca observatori); era clara legatura lor cu comunismul international. In timpul razboiului cu Vietnamul, Bill Clinton a izbutit prin diverse subterfugii sa se sustraga de la serviciul militar, in schimb s-a inrolat in slujba comunismului international pentru a lupta impotriva propriei sale tari. Si a fost recompensat cu presedintia Statelor Unite. Nu ne surprinde de aceea faptul ca documentele FBI-ului cu privire la activitatile MOBE din acea perioada sunt clasificate ca secret maxim 'in interesul apararii nationale' printr-un ordin special al - ghici cui? - al presedintelui Statelor Unite Bill Clinton, care actioneaza ca pisica ce-si acopera urma. Colonelul Eugene Holmes a descris mai bine ca oricine aceasta stranie situatie: ' Cand ma gandesc nu numai la dorinta dar si la dedicatia cu care atat de multi (soldati) si-au aratat dorinta cinstita de a-si apara si servi patria, mi se pare de neconceput ca un om care n-a fost numai lipsit de dorinta de a-si servi tara, dar chiar a protestat impotriva fortelor ei armate, sa ajunga in pozitia de a fi Comandantul Suprem al fortelor noastre armate'.

Una din tehnicile de camuflaj ale IPS-ului este sa creeze institutii satelite care nu sunt cunoscute pentru activitati subversive. O astfel de institutie este Institutul pentru Politica Progresiva (The Progressive Policy Institute - PPI), considerat ca sursa de idei a presedintelui Clinton. Vice-presedintele acestui institut este Robert Shapiro, un vechi membru al IPS. E tulburator faptul ca Bill Clinton e asociat cu un astfel de grup, dar mai trista este masura in care acesta ii influenteaza politica. De pilda, planul lui Clinton de a -reinventa guvernul- e descris intr-o carte publicata de PPI intitulata Laboratories of Democracy and Reinventing Government.

Legatura cea mai stransa a lui Clinton cu IPS e prin intermediul bunului lui prieten Derek Shearer. Dupa cum a aratat Frederick Rose in The Wall Street Journal din 11 Septembrie 1992 (citat de Secret, p. 13), Derek este un vechi si bun prieten de-al lui Clinton, probabil cel mai apropiat dintre consilierii lui. Dar care este orientarea politica a acestui influent amic al presedintelui?

Derek Shearer este adeptul ’intreprinderilor controlate de muncitori’, asa cum exista in Iugoslavia, China si Cuba. El scrie: 'Filozofia economica si sociala marxista a fost si ramane o incercare de a umaniza viata economica si sociala . Turistii americani in China si Cuba atesta viata austera totusi ei comenteaza despre spiritul de cooperare si buna starea care se intrevede in existenta chineza si cubaneza' (Economic Democracy: The Challenge of the 1980, M.E.Sharpe, White Plains N.Y. 1980, citat in Secret, p. 14).

Shearer cauta sa promoveze un program socialist pe care il numeste ’democratie economica’ despre care el insusi recunoaste ca 'in mod inevitabil va fi etichetat drept socialist'. Este un admirator al lui Antonio Gramsci, unul dintre cei mai influenti teoreticieni marxisti ai secolului nostru. Analistul politic Larry Abraham scrie in Inside Report din Octombrie 1992 (Secret, p. 14): 'Daca Bill Clinton castiga alegerile, faptul va marca sfarsitul bunastarii americane. Co-presedentia Clintonilor va insemna o oranduire total amorala asa cum a visat-o acum sase decenii marxistul italian Antonio Gramsci'.

Ostilitatea lui Shearer pentru economia de piata libera este bine cunoscuta. El urmareste distrugerea sau cel putin restrangerea fortelor corporatiilor iar asociatii lui au fost numiti ’coalitia anti-industriala’. Stiind ca socialismul nu este privit cu ochi buni in America, Shearer in mod insidios injecteaza infectia marxist-socialista sub eufemismul de ’democratie economica’, termen pe care el insusi il recunoaste ca un 'substitut adecvat si eficient'. Cu multa indemnare, utilizand o frazeologie bine aleasa, Shearer a faurit platforma socialista a Janei Fonda si a fostului ei sot Tom Hayden, numind-o ’Campania pentru democratie economica’ (Campaign for Economic Democracy). Aceasta ’democratie economica’ Derek Shearer a impus-o orasului Santa Monica dupa ce sotia lui a fost aleasa primareasa acolo. Rezultatele au fost dezastruoase. In 'The Economist on Clinton’s Left' (The Wall Street Journal din 10 Septembrie 1992, citat in Secret, p. 14), DiLorenzo descrie ravagiile create de filozofia economica a lui Shearer, cu redistributia fortata a bunurilor, enuntata in propriile lui cuvinte la emisiunea 60 Minutes din 1982 cand zicea ca spera sa poata 'utiliza forta guvernului . pentru a controla bogatia orasului'. Legislatiile familiei Shearer au distrus economia orasului Santa Monica care si-a castigat pe buna dreptate titlul de ’Republica Populara Santa Monica’. In final Derek Shearer a fost eliminat din pozitia sa oficiala, dupa ce a pauperizat orasul prin sistemul lui socialist si prin incompetenta. Aceste rezultate valoroase nu l-au impiedecat insa pe presedintele Clinton sa-i incredinteze comertul si industria intregii natiuni lui Shearer. Un reporter de la ziarul The Wall Street Journal, dupa ce i-a citit cartea Economic Democracy, descrie sperantele lui Shearer de a realiza o economie nationala 'planificata de birocratii guvernului. Si se pretinde, nici mai mult nici mai putin decat control guvernamental complet asupra pietei' (citat de Secret, p. 15). In cartea si scrierile sale, Shearer utilizeaza in mod abil eufemisme care-i atenueaza izul socialist al ideilor. In loc de guvern, de pilda, el utilizeaza cuvantul ’public’; cand se refera la strategia de a reforma Statele Unite el vorbeste despre ’trecerea controlului investitiilor de sub dominatia corporatiilor, in mana publicului’ si ’.. deciziile economice sa se faca prin productia controlata de muncitori si consumatori’. Identitatea dintre ’public’ si guvern este si mai evidenta cand Shearer vorbeste despre redistributia bunurilor (o teza marxista in sine): 'Elementele de baza ale strategiei noastre sunt: crearea din fonduri private si publice a unor banci proprietate de stat ceea ce ar da guvernului o pozitie mai puternica din care sa influenteze activitatile celorlalte banci' (Economic Democracy).

Derek Shearer propune in continuare sanctionarea judiciara a antreprenorilor capitalisti, precum si impunerea unei declaratii anuale privind ’echilibrul social’. Astfel de metode punitive sunt menite ca in final sa nationalizeze intreaga industrie a Statelor Unite. Mai mult, el preconizeaza crearea unei entitati guvernamentale cu suficiente fonduri pentru a cumpara partial firmele majore din Statele Unite cu scopul evident de a le controla mai strans. Firmele care refuza sa coopereze cu guvernul vor fi atacate cu miriade de sanctiuni, ca restrictia usurarilor la impozite, refuzul licentelor de export, amenintare cu darea in judecata, etc. Shearer doreste sa extinda controlul guvernului si asupra investitiilor prin crearea unor agentii guvernamentale de planificare care vor genera noi legi de conduita pentru firmele private. Aceste agentii vor fi piatra de hotar a 'Noului Contract Social'. James Bennett (George Mason University) si Thomas DiLorenzo (Loyola College) arata urmatoarele despre Shearer si planul lui de ’democratie economica’ (Destroying Democracy: How Government Funds Partisan Politics, CAIO Institute, Washington D.C. 1985, p. 37, citat de Secret, p. 16):

'Coalitia anti-industriala duce un atac bine organizat impotriva institutiilor de baza ale economiei private libere. Filozofia ei de democratie economica, expusa de Derek Shearer, nu este fundamental diferita de socialism. Economistii de profesie recunosc ca o astfel de politica ca industria in mainile guvernului, controlul preturilor, codeterminarea impusa de guvern si regulamentele stricte, pot numai sa reduca bogatia nationala. Dar acest rezultat este exact ceea ce va oferi coalitiei anti-industriale ocazia sa preia controlul politic la nivelul guvernului federal, statal si local.'

Shearer este sfatuitorul cu care isi petrece Clinton lungi ore in lectura si discutii. Hillary Clinton impartaseste aceleasi vederi, expuse in discursurile ei tinute cu ocazia unor festivitati la diverse universitati. Dupa Gramsci, se poate obtine puterea intr-o tara dezvoltata industrial cel mai usor prin subminarea si radicalizarea institutiilor culturale. Odata ce fibra morala a tarii e slabita, fundatiile ei economice si politice se naruie. IPS aplica planul Gramsci, infiltrand institutii autonome, scoli si biserici, cu scopul de a radicaliza cultura. Planul economic al lui Shearer insa, cu controale si restrictii asupra firmelor private, confiscarea si redistribuirea proprietatii personale si manipularea taxelor si a preturilor de catre imputernicitii guvernului, nu va crea o lume de vis ci un cosmar marxist.

In 1975 Shearer a ajutat IPS sa formeze o grupare satelita, Conferinta privind Alternativele Politice la nivel de Stat si Local (Conference on Alternative State and Local Policies - CASLP), un instrument desemnat sa atace intreprinderile capitaliste. O brosura lansata de IPS descrie CASLP ca un efort de 'intarire a muncii programatice a Stangii de a largi baza pentru restructurarea Americii'. Dupa unii autori (Bennett si DiLorenzo: Destroying Democracy; How Government Funds Partisan Politics, CATO Institute, 1985, p.37, citat de Secret, p.16), CASLP este cea mai puternica organizatie la nivel statal care urmeaza o platforma anti-industriala si face parte din arsenalul programului de socializare a Americii. FBI a urmarit planul extremist al CASLP si intr-unul din dosarele FBI sunt incluse decupaje din ziare care il arata pe Shearer conducand intrunirile acestui grup. Se deplange faptul ca acesti activisti radicali din anii 60 au ajuns sa fie persoane oficiale, alese in guvernul local. Conducerea CASLP, cu sediul la IPS, ii numara printre altii pe Robert Borosage (directorul IPS), Lee Webb (fost director al ziarului comunist The Guardian si fost secretar al unei grupari teroriste numite SDS), Barbara Bick (fosta membra a partidului comunist) si senatorul negru Ron Dellums, admiratorul lui Castro.

Orientarea marxista a lui Shearer si efortul lui de a institui socialismul in Statele Unite este o realitate admisa chiar de membrii IPS care, in scrierile lor, recunosc ca el a fost cel care a scris platforma politica a lui Hayden, in care se punea accent pe etatizarea bancilor si a intreprinderilor utilitare, pe crearea unui serviciu medical socialist si pe controlul industriilor de catre muncitori. Este ilustrativa logoreea strident anti-industriala a lui Clinton. Recent, culmea ironiei, in campania lui impotriva fumatului, Clinton, acest bine-cunoscut fumator de marijuana, a cerut legislatie viguroasa prin care guvernul federal sa controleze industria tabacului in America. Dar nu este interesul pentru sanatatea tineretului care il mana pe Clinton in aceasta campanie, caci el nu a ezitat sa arda de vii copiii din Waco, ci dorinta de mai mult control federal asupra vietii publice. Probabil si mai revelatoare este intensa actiune a lui Hillary Clinton la inceputul carierii ei co-prezidentiale cu scopul de a institui medicina socialista in America, cu toate consecintele nefaste inerente, consecinte pe care cetatenii romani le cunosc atat de bine. Dupa Markus Raskin (membru IPS) strategia IPS-ului era sa astepte o victorie prezidentiala democrata si sa-si asigure sprijinul unor congresmeni liberali ca Ron Dellums. Conceptul lui Shearer de ’democratie economica’, in virtutea careia se vor confisca fondurile de pensii, a avut rasunet in politica economica a lui Clinton, asa cum se arata in Congressional Records’ House din 26 Mai 1994, p. H4101, unde e consemnata intentia lui Clinton de a taxa cel putin in prima faza procentele pe care le realizeaza fondurile de pensii.

Dar pentru a cunoaste mai bine personalitatea acestui Shearer care este atat de influent in Casa Alba, sa vedem cu cine se asociaza:

Ron Dellums. Veteran marxist care nu-si ascunde vederile si asocierile politice. Ales si reales in congresul american, in special datorita scamatoriilor regruparii alegatorilor in districte astfel incat sa fie asigurata o majoritate democrata de culoare, militanta lui marxista este bine cunoscuta. Extrem de bogat, si-a oferit resedinta lui din California partidului comunist american pentru conferinte, adunari, etc. Pana si mass-media ultraliberala din Statele Unite recunoaste ca este un militant marxist si ca face parte dintr-o coalitie marxista decisa sa schimbe soarta tarii prin infiltrare in structura puterii. Sub Clinton, pana la alegerile care au rasturnat raportul dintre democrati si republicani in Senat, Ron Dellums ajunsese seful Comitetului Senatorial pentru Fortele Armate. Din activitatile lui pernicioase mentionam faptul ca a alocat fonduri pentru publicatia comunista The Guardian, a deschis biroul sau senatorial partidului comunist din El Salvador responsabil pentru insurgenta din acea tara, a primit multi demnitari ai partidului comunist american si a fost presedintele Conferintei pentru Solidaritate cu Lupta de Eliberare a Popoarelor din Africa de Sud unde l-a avut asistent pe Carl Bloice. Carl Bloice facea parte din Comitetul Central al partidului comunist sovietic. Cei care au finantat aceasta conferinta au fost ANC si SWAPO, grupuri marxist teroriste din Africa de Sud, the American Institute for Marxist Studies si brigada Venceremos a lui Castro, precum si William Kunstler, National Lawyer’s Guild si CISPES, grupari de orientare radical stangista. Ron Dellums a divulgat in Congresional Records un document care a fost caracterizat drept o mina de aur pentru KGB si care desigur a avut consecinte tragice in razboiul din Vietnam. Fostul terorist Eldridge Cleaver (acum reformat si convertit la crestinism) a declarat ca il cunoaste pe Dellums personal si ca parerea lui Dellums este ca spre binele lumii America trebuie sa-si piarda puterea si comunistii sa castige. Dupa invazia Statelor Unite in Grenada si eliminarea conducatorului comunist Maurice Bishop, s-au gasit unele documente senatoriale ajunse acolo prin Dellums, precum si o scrisoare insotitoare, conceputa de Carlottia Scott din anturajul senatorial al lui Dellums, care abunda in admiratie pentru activitatea lui Bishop, admiratie revarsata si asupra unui alt luptator pentru egalitate si dreptate sociala, Fidel Castro. Iata o succinta enumerare a activitatilor anti-americane din viata politica a lui Dellums:

– a tinut o cuvantare la aniversarea organizatiei teroriste Black Panther unde l-a onorat pe Huey Newton, cel care a ucis un politist;

– a finantat si a tinut cuvantari la Consiliul Mondial pentru Pace al Uniunii Sovietice, considerat un instrument major in lansarea actiunilor politice sovietice;

– si-a petrecut vacanta cu Fidel Castro in Havana;

– a organizat o expozitie a ’crimelor de razboi’ americane, a desecrat public medaliile militare americane aruncandu-le si a tinut cuvantari inflamatoare anti-americane stand sub steagul Viet Congului;

– a cerut eliminarea FBI-ului si a CIA-ului;

– a dat interview-uri serviciului de informatii sovietic Tass, in care a preamarit Uniunea Sovietica si a denigrat Statele Unite;

– a depus eforturi pentru ca veteranii razboiului civil din Spania care au luptat pentru comunisti sa primeasca pensie militara.

Cand Dellums a fost numit in Comisia Congresului pentru Informare (House Intelligence Committee), ziarul Human Events din 23 Februarie 1991 a declarat ca 'selectia lui Dellums este un scandal de prim rang pentru securitatea nationala'. Cu Clinton la putere sub indrumarea lui Shearer, Ron Dellums are toate conditiile pentru o fructuoasa activitate subversiva.

Tom Hayden si Shearer. Shearer a fost consilierul politic al lui Hayden cand acesta era casatorit cu faimoasa Jane ’Hanoi’ Fonda. El i-a scris platforma politica cu care a incercat sa-si faca intrarea in Senatul american, din fericire fara succes. Apoi a ocupat o functie de conducere in Campania pentru Democratie Economica a lui Fonda si Hayden care a instituit ’democratia economica’ in Santa Monica. Secondat de tirada anti-capitalista a lui Hayden, Shearer admitea ca vrea 'sa utilizeze puterea guvernului local pentru a controla bogatia orasului'. Tom Hayden si-a inceput asocierea cu IPS in 1968 ca ajutor al Corei Weiss in organizarea miscarilor cu ocazia Conventiei Democrate din Chicago. Rezultatul a fost zile intregi de violenta, cu pagube materiale imense pentru comunitate. Au fost arestati 686 de ’activisti sociali’, inclusiv directorul IPS Peter Weiss. Tom Hayden impreuna cu grupul sau radical urmareau ’sa trezeasca constiinta sociala a maselor’, cu faimoasele lor ’zile de furie’ care s-au scontat cu noi distrugeri si violente. Alti 284 au fost arestati, iar Arthur Waskov de la IPS a trimis urgent o suma de bani pentru eliberarea pe cautiune a celor arestati. IPS a fost considerat un cuib de militanti revolutionari inca din 1965, iar numele lui Tom Hayden era mentionat in lista celor afiliati. Invitat in Vietnam si China, in memorialul sau de calatorie Tom Hayden preamareste realizarile acestor regimuri tiranice, gasindu-se perfect identificat cu cauza lor si ureaza succes si victorie regimului Nord Vietnamez in scrisorile sale catre colonelul Van in care are nerusinarea sa declare ca prizonierii americani au fost 'cel mai bine tratati prizonieri din toata istoria razboaielor'; iar cand Vietnamul, Cambgodia si Laos-ul au cazut in mainile comunistilor, Hayden a fost citat de New York Times ca admitand ca acesta este rezultatul pentru care a militat si ca 'comunismul este una din optiunile care imbunatatesc viata cetatenilor'.

Jane Fonda si Shearer. Atasamentul Janei Fonda pentru regimurile comuniste tiranice nu e o noutate. Din gura ei au iesit perle ca de pilda identificarea comunistilor nord-vietnamezi cu 'constiinta lumii'. In timpul vizitei ei in Vietnamul de Nord a militat pentru victoria Vietcongului si a incitat, prin radio, trupele americane sa dezerteze. Ea a numit prizonierii americani din Vietnam 'ucigasi de profesie' in contrast cu vietnamezii pe care i-a descris drept 'un popor bland', actiune pentru care a fost calificata ca tradatoare in Congresul american si si-a dobandit bine meritatul nume de Hanoi Jane. Ea este cea care a declarat audientei in 1970 la Michigan State University: 'Cred ca, daca voi ati intelege ce este comunismul, ati spera, v-ati ruga in genunchi sa devenim comunisti'. Jane Fonda a fost numita de Clinton ambasadoarea pentru intarirea relatiilor la Natiunile Unite (Goodwill Ambassador).

Recent aceasta vibranta comunista a realizat o gramada de bani vanzandu-si videocasetele cu exercitii fizice, dar nu si-a abandonat vocatia, declarand in 1989 ca sumele realizate vor fi utilizate pentru campania politica a sotului ei si pentru viziunile ei socialiste. Declaratia a provocat o intensa reactie negativa care trebuia rectificata. La emisiunea televizata 20/20, Barbara Walters a invitat-o pe Jane Fonda si cu mult tact a cautat sa o descrie ca pe o persoana inocenta, manata de bune intentii. Ceva mai tarziu s-a aflat ca sotul Barbarei Walters este director la Lorimar Productions, compania care produsese si care vindea video-casetele Janei Fonda. Dorinta de profit si nu abandonarea comunismului au fost motorul acestei comedii. De fapt the Center for Investigating Reporting, o divizie a IPS-ului, are contracte cu reteaua de televiziune ABC si creaza istorioare pentru Barbara Walters. Sa nu uitam ca Shearer a fost mentorul familiei Fonda-Hayden si influenta lui a avut greutate in educatia marxista a Janei Fonda.

Sidney Lens. Membru in IPS si in Liga Comunista din America, un marxist inrait, a fost unul dintre organizatorii grupului de protest MOBE prin care Bill Clinton a avut primul contact cu IPS.

Jeremy Rifkin. Membru in IPS, reprezentant al gruparii maoiste New American Movement, a avut sarcina sa faca literatura socialista usor digerabila pentru ’mase’ prin atenuarea asperitatilor revolutionare, o arma tactica perfida in impingerea populatiei spre acceptarea teoriilor marxist-leniniste. Cel care l-a dirijat din umbra era John Rossen, membru al partidului comunist.

Richard Barnet. Unul dintre fondatorii IPS, militeaza si el pentru -democratia economica- a lui Shearer.

I.F.Stone, agent KGB. In 1981, la o conferinta a activistilor de stanga care l-au avut invitat de onoare pe jurnalistul I.F.Stone, Shearer, care a facut prezentarea, a declarat ca in Statele Unite ei nu pot utiliza deschis cuvantul socialism fara ca sa provoace o reactie de rejectie din partea auditoriului, in schimb eufemismul ’democratie economica’ este acceptat cu usurinta. Dar cine este acest I.F.Stone? In Human Events din 6 Iunie 1992, Herbert Romerstein a aratat ca un ofiter KGB pensionat, cunoscator al operatiilor din Statele Unite, l-a identificat pe I.F.Stone ca un agent platit de KGB, ceea ce coroboreaza declaratiile generalului KGB-ist Oleg Kalughin care s-a referit vag la ’un bine cunoscut jurnalist american’ ca fiind platit de KGB. Revelatia a iscat o frenetica reactie in lumea jurnalistilor liberali din America care au deplans aceasta ’vanatoare dupa spioni rosii’.

Sam Brown. Militant marxist, a depus eforturi impotriva Statelor Unite in razboiul din Vietnam. Suporter al ’democratiei economice’ a lui Shearer, l-a ajutat pe acesta si pe Barbara Bick pentru a organiza programul CASLP.

Barbara Bick. Membra a partidului comunist, a coordonat pe plan national grupul lui Shearer CASLP. Sub conducerea ei acest grup a propus printre altele ca: detinutii sa-si administreze singuri inchisorile; guvernul sa preia telefoanele, industria electrica si utilitara; sa fie instituite 16 noi forme de taxare sau legislatii confiscatorii. Tot ea a fost cea care a dirijat manifestatiile masive din universitati in 1970 ce au dus la inchiderea a sute de universitati si arestarea a numeroase persoane.

Strategia lui Shearer de a alege un presedinte socialist.

Din scrierile lui Shearer rezulta planul lui de a determina alegerea unui presedinte socialist pentru a implementa democratia economica cu ajutorul, dupa estimatele sale, a douazeci pana la treizeci de guvernatori si primari, zece pana la douazeci de senatori si aproximativ cincizeci de membri in Congres. El s-a concentrat asupra actiunii de a infiltra partidul Democrat in alegerile locale si nu asupra crearii unui al treilea partid. Interesul lui era sa stabileasca o baza politica la nivel de state si conducere comunala; si si-a exprimat convingerea ca in urmatoarea administratie democrata politica lui economica va juca un rol decisiv.

La prima vedere pare neverosimil ca o entitate putin cunoscuta ca Shearer sa fie in stare sa decida soarta alegerilor in Statele Unite. Dar fratele sau vitreg este Strobe Talbott, colegul de camera al lui Clinton la Oxford, fost editor la magazinul de stanga Time, membru al Consiliului pentru Relatii cu Strainatatea (Council on Foreign Relations - CFR), consiliu care din 1922 de cand a fost infiintat de catre comunisti si alti globalisti s-a dedicat crearii Natiunilor Unite ca un prim pas spre un guvern mondial totalitar si din randurile caruia s-au ridicat aproape toate personalitatile care au dominat scena politica americana. Talbott, care pentru activitatile sale anti-americane a primit medalia Norman Cousins Global Governance, a declarat ca peste o suta de ani natiunile nu vor mai exista si toate statele vor recunoaste o autoritate globala unica. Din pozitia lui puternica, Talbott a influentat mass-media si cercurile financiare pentru alegerea lui Clinton. In special cand s-a discutat modul penibil in care s-a sustras Clinton de la serviciul militar, Talbott nu s-a sfiit sa minta. In administratia lui Clinton, Talbott a fost numit intai ambasador in ’fosta’ Uniune Sovietica iar mai tarziu a acceptat postul de Secretar de Stat adjunct (Assistant Secretary of State). Apartenenta lui la CFR este de importanta vitala, intrucat din aceasta grupare fac parte fondatorul IPS-ului Richard Barnet, apoi Cora Weiss, Bill Clinton si alti nouazeci si sapte din administratia lui Clinton, inclusiv Vice-Presedintele Al Gore.

Fostul senator Barry Goldwater descrie CFR ca fiind un grup elitist, restrans ca numar (in jur de doua mii de membri), din care s-au recrutat aproape toate pozitiile cheie din guvernul american de la Roosevelt incoace. Unii cercetatori au conchis ca CFR este un segment activ in subversiunea comunista pentru dominarea lumii. Goldwater crede insa ca grupul este indiferent la culoarea politica; in lupta lui pentru instaurarea unui guvern mondial, e dispus sa colaboreze cu orice grupare sau ideologie care il poate ajuta, chiar pentru un timp limitat, in atingerea scopului final. Amiralul Ward, citat de Goldwater (With No Apologies: William Morrow & Co, New York), membru timp de 16 ani in CFR, a declarat ca CFR 'este cea mai puternica clica din aceste grupari elitiste care au un obiectiv comun - vor sa distruga suveranitatea Statelor Unite '. CFR isi coordoneaza efortul pentru consolidarea a patru centre de putere: politica, financiara, intelectuala si ecleziastica.

Shearer, cu toate actiunile lui subversive si dedicatia pentru instaurarea socialismului in Statele Unite, cu toata influenta lui, nu ar fi putut singur aduce la presedintie o persoana cu o ideologie politica atat de opusa intereselor Americii, o persoana cu moralitate si caracter dubios. Forte mult mai mari au decis cine va urma la tronul Americii. Si trebuia sa fie cineva cu tare, numarul petelor sociale fiind direct proportionale cu maleabilitatea persoanei respective; interesul adevaratului guvern din umbra este sa aiba ca front un slugoi cat mai usor de manevrat. Ziarul Spotlight din 22 Iulie 1991 descrie cum un corespondent al sau a izbutit sa infiltreze conferinta grupului conspirativ ultrasecret Bilderberger din 1991, la care de obicei sunt invitati cei care vor rasari pe firmamentul politic international. Bill Clinton, care la acea vreme zacea in anonimat (nimeni nu auzise de numele lui cu exceptia nefericitilor din Arkansas unde a fost ’ales’ guvernator si a ruinat economia statului), a avut onoarea de a fi invitat la acea conferinta. Cu luni de zile inainte ca orice candidat sa-si declare intrarea in competitie pentru presedintie, articolul din Spotlight ne indemna profetic sa urmarim atent activitatea lui Clinton, caci el s-ar putea sa devina urmatorul nostru presedinte.

Derek Shearer si programul lui Clinton.

Shearer a participat regulat la conferintele consilierilor economici ai lui Clinton si le-a ajutat la finisarea planul economic. El a fost cel care a ajustat politica acestei administratii fata de ’fosta’ Uniune Sovietica. Referindu-se la prietenii ultra liberali ai lui Hillary Clinton, Shearer a declarat presei ca ea nu prezinta un pericol pentru uzurparea autoritatii membrilor cabinetului si ca intrucat acesti liberali sunt prietenii ei personali, ea poate cina cu ei fara sa ameninte pe nimeni. In acelasi interview insa, Shearer a declarat ca el intrevede posibilitatea ca Hillary sa-i insoteasca pe membrii cabinetului pentru a le atrage atentia asupra unor probleme cheie!

Cartea lui Shearer A New Social Contract contine aceeasi ideologie ca si chemarea lui Clinton din A New Covenant. Herbert Katz, membru in consiliul orasului Santa Monica sub domnia lui Shearer, a declarat ca 'nimic nu ma poate speria mai mult decat interventia lui Derek in planificarea tarii'. Dupa ce o seama de senatori au primit copii dupa publicatia Secret, Shearer a fost fortat sa paraseasca Casa Alba. Dar influenta lui asupra lui Clinton a ramas.

Se pare ca dorinta lui Derek Shearer de a vedea un presedinte socialist la carma tarii a devenit realitate cu venirea la putere a lui Clinton. Nu ne surprinde faptul ca un numar de persoane recrutate de la IPS apar in administratia lui.

Leon Panetta si Les Aspin. Leon Panetta a fost intai numit seful Biroului Directiunii si Bugetului (Office of Management and Budget), iar apoi seful personalului (Chief of Staff), iar Les Aspin (membru CFR) a fost numit Secretar al Apararii, post pe care l-a parasit nu demult. Amandoi au fost cunoscuti ca admiratori ai IPS, iar cu ocazia aniversarii a 20 de ani de activitate anti-americana a acestui institut, Panetta si Aspin au fost cei care au tinut cuvantari omagiale si au depus eforturi pentru a colecta fonduri pentru aceasta organizatie. Panetta a semnat o scrisoare impreuna cu Cynthia Arnson (IPS) prin care cerea congresului sa opreasca ajutoarele date fortelor anti-comuniste din El Salvador. Seful acelui proiect era Fred Branfman, fost editor la revista CounterSpy, prietenul lui Philip Agee, agent KGB si fost agent CIA, responsabil pentru publicarea listei cu agenti CIA din alte tari. Numele lui Panetta apare si pe proclamatia din Mai 1993 prin care se onoreaza propagandistii comunisti Hugh si Dorothy DeLacy.

Les Aspin, sustinatorul lui Ron Dellums, si-a dat demisia in 1993 ca urmare a protestelor la eforturile lui de a pune armata in mana homosexualilor si a incompetentei lui in actiunea din Somalia.

Anthony Lake. Lake a fost instructor la IPS si la Centrul pentru Studiul Apararii Nationale, de unde l-a atacat vehement pe William Colby, directorul CIA, impreuna cu Barnet, unul din fondatorii IPS. A fost de asemenea asociat cu Orlando Letelier prin Centrul pentru Politica Internationala, o tribuna internationalista care critica acid guvernele vestice ignorand in acelasi timp atrocitatile comuniste. El a fost numit Consilier pentru Securitatea Nationala (National Security Advisor) desi a fost suspectat de a fi unul dintre cei care au ajutat la furtul documentelor Pentagonului, precum si a altor documente inmanate unor reporteri liberali. Doi dintre acestia, despre care se stie ca sunt in legatura cu Lake, Anthony Lewis si Neil Sheehan (New York Times) au puternice legaturi cu IPS. Lake a fost asistentul personal al lui Halperin a carui ura fanatica impotriva Statelor Unite este greu de egalat.

Stephen Solarz. Cand era senator, Solarz, membru in CFR, privea cu ochi favorabili activitatea IPS iar mana lui dreapta, Suzanne Butcher, i-a recomandat IPS ca o autoritate in drepturile omului. Solarz, cunoscut in lumea politica ca ’marxistul din Brooklyn’, a semnat scrisoarea lui Arnson impreuna cu Panetta; a tinut partea elementelor comuniste din El Salvador; si a luptat cu indarjire pana ce a izbutit sa opreasca formarea unei comisii care sa oblige martorii guvernamentali sa depuna sub juramant despre modul in care s-a musamalizat abandonarea prizonierilor de razboi americani. Cand Colonelul Millard Peck, seful Biroului Special pentru Prizonierii de Razboi, a demisionat dezgustat de presiunile exercitate de guvern ca sa deraieze cercetarile si a aratat aceasta in fata Congresului, Solarz, conform strategiei extremistilor de stanga, nu s-a referit la fapte ci s-a straduit din rasputeri sa distruga reputatia colonelului. Solarz mai detine un record dubios. Exista o lista cu sute de congresmani si reprezentanti care s-au infruptat din banii publici, imprumutand de la o banca afiliata Congresului fara sa-si mai achite datoria (banca ce intre timp a dat faliment); Solarz e in fruntea acestei liste cu peste sapte sute de mii de dolarii bagati in buzunarul lui propriu in mod fraudulos, cu impunitate. Pe acest caracter dubios l-a avut in vedere Clinton pentru postul de Secretar de Stat (a renuntat ulterior). S-a gandit apoi sa-l numeasca ambasador la Natiunile Unite, ca pana la urma sa-l numeasca ambasador in India. Din fericire nu a trecut la verificarea FBI-ului.

Timothy Wirth. Membru CFR, a fost candidat pentru postul de Secretar (ministru) pentru Interne, ca in final sa fie numit Subsecretar de Stat. Conduce de asemeni o conferinta pentru problemele populatiei sub egida Natiunilor Unite; pe biroul lui troneaza un vas mare plin cu prezervative. A semnat impreuna cu Panetta si Aspin scrisoarea lui Arnson si impreuna cu Patricia Schroeder l-a ajutat pe Gar Alperovitz la aplicarea ’democratiei economice’.

Patricia Schroeder. Membra CFR, a fost pe lista lui Clinton pentru postul de Secretar al Apararii. Co-semnatara a scrisorii lui Arnson, a votat in Congresul american impotriva unei legi care ar fi oprit divulgarea numelor agentilor americani, a condus o delegatie din partea Consiliului Mondial al Pacii despre care s-a spus ca este cel mai activ front al propagandei sovietice in miscarea pentru pace, l-a ajutat pe Alperovitz sa promoveze ’democratia economica’ a lui Shearer si a organizat o mica adunare informativa impotriva politicii de aparare a Statelor Unite la care au conferentiat fondatorul IPS, marxistul Richard Barnet si membrul partidului comunist italian Nino Pasti. In Congres a depus eforturi, impreuna cu Solarz, la torpilarea activitatii comisiei care trebuia sa studieze soarta prizonierilor americani din Asia de Sud-Est, transformand-o intr-o sinistra farsa. Robert Pelton, care are un post de radio propriu, a comentat ca aceasta comisie a fost de la inceput destinata sa fie scurt-circuitata de participarea masiva de stanga a unor persoane de tipul lui Pat Schroeder.

Morton Halperin. Les Aspin, in calitatea lui de Secretar al Apararii, l-a numit pe activistul IPS si membru CFR, Morton Halperin, ca Secretar Adjunct al Apararii pentru Democratie si Mentinerea Pacii, titlu pompos si potrivit afilierii lui internationaliste. Halperin nu s-a dezmintit: a fost de mare ajutor in reducerea armatei americane cu 25%, reducerea vaselor navale cu 25% si a fortelor aeriene cu 33%. Dupa cum arata William Hoar (The New American, Noiembrie 1993), Halperin s-a raliat regimurilor comuniste si cu greu isi poate ascunde intentia de a distruge suveranitatea Americii. El a fost unul dintre principalii complotisti in dosul Deciziei Prezidentiale No. 13 a lui Clinton, prin care se transfera trupele americane sub comanda Natiunilor Unite si a Deciziei Prezidentiale No. 25 cu privire la intelegerea dintre Statele Unite si Organizatia Natiunilor Unite, o decizie invaluita in mister si tinuta in asa mare secret incat in pofida demersurilor legale si a tuturor regulilor, nici macar membrilor Congresului american nu le-a fost posibil sa afle ce contine. Recent a izbucnit un mic conflict, evident ignorat in mass-media aservita guvernului: un soldat din armata americana stationata in Europa, Michael New, a refuzat sa imbrace uniforma Natiunilor Unite sub care trebuia sa serveasca in Bosnia, pe motiv ca el a jurat credinta constitutiei si natiunii americane si nu unui grup internationalist. Urmeaza sa fie deferit curtii martiale pentru ca isi respecta juramantul!!

Iata un sumar al activitatilor lui Halperin:

– la cererea IPS l-a aparat pe agentul KGB-ist Agee, deportat pentru spionaj, ale carui declaratii publice au provocat asasinarea unor agenti ai tarilor vestice;

– in timpul razboiului din Vietnam a devenit dusmanos Departamentului Apararii si a fost suspectat de a fi divulgat unele informatii militare secrete; - a condus un seminar sub auspiciul Centrului pentru Studii privind Securitatea Nationala unde a invitat un numar de persoane oficiale din serviciul secret sub pretextul unui dialog cu ei, ca apoi sa asmuta asupra lor o hoarda de membri IPS marxisti care i-au insultat si si-au batut joc de ei;

– a ajutat campania pentru drepturile politice prin care, impreuna cu Centrul pentru Studiul Securitatii Nationale, a izbutit sa anihileze incercarile CIA de a-i ajuta pe Savimbi in lupta lor impotriva unitatilor pro-sovietice si sa inlature legislatia introdusa de Blitz care ar fi interzis elementelor revolutionare sa ocupe posturi in guvernul federal.

La scurta vreme dupa aparitia publicatiei Secret Halperin si-a retras cererea pentru postul de Secretar Adjunct al Apararii, pentru ca, fara sa astepte prea mult, Clinton sa-l numeasca in Consiliul National de Securitate.

Robert Reich. Cu un an inainte de alegerile din 1992, un grup de stangisti care s-au botezat Citizens Transition Project, au inceput sa scrie o carte de doctrina extremista de stanga cu intentia de a o inmana noului presedinte. Titlul cartii este Changing America: Blue Prints for the New Administration si cartea contine un capitol intreg despre socializarea medicinii. A fost inmanata noului presedinte Bill Clinton. Printre cei care au contribuit se numara Cora Weiss, Jeff Faux, Robert Borosage, Derek Shearer (toti membri IPS), precum si cel care devenit noul Secretar la Muncii, Robert Reich.

Edward F.Feighan. Fost membru al Congresului (democrat), Feighan a condus campania lui Clinton in calitate de director al comunicatiilor. Cosignatar al scrisoarii lui Arnson, a avut numeroase legaturi cu gruparile marxist-revolutionare, printre care Center for Developmental Policy (CDP), IPS si North American Congress on Latin America (NACLA). Fondata de marxistii John Gerassi si Michael Locker (din brigada Venceremos a lui Castro), NACLA a fost sprijinita material de IPS prin Cora Weiss si a devenit in scurta vreme grupul marxist de suport al revolutionarilor din intreaga lume. Intentia lui Gerassi a fost sa creeze un corp revolutionar pentru pace care sa lucreze direct cu guerilele comuniste din America Latina si sa uneasca aceste unitati intr-un efort comun. Michael Locker s-a laudat ca toti cei cu care colaboreaza stiu ce inseamna marxismul. In 1983, Janet Shenk, vice-presedinta la NACLA, l-a escortat pe Feighan intr-un tur in America Centrala. Reintors bine indoctrinat, Feighan a pornit un atac impotriva politicii presedintelui Reagan in America Centrala si a cerut Congresului sistarea ajutorului dat statului El Salvador.

Feighan este deasemeni asociat cu CDP, un grup creat in 1977 de catre Lindsay Mattison. CDP si IPS au participat in multiple activitati comune. Feighan a organizat cu mare succes audierea televizata in fata Congresului a unor functionari si militari nemultumiti din Statele Unite pentru a discredita politica guvernului, care nu era destul de marxista acum 20 de ani. Fondurile pentru aceasta organizatie provin din surse comune cu ale IPS-ului, printre altii de la sustinatorii partidului comunist din grupul Bread and Roses Fund. Printre primii conducatori al CDC ii citam pe Isabel Letelier (sotia spionului cuban Orlando Letelier), Michael Klare (cel care a compus de fapt scrisoarea Cynthiei Arnson), Philip Stern (membru IPS), agentul KGB-ist I.F.Stone si Fred Branfman (unul din editorii revistei CounterSpy si coleg cu agentul dublu Agee). CDC a finantat turul de indoctrinare a lui Feighan in America Centrala. Reteaua de marxisti internationali cu care s-a inconjurat, ca si meritele lui revolutionare, l-au determinat pe Clinton sa-l coopteze in anturajul sau.

Robert Pastor. Ales de Clinton ca ambasador al Statelor Unite in Panama, Pastor are un trecut incarcat cu activitati subversive. In administratia lui Carter a ocupat postul de sfatuitor in Consiliul National de Securitate pentru problemele din America Latina. Congresul, pus in situatia de a acorda ajutor economic guvernului sandinist, a cerut garantii ca guvernul din Nicaragua nu suporta terorismul in alte tari. Aceasta garantie a fost data de fostul presedinte Carter, impotriva recomandarilor de la FBI si CIA, pe baza declaratiilor lui Pastor. Documente care au iesit la iveala recent demonstreaza ca Pastor a inselat Congresul cu buna stiinta si ca a depus toate eforturile pentru a aduce la putere guvernul comunist in Nicaragua. In 1981 Pastor impreuna cu intemeietorul IPS-ului a organizat in Washington un simpozion sub egida Centrului pentru Studii Cubane (o extensie a IPS) in care regimul lui Castro a fost descris in culori trandafirii in timp ce politica externa a Statelor Unite (desi inclinata spre stanga) a fost sever criticata. A colaborat cu IPS la studiul numit The Southern Connection care este fundamental anti-american si pro-comunist si in care se accentueaza superioritatea morala a regimurilor comuniste si se ataca anti-comunismul virulent care domina pe atunci opinia publica americana.

Mario Cuomo. Fost guvernator liberal al statului New-York, a fost considerat ca un serios candidat pentru Curtea Suprema. Membru in CFR, a fost de partea IPS intr-o actiune menita sa destabilizeze industria energetica. In 1978 Michael Harrington (fondatorul Comitetului Organizatoric pentru Democratie Socialista) si William Winpisinger, alt socialist, au format Coalitia pentru Energie a Cetatenilor/Muncitori (Citizen/Labor Energy Coalition - C/LEG) cu intentia de a impinge partidul Democrat si in final tara, spre stanga. Impreuna cu IPS, a luptat pentru a transfera industria energiei din sectorul privat in mainile statului explicand ca materia prima si preturile in acest domeniu sunt mult prea importante pentru a fi lasate in seama corporatiilor si trebuie sa fie controlate de guvern. Cu siretenie liberala tipica, grupul s-a prezentat nu ca un instrument in lupta pentru socializarea Americii ci ca un grup interesat de problemele consumatorilor. Cu sprijinul maselor inselate de catre acest grup, a izbutit sa impuna legislatii care au rezultat in falimentul multor uzine electrice. Afland stirea ca Long Island Lighting (cea mai mare uzina electrica din New-York) este pe pragul falimentului Cuomo a exclamat 'Asa le trebuie sunt o corporatie privata'.

Sam Brown. Colaborator cu Barbara Bick (membra a partidului comunist), IPS si Derek Shearer, a fost ales de Clinton sa reprezinte Statele Unite la Conferinta Europeana de Securitate si Cooperare, o agentie care chipurile trebuia sa urmareasca abuzurile drepturilor omului in regimurile comuniste. Senatorul Jesse Helms, iritat de aceasta alegere, a aratat ca Sam Brown si grupul lui au tinut partea Vietcongului si au defilat cu steaguri vietnameze si ca Brown a declarat ca ar fi fericit de o victorie a vietnamezilor. In urma dezvaluirii activitatilor lui anti-americane pro-comuniste, Brown a fost descalificat.

Joseph Duffy. A fost numit de Clinton seful Agentiei de Informatii a Statelor Unite, care furnizeaza fondurile (si directia politica) pentru postul de radio Vocea Americii. Intrebat despre orientarea sa politica, Duffy a recunoscut ca este un marxist revizionist (?) dar evident nu un maoist. Duffy a sprijinit material grupul pentru pace SANE ai carui directori sunt David Cortwright si Marcus Raskin, membri IPS.

Walter Mondale. Clinton l-a scos de la naftalina pe fostul vice-presedinte al administratiei Carter, Walter Mondale (membru CFR) si l-a expediat ca ambasador in Japonia. In timpul lui Carter, insarcinat fiind cu restructurarea CIA-ului, Mondale a luat masuri legislative care au zdruncinat agentia. De pilda a decis ca CIA nu are dreptul sa spioneze strainii de pe teritoriul Statelor Unite numai daca acestia au intentia sa calce in viitor legile federale! In plus a eliminat 800 de agenti din fortele CIA in momentul cel mai potrivit, cand sovieticii au invadat Afganistanul, iar CIA si alte agentii erau ocupate cu criza din Iran. Ca senator, Mondale a facut parte din comisia lui Franck Church, unul dintre senatorii cei mai dedicati activitatilor pro-comuniste. Asistentul personal al lui Mondale a fost David Aaron de la Centrul pentru Politica Internationala (Center for International Policy - CIP), o grupare nascuta din IPS sub directia spionului cuban Orlando Letelier. Ca vice-presedinte, Mondale l-a numit pe Aaron in Consiliul National pentru Securitate, iar acesta a adus cu sine alti doi fosti membri in comisia Church, Rick Inderfurth si Gregory Treverton, prieteni cu Letelier, ca sa-l ajute pe Mondale in ’reformarea’ CIA-ului. Mai mult, pentru a-si aduce la indeplinire sarcina, Mondale a cerut ajutorul Centrului National pentru Studiul Securitatii (Center for National Security Studies - CNSS), un alt grup derivat din IPS sub conducerea spionului KGB-ist Agee.

William Green Miller. Membru IPS, a facut si el parte din faimoasa comisie Church. Clinton l-a numit ambasador in Ucraina.

Jane Fonda. Ca ambasadoare pentru strangerea relatiilor (Goodwill Ambassador) la Natiunile Unite, Jane Fonda-Turner are la dispozitie sute de milioane de dolari din impozitele luate de pe cetatenii americani, pentru a instaura controlul populatiei in intreaga lume dupa tiparul Chinei. Reducerea populatiei este unul din obiectivele declarate pe fata ale Noii Oranduiri Mondiale; dupa unii cercetatori, telul internationalistilor este de a cobori populatia globului la 2 miliarde de oameni. Care vor fi mijloacele pentru a se atinge aceasta cifra este greu de aflat. Un fapt este clar: niciodata in istoria omenirii nu au existat concomitent atatea focare de incidente armate pe timp de ’pace’; se pare ca exista peste 30 de razboaie locale, desi traim sub scutul ’protector’ al Natiunilor Unite. Macelarirea populatiei este o modalitate de a te scapa de segmentul cel mai activ si mai greu de stapanit al societatii - tineretul. Incurajarea avorturilor pe scara globala este sarcina murdara a Janei Fonda.

Warren Christopher. In publicatia sa American Freedon Movement din Februarie 1993 (citata de Secret, p. 34) Dr. Provan arata cum Warren Christopher, membru CFR, a condus pe timpul lui Carter un grup de activisti liberali (numit Grupul Christopher) care a avut legaturi cu IPS si cu Transnational Institution sub conducerea spionului comunist Letelier. Astazi Warren Christopher ocupa pozitia de Secretar de Stat in administratia Clinton.

Strobe Talbott. La 28 decembrie 1993, Strobe Talbott a fost numit Secretar de Stat Adjunct de catre Christopher, desi experienta sa diplomatica este minima si numirea lui a ignorat o multime de alte persoane mult mai bine calificate. Christopher a explicat ca 'Strobe si cu mine suntem prieteni de 15 ani Am servit impreuna in conducerea Consiliului pentru Relatii cu Strainatatea' (The New American, vol. 10, no. 3, Februarie 1994). Ca student in jurnalistica la Yale, Strobe a scris editoriale furtunoase impotriva razboiului din Vietnam. Dupa ce a primit o bursa Rhodes a fost coleg de camera la Oxford cu Bill Clinton. Ca jurnalist la Times (unul din bastioanele miscarii de stanga din Statele Unite), Talbot si-a dezvaluit orientarea politica internationalista aratand in scrierea sa Nasterea Natiunii Globale din Iulie 1992 ca tarile sunt aranjamente sociale temporare si cu toata structura lor aparent permanenta, ele sunt artificiale si in scurta vreme natiunea ca atare va inceta sa existe iar notiunea de ’cetatean al lumii’ isi va asuma adevaratul inteles. Cu cateva luni inainte de invadarea Somaliei de catre Natiunile Unite, Talbott a scris tot in Times ca 'treburile interne ale unei natiuni erau in afara jurisdictiei comunitatii globale. Acum principiul ’interventiei umanitare’ castiga acceptiune'. Interventia umanitara a Natiunilor Unite a lasat 300.000 de cadavre in Irak si alte zeci de mii in diverse parti ale lumii unde mocnesc focarele revoltelor. Acelasi front unit sub comanda camarilei internationaliste a transformat Africa de Sud dintr-o tara prospera si stabila intr-o mocirla socialista cu economia in ruina si cea mai ridicata criminalitate din lume.

Johnetta Cole. A fost numita sefa unui grup imediat sub nivelul cabinetului, cu sarcina de a supraveghea educatia, artele si studiile umaniste. Cand Sandy Pollack, un membru activ al partidului comunist american, a murit intr-un accident de avion in Cuba, Johnetta Cole a varsat a mare de lacrimi la inmormantare si s-a imbratisat cu secretarul partidului comunist american, ambasadorul Uniunii Sovietice Dobrinin, presedintele Comitetului pentru Pace Iuri Jukov, al doilea secretar al Cehoslovaciei, al treilea secretar al Germaniei comuniste, reprezentantii Vietnamului de Nord si membri ai comitetului central al partidului comunist cuban. Johnetta Cole i-a urmat membrului IPS Landau in brigada Venceremos a lui Castro. Aceste activitati au fost scoase la lumina de revista Secret si l-au determinat pe jurnalistul Eric Breindel sa admita ca Johnetta Cole 'a avut legaturi extrem de apropiate cu miscarile comuniste din America intre 1970 si 1980. Nu exista nici o dovada ca si-ar fi schimbat ideologia.' Johnetta Cole a aplaudat interventia sovietica in Angola si a scris o serie de biografii ale lui Castro, intre care una intitulata 'Daca s-a intamplat in Cuba, de ce nu s-ar intampla si aici?' Cand Joan Baez si alti activisti impotriva razboiului au cumparat o pagina din New York Times in 1979 in care deplangeau faptul ca Vietnamul de Nord detine mii de prizonieri politici, Cole a contracarat cu informatii false in alta pagina a aceluiasi ziar, printre altele afirmand ca vietnamezii se bucura de drepturile omului mai mult decat oricand, iar detinutii politici nu erau altceva decat servitorii fostului regim barbar, care trebuiau re-educati; 'Nu trebuiau re-educati?' se intreaba ea retoric. O astfel de persoana este numita de Clinton sa supravegheze artele si educatia. Secretara pentru Educatie, Donna Shalala, Secretarul Adjunct al Apararii John Shattuck, Robert Alvarez de la Departamentul Energiei, toti sunt asociati cu IPS.

Hillary Clinton, IPS si terorismul marxist.

Hillary are sub conducerea ei sase secretariate ridicate la nivel de cabinet precum si o serie de ’sfatuitori’ in efortul ei de a sovietiza medicina in Statele Unite dupa prescriptiile de ’democratie economica’ ale lui Shearer. Se pare ca primul ei contact cu IPS a fost pe vremea cand era studenta la Yale si facea parte din comisia editoriala a ziarului Yale Review of Law and Social Action, unde in 1970 s-a publicat un articol de-al lui Borosage. In alt numar, editat de Hillary, a aparut un articol despre judecarea membrilor grupului terorist Black Panther pentru omor. Articolul era plin de simpatie pentru teroristi, dar in caricaturile insotitoare politistii erau aratati ca niste porci care guitau. In 1987-88 ca sefa a comitetului de directori la New World Foundation, Hillary a ajutat financiar a serie de grupari de stanga, inclusiv IPS, Comitetul pentru Ajutorarea Poporului din El Salvador (CISPES), National Lawyers Guild (NLG - oficial asociata partidului comunist american), Centrul pentru Studii Constitutionale a militantului stangist William Kunstler si teroristi de la Christic Institute.

CISPES. Aceasta organizatie la care Hillary a contribuit 5000 de dolari a fost clasificata drept un front comunist. Creata in 1980 ca o ramura a organizatiilor internationale pentru sprijinul guerilelor din El Salvador, adevaratul ei substrat subversiv a iesit la iveala in 1981 cand au fost capturate documente incriminatoare apartinand lui Farid Handel, unul din conducatorii guerilelor. Dintre membrii fondatori fac parte Farid Handel (fratele lui Shafik Handel, secretarul partidului comunist din El Salvador), sotia spionului cubanez Orlando Letelier, Isabela, membra IPS si Sandy Pollack, membra a partidului comunist american. Joe Cortina, expert in contraspionaj care i-a ajutat pe taranii din America Centrala in lupta lor impotriva teroristilor comunisti, a declarat: 'Lumea trebuie sa inteleaga ce a facut D-na Clinton suportand FMLN (guerila din El Salvador). Acesta este un grup terorist care a omorat si mutilat copii. Ca si armata de ocupatie sovietica din Afganistan, marxistii din El Salvador au utilizat mine deghizate in jucarii Poti desfigura o multime de copii cu 5.000 de dolari'.

National Lawyers Guild (NLG).

Contributia personala a lui Hillary la aceasta grupare a fost de 15.000 de dolari. Ca si CISPES, NLG este un front comunist angajat in lupta de aparare a elementelor subversive in fata legii si in aplicarea ideilor comuniste. La una din conventiile NLG, tinuta la Austin, Texas, lucrarile s-au incheiat cu Internationala comunista.

Seful IPS, Peter Weiss, a facut parte din conducerea NLG. IPS la randul lui a primit substantiale subventii de la Fundatia Rabinowitz, a carui director, Victor Rabinowitz, a fost presedintele NLG. De asemeni, Richard Barnet, fondatorul IPS, a recunoscut ca vizita lui la Hanoi nu ar fi fost posibila fara ajutorul NLG. In 1972 Marcus Rifkin (IPS), Ralph Stavers (IPS si NLG), Robert Borosage (IPS si NLG) si George Pipkin (IPS) au conceput un proiect numit Proiect pentru Securitatea Nationala desemnat sa neutralizeze eficacitatea organelor de spionaj americane. O extensie a acestui proiect, Proiectul pentru Responsabilitatea Guvernamentala, al carui conducator era Ralph Stavens, a starnit o serie de scandaluri menite sa erodeze increderea cetatenilor in guvern. Acestea sunt o parte din activitatile gruparilor pentru care Hillary Clinton si-a donat banii.

William Kunstler. Are fara indoiala cele mai radicale vederi dintre toti membrii NLG. Este fondatorul Centrului pentru Studii Constitutionale, sub al carui nume inocent se ascunde toata ura impotriva libertatilor democratice, centru pentru care Hillary si-a donat o parte din averea ei personala. In 25 martie 1993 s-a prezentat la canalul de televiziune ABC o emisiune intitulata 'Cel mai urat avocat din America' (The Most Hated Lawyer in America) la care spectatorii l-au putut vedea pe Kunstler tinand o cuvantare in fata steagului sovietic in care a explicat de ce asasinarea presedintelui Kennedy este o fapta laudabila, ovationandu-l apoi pe asasinul care a impuscat cinci politisti si a explicat de ce-i va apara pe cei implicati in minarea Centrului Mondial de Comert (World Trade Center) din New York. In Biographical Dictionary of the Left, Francis X. Gannon arata legaturile lui Kunstler cu IPS.

Inca din 1961 Kunstler a fost angajat intr-o serie de agitatii politice. Clientii pe care i-a aparat in justitie au fost agitatori rasisti ca Rap Brown or revolutionari radicali ca Abbie Hoffman, Jerry Rubin si David Dellinger. Kunstler a fost afiliat la grupari marxiste cu nume inselatoare ca Comitetul Cetatenilor pentru Libertatile Constitutionale, sau Comitetul National pentru Abolirea Comisiei de Investigare a Activitatilor Anti-americane; a conferentiat la aniversarea a saptesprezece ani de la infiintarea ziarului comunist The National Guardian; a fost consilierul Studentilor pentru o Societate Democratica si sfatuitorul grupului terorist Black Panther; a aparat cele sapte persoane implicate in scandalul provocat la conventia democrata din Chicago (1968) cu care ocazie comportarea lui ofensatoare in fata curtii i-a adus o sentinta de patru ani. Eliberat pe cautiune a facut un tur al universitatilor, lasand in urma lui demonstratii violente cu incendii si busculade. Despre moartea unui politist ucis brutal de un criminal, Kunstler a comentat ca politistul si-a meritat soarta iar asasinarea lui fara judecata este justificabila. In schimb a gasit scuze pentru fortele de securitate comuniste din Vietnamul de Nord, care au de-minat un teren fortand anti-comunisti sa-l calce in picioare pana au explodat ultima mina. Sa nu uitam, Hillary Clinton, co-presedinta Statelor Unite, a donat bani pentru William Kunstler.

Christic Institute. Hillary a donat de asemenea 20.000 de dolari pentru aceasta institutie specializata in intentarea de procese costisitoare impotriva patriotilor adevarati (ca de ex. generalul John Singlaub). Dupa propriile lor declaratii, membrii acestui institut utilizeaza terorismul legislativ pentru a-i pedepsi pe cei opusi comunismului. Legatura lor cu IPS este politica si financiara: au fost subventionati de Cora Weiss, au primit, impreuna cu IPS, fonduri de la fundatiile Bydale si Charles Stuart Mott si de la Hillary Clinton. Dupa cum arata Dr. Huck, citat de Secret, Christic Institute admite colaborarea cu comunistii si se mandreste cu faptul ca, atunci cand intreaga omenire se zbate sa scuture jugul tiraniei de tip sovietic, face parte alaturi de IPS din cele circa cincizeci de grupari de stanga din Washington care depun toate eforturile pentru prezervarea acestei forme bestiale de guvernamant. Cei care au luptat in Coreea si Vietnam impotriva comunismului sunt batjocoriti si improscati cu noroi de catre cei care au refuzat sa lupte si sunt adusi sub diverse pretexte in fata justitiei de catre cei care in cuvintele Art. III sect. 3 din Constitutia Statelor Unite 'adera la inamic, dandu-le ajutor si sprijin', adica tradeaza.

Dupa afirmatiile lui Hillary, ea a ajutat aceste organizatii pentru ca erau ’progresiste’. Chiar dupa ce s-au discutat public legaturile lui Hillary cu gruparile marxist-teroriste, ea nu s-a distantat de vederile lor; si ea este, conform propriilor ei afirmatii, ’co-presedinta’. Ca guvernator al Statului Arkansas Clinton isi lua deciziile impreuna cu Hillary; iar la conventia din New York in campania prezidentiala, Hillary a spus: 'Votati pentru el (Bill) si ma aveti si pe mine'.

Cei care s-au bucurat de victoria in alegeri a cuplului Bill-Hillary sunt activistii de stanga. Dupa aprecierile lui Jarvis Tyner, director in ierarhia partidului comunist american, 'alegerea lui Clinton-Gore a insemnat eliminarea aripei de dreapta', iar seful partidului comunist, Gus Hall, a apreciat ca ultimele alegeri prezidentiale au demonstrat declinul inerent al sistemului capitalist. Conducerea partidului comunist american a adoptat un plan de lucru care cere concentrarea eforturilor ca sa determine administratia Clinton sa legifereze crearea de posturi publice si un nou sistem de sanatate publica. Planul de lucru prevede de asemeni miscari ’populare’ care sa promoveze anumiti candidati in guvernele locale pentru a stabili o noua platforma partinica la acest nivel.

Sovieticii au sprijinit elementele de stanga din Statele Unite pentru a instaura la conducere un presedinte inclinat sa sprijine marxismul. In 1988 Raymond Wannall (fost director adjunct in FBI), Robert Morris (fost consilier in subcomitetul Senatului privind securitatea interna) si altii au prezentat un raport al FBI-ului care arata ca membri ai serviciului sovietic de informatii au cules date cu privire la candidatii la presedintie, cu intentia de a-i discredita pe cei care nu sunt pe placul Moscovei. Comentand raportul, Dr. Busiek observa: 'Sovieticii nu doresc nimic mai mult decat un idiot util la presedintia Statelor Unite caruia oamenii lor sa-i indrume gandurile, actiunile si deciziile'. Si il au.

Cum se poate ca o functie atat de inalta si de publica sa fie ocupata de un om cu un bagaj enorm de faradelegi, cu un sir de scandaluri in administratie fara precedent ca numar si gravitate, scaldat in imoralitate, incapabil sa spuna adevarul (a aparut chiar o carte cu titlul The Dysfunctional President, scrisa de un psiholog care descrie conditiile familiare in care a crescut Clinton si care au determinat tiparul lui psihologic facandu-l incapabil sa discearna realitatea de fantezie), bagat, pare-se, in traficul cu stupefiante, acuzat public de instigare la omor (sunt aproximativ 40 de victime, intre care doi adolescenti, care au murit in conditii suspecte sau asasinati banditeste si care au fost toti sau asociati direct cu Clinton sau intamplarea i-a facut sa cunoasca anumite fapte incriminatoare), un om care s-a sustras miseleste de la serviciul militar, care a distrus fibra morala a tarii? si cum se poate mentine acest om in functie in ciuda acestor scandaluri? si cum poate fi reales?

Raspunsul este simplu daca acceptam teza conform careia exista un adevarat guvern fantoma in spatele guvernelor ’alese’ de popor, care are puterea politica si financiara sa creeze evenimente politice si economice adecvate pentru telul lui si care isi alege candidatii dintre cei mai josnici si plecati slugoi, care sunt educati pentru a-l servi fara deviere si sunt apoi lansati de catre mass-media stabilimentului ca noi stele politice. Aproape 90% din toate ziarele din Statele Unite apartin unui numar foarte restrans de familii care fac parte din aceasta conspiratie. Asa se explica de ce multe fapte sunt trecute sub tacere, iar cele care erup sunt distorsionate fara rusine. Astfel, in mod natural, politica interna si externa americana urmeaza acelasi curs indiferent de partidul din care emana presedintele, daca este Republican sau Democrat. In momentul de fata singurul lucru care ii deosebeste pe membrii celor doua partide asa zis opuse este retorica: faptele si actiunile lor insa indica identitate ideologica. Si politica lor urmeaza un curs care va aduce in mod inexorabil in anul 2000 un guvern mondial tiranic. Deschiderea oficiala a noii ere a fost facuta cu sacrificarea a 300.000 de irakieni de fostul presedinte Bush, care a anuntat ca omenirea a pasit in Noua Oranduire Mondiala. In mod curios, desi a intrat in frazeologia tuturor politicienilor ’pe linie’, nu exista inca o definitie precisa a acestui termen. Dar intelesul lui poate fi deslusit din telul globalistilor, care au conspirat timp de decenii daca nu de secole ca sa instaureze cea mai monstruoasa dictatura globala de tip marxist, in care granitele si nazuintele nationale vor fi anihilate si sistemul monetar va fi inlocuit cu un sistem de transfer electronic in care mana grea a guvernului ii poate anihila cu usurinta pe cei incorect politic, iar religia crestina va fi inlocuita cu o doctrina satanica. Pare fantastic? Din pacate exista legislatie votata in Congresul american si semnata de toti presedintii incepand cu Kennedy si terminand cu actualul presedinte, prin care suveranitatea Statelor Unite este gradat transferata Natiunilor Unite, armata este decimata, slabita moral, iar controlul asupra populatiei incepe sa se faca ca in Romania sub Ceausescu sau Ana Pauker. Dolarul neschimbat de atatea sute de ani primeste in primavara anului 1996 o noua infatisare. Cine se ascunde in spatele acestor transformari? Din pacate, ca in astronomie, unde se stie precis directia centrului spre care graviteaza galaxiile dar nimeni nu stie ce rezida in centrul universului, tot asa si in conspiratia care are loc dupa culisele teatrului politic se cunosc doar anumite grupuri ale caror actiuni converg spre acelasi tel globalist dar care, neindoios, sunt instrumente ale unui grup foarte puternic tinut in intuneric absolut. Iar oficialitatile guvernamentale care impun noile directii nu sunt decat trambitasii care anunta lumii venirea Noii Ere.

In pragul razboiului cu Irakul, generalul Skowcroft, consilierul lui Bush, a declarat: 'Suntem in preajma unui eveniment colosal - nasterea Noii Oranduiri Mondiale'. In cartea sa The Keys of this Blood, Pr. Martin Malachi il citeaza pe Papa Ioan Paul II care spune: 'La sfarsitul acestei decade, vom trai sub primul guvern mondial care a existat vreodata in societatea natiunilor un guvern cu autoritate absoluta in a decide problemele de baza ale supravietuirii omenesti', ca apoi sa adauge 'Guvernul mondial este inevitabil'. Senatorul Hatfield din Oregon, tot in legatura cu iminenta incepere a ostilitatilor cu Saddam Hussein, i-a scris lui Bush: 'Vreau sa te asigur ca te voi sprijini din toate puterile pe tine si pe tinerii de sub comanda ta. Doresc sa-mi unesc fortele cu tine pentru faurirea Noii Oranduiri Mondiale'. Iar Norman Cousins a declarat in 1985: 'Guvernul mondial este inevitabil. Nici un argument pentru sau impotriva nu poate opri acest fapt'.

Istoria conspiratiei duce la Dr. Adam Weishaupt, profesor de drept la universitatea din Ingolstadt, Bavaria. Apostol luciferic, evreu convertit de forma la catolicism, religie pe care mai tarziu a abandonat-o, a fost foarte activ in miscarea masonica si in vrajitorie. La 1 Mai 1776 (retineti data!) a infiintat o secta numita Illuminati, al carei tel a fost de a distruge crestinismul si de a pune bazele unui guvern mondial, in care o rasa superioara de oameni-divinitati vor conduce omenirea intr-o era de aur. Majoritatea oamenilor, dupa Weishaupt, sunt ignoranti si fara valoare; acestia vor fi sau distrusi sau redusi la serbie. Masinatiile care vor impinge omenirea spre acest tel trebuie mascate prin actiuni filantropice. Succesul lui a fost enorm si l-a facut sa exclame 'Oh, omule, exista ceva pe lume ce nu poti fi facut sa crezi?'. Conspiratia a zdruncinat Europa din temelii cu revolutia franceza in care se pare ca intre doua si cinci milioane de oameni au pierit macelariti in mod sadic. Simbolul illuminatilor este triunghiul, care este si simbolul Noii Oranduiri Mondiale. Organizatia lui Weishaupt a trecut Atlanticul si a mocnit subteran timp de aproape doua secole, ca sa erupa in Statele Unite la inceputul secolului nostru. In 1913 s-a format Consiliul pentru Relatiile cu Strainatatea (Council on Foreign Relations - CFR) care a devenit extrem de puternic, in special dupa votarea actului care a creat banca centrala din America, numita Sistemul Federal de Rezerva (Federal Reserve System). Acest act a fost ratificat in timpul sarbatorilor de Craciun din 1913, cand majoritatea senatorilor erau plecati in concediu iar cei prezenti erau sau parte din conspiratie sau, preocupati fiind de organizarea sarbatorilor, n-au acordat atentie celei mai distrugatoare infamii ce se desfasura sub nasul lor. De la inceput actul acesta a fost conceput ca o masiva inselatorie: desi este prezentat ca ’federal’, este de fapt un sistem bancar privat; titlul vorbeste despre ’rezerva’ dar in realitate banca centrala nu are si nu a avut niciodata o rezerva de bani, ci este doar mijlocitorul prin care se transfera averea oamenilor in cuferele bancilor internationale. Din consortiul bancilor care fac parte din acest ’sistem federal’, numai una singura stationeaza pe teritoriul Statelor Unite, celelalte sunt in Europa si toate sunt legate intr-un fel sau altul de familia Rothschild.

CFR este izvorul care alimenteaza toate entitatile politice, financiare, militare si de comunicatie din Statele Unite. Incepand cu presedintele Wilson, pana in prezent, cu o singura exceptie, toti secretarii de stat (pozitia cea mai puternica in guvernul american dupa presedinte) au fost membri CFR; 90% din posturile cheie din administratie sunt ocupate de membri CFR. Toti directorii sistemului bancar asa zis federal si toti membrii influenti din mass-media apartin acestei elite. CFR este controlat de catre familia Rockefeller, in cooperare cu familia Rothschild; ambele sunt familii de francmasoni. Exista aproximativ 2.500 de membri in CFR. Iata o scurta lista a celor mai activi pe arena politica: Cyrus Vance (fost Secretar de Stat); Paul Volker (fost presedinte la Federal Reserve Board); Henry Kissinger (fost Secretar de Stat, unul dintre cei mai viciosi, extrem de activ pentru promovarea guvernului mondial, turul lui in Africa sub administratia lui Nixon a fost urmat de destabilizarea multor guverne care au sucombat sub opresiunea regimurilor comuniste; ultima lui isprava a fost destramarea opozitiei din Africa de Sud si instaurarea comunistului Nelson Mandela); George Bush (fost presedinte, mason de gradul 33, fost vice-presedinte al Comisiei Trilaterale din care a demisionat de forma cand a fost cooptat de Reagan - prin Rockefeller - ca vice-presedinte); David Rockefeller (pe care dupa atentatul la viata lui, Reagan l-a numit pe consilier in problemele externe); Alan Greenspan (actualul presedinte la Federal Reserve Board care urmeaza aceeasi politica de spoliere a cetatenilor, extinsa asupra Mexicului dupa semnarea acordului NAFTA); Ross Perot (comediantul care a inselat 19 milioane de alegatori americani care au crezut in sinceritatea sentimentelor lui nationaliste si au rupt unitatea votantilor facand posibila alegerea lui Clinton cu o minoritate de voturi sub 50 %. In momentul de fata, Ross Perot incearca aceeasi farsa prin crearea unui al treilea partid si poporul american se va trezi cu Clinton pentru alti patru ani la carma tarii; dupa parerea unor analisti acestea vor fi ultimele alegeri ’libere’; inca un termen prezidential sub marxist-clintonisti va sovietiza lumea); Jesse Jackson (asa zis pastor, marxist, demagog priceput, rasist, plin de ura fata de albi, care dupa propriile lui relatari pe vremea cand isi castiga existenta ca chelner scuipa in cafeaua pe care o ducea consumatorilor, actualmente milionar si candidat la presedintie); Colin Powell (negru, fostul sef al armatei, inteligent, abil, are aceleasi convingeri ca si Clinton dar nu si aventurile lui amoroase, se pare ca puterea oculta il pregateste ca o alternativa prezidentiala la Clinton daca populatia ajunge sa-l cunoasca prea bine pe acesta); Gerald Ford (fost presedinte, singurul care nu a fost ales, ci cules de Nixon, ca apoi sa-i urmeze ca presedinte dupa afacerea Watergate, figura stearsa care si-a platit tributul la stapani linistit, fara evenimente colorate); Jimmy Carter (fost presedinte, care pana la venirea lui Clinton a fost considerat ca cel mai bun presedinte pe care l-au avut sovieticii in Statele Unite, demagog de prima clasa care sub pretextul drepturilor omului a impus prin greutatea guvernului american masuri socialiste, ca de pilda in El Salvador unde ajutorul militar a fost conditionat de socializarea agriculturii dupa tiparul Cubei); Bill Clinton (actualul si probabil viitorul presedinte, care a distrus structura sociala in asa fel incat vor dura secole pana se vor inlatura racilele impamantenite de el); Newt Gingrich (alt demagog de talent, care reprezinta asa zisa fractiune conservatoare a partidului Republican, este in realitate un instrument valoros pentru promovarea Noii Oranduiri Mondiale si este responsabil pentru votarea legislatiei NAFTA si GATT care au devastat economia americana si mexicana si au imbogatit bancherii internationali).

Reprezentantii cu greutate ai mass-mediei sunt membri CFR: Dan Rather, Bill Moyers, Ted Koppel, Irving Levine, Barbara Walters, David Brinkley, Tom Brokaw, John Chancellor si Diane Sawyer.

Telul CFR-ului este de a distruge suveranitatea Statelor Unite si de a capitula in fata unui guvern mondial, reprezentat in forma embrionara de Natiunile Unite. Amiralul Chester Ward, care a fost membru CFR timp de 16 ani, a aratat dorinta acestui grup de a submina suveranitatea si independenta Statelor Unite si de a o impinge sub autoritatea unui guvern mondial.

Comisia Trilaterala. Fondata in 1973 de catre David Rockefeller, aceasta este de fapt o extensie executiva a CFR-ului. Director este Zbigniew Brzezinski, fost profesor la Universitatea Columbia care in administratia lui Carter fusese consilier in problemele securitatii statului; presedinte este David Rockefeller. Comisia are aproximativ 200 de membri din 12 natiuni europene, Canada, Statele Unite, Mexico si Japonia. Acest grup, impreuna cu Clubul din Roma, a impartit planeta in zece bio-regiuni, in care Statele Unite are numarul unu, Europa doi si Japonia trei. Aceste trei grupuri reprezinta puterile centrale intr-un guvern transnational intins peste cele zece regiuni. Aceste natiuni, numite si G7 (adica cele 7 mari puteri industriale), vor fi centrul puterii financiare si politice. Statele Unite vor fi transformate intr-o comunitate globala de natiuni. In cartea sa With No Apologies, fostul senator Barry Goldwater ii acuza pe David Rockefeller si cabala sa de internationalisti ca vor sa preia controlul politic al guvernului. Iata cativa membri ai acestei comisii: George Bush (care pana la alegerea lui ca vice-presedinte in administratia Reagan fusese vice-presedinte al comisiei Trilaterale); Zbigniew Brzezinski (ale carui idei marxiste sunt permanent citate de new media); Henry Kissinger (element extrem de periculos, despre care s-a scris ca a fost recrutat de KGB intr-o carte care nu a fost disputata, al carei autor nu a fost dat in judecata pentru defaimare, ci ca orice scriere care spune un adevar iritant pentru conspiratia plutocratiei internationale, este ignorata); apoi Brent Skowcroft, Jimmy Carter, Cyrus Vance, Jesse Jackson, Bill Clinton si altii.

Societatea Craniu si Oase (Skull and Bones) a Universitatii Yale. Este una dintre cele mai puternice organizatii secrete care imping omenirea spre Noua Oranduire Mondiala. Membrii ei au pozitii influente in societate, ca de pilda David Rockefeller, George Bush, William Buckley, generalul Brent Skowcroft, Averil Harriman. In fiecare an universitatea Yale alege 15 noi cadre dintre proaspetii absolventi. Ceremonia de initiere este macabra. Neofitii sunt culcati intr-un sicriu, beau sange dintr-o teasta omeneasca, fiind inconjurati de zvastici, semnul regelui-soare etern babilonian, apoi se ridica ca noi nascuti oameni-zei. Anthony Sutton descrie astfel orientarea lor politica in cartea sa America’s Secret Establishment - Introduction to the Order of Skull and Bones: 'Vom utiliza procesul dialectic Hegelian pentru a crea o societate in care statul are puterea totala si absoluta, o noua oranduire mondiala in care statul este absolut iar individul isi poate gasi libertatea numai in oarba supunere fata de stat'.

Juramantul depus la initiere il absolva pe neofit de orice alte angajamente si este mai presus de orice alte juraminte, inclusiv cel de a apara si mentine constitutia Statelor Unite. George Bush a infaptuit scopul acestui ordin cu pretul a sute de mii de vieti omenesti curmate violent si a accelerat mult distrugerea civilizatiei vestice. El este si cel care a initiat NAFTA, concretizata apoi de succesorul sau, Clinton.

Bilderbergerii. Cand a fost conceputa aceasta organizatie nu se stie, se stie doar faptul ca prima adunare ultrasecreta s-a tinut in 1953 in hotelul Bilderberg, de unde numele societatii. Se mai stie ca are intruniri secrete in fiecare an in Europa, cu enorme precautii pentru a mentine anonimatul participantilor. Hotelul, de obicei izolat de marile artere si situat in afara oraselor, este complet evacuat, apoi fortele politienesti inconjoara intregul perimetru si nu admit pe nimeni fara invitatie sau legitimatie speciala. Participantii sosesc in helicoptere astfel incat nu pot fi identificati. Nici un om de stat nu se bucura de asemenea protectie din partea serviciilor politienesti, nici chiar capeteniile comuniste. Totusi, acest masiv zid protector a putut fi patruns si suficiente informatii au putut fi adunate si aduse la lumina zilei pentru a ne forma o imagine asupra acestui grup conspirativ ultrasecret. Numarul membrilor este de aproximativ 100, dintre cei mai puternici si supra-bogati indivizi din Europa si Statele Unite. Acest grup se suprapune cu alte grupari ca CFR sau Comisia Trilaterala. Printre membrii ei americani se numara David Rockefeller, Henry Kissinger, Zbigniew Brzezinski, Robert MacNamara, Gerald Ford, William Buckley (creerul asa-zisului segment conservator din SUA) si Catherine Graham (redactorul sef al ziarului ultrastangist The Washington Post). Din partea Europei fac parte baronul Edmund Rothschild care controleaza aproape intreaga industrie petrolifera din est, stabileste pretul aurului in lume si este un adept al doctrinei luciferice a francmasoneriei, Helmut Kohl din Germania, printul Bernhardt al Tarilor de Jos, printul Charles al Marii Britanii si Lloyd Bentsen. Se pare ca in ierarhia gruparilor secrete conspirative Bilderbergerii ocupa locul de frunte.

Unii dintre membri acestor grupari au fost socati cand li s-au revelat masinatiile subversive in care s-au trezit angajati si au criticat deschis activitatea lor (ca amiralul Ward); altii cu mai putina greutate sociala si-au pastrat anonimatul dar au cautat sa faca cunoscut lumii ce se pregateste. Dar care este asocierea lui Clinton cu aceste grupari?

Initial Clinton a fost strans legat de fostul senator McGovern, unul dintre cei mai pro-comunisti senatori. McGovern este membru in ACLU, o organizatie avocateasca al carei tel principal este distrugerea bisericii crestine. Apoi tanarul Bill Clinton a beneficiat de o bursa Rhodes la universitatea Oxford, sistem de burse initiate de Cecil Rhodes ca un plan de a educa si indoctrina agenti englezi si americani care sa devina conducatori activi in Noua Oranduire Mondiala. Fritz Springmeyer scrie in cartea sa Be Wise As Serpents ca bursa Rhodes este o introducere in Illuminism. Clinton a urmat cateva cursuri la universitatea din Georgetown unde mentorul lui a fost profesorul Carroll Quigley, care a influentat in cea mai mare masura gandirea lui politica. Dupa spusele proprii, Carroll Quigley a fost singura persoana din afara grupului care s-a bucurat de totala incredere din partea CFR, in asa masura incat a fost lasat sa studieze documentele secrete ale Consiliului. Rezultatul a fost un tom masiv, intitulat Tragedy and Hope, in care activitatea subversiva si telul final - controlul absolut al popoarelor sub mana de fier a unei plutocratii putred de bogate - iese discret la iveala. Descrierea plutocratiei este facuta admirativ; Quigley a fost trup si suflet dedicat ei. De la universitatea din Georgetown Clinton s-a mutat la Yale, sediul organizatiei secrete Craniu si Oase. Nu stim daca a izbutit sa obtina o diploma, sau miscarile lui au fost dictate de motive pur politice. Nu incercam sa minimalizam capacitatea intelectuala a lui Clinton: dupa parerea multora este unul dintre cei mai inteligenti presedinti, este foarte fluent, rapid in riposte, dar din nefericire, integritatea caracterului sau lasa mult de dorit iar ambitia sa paranoica de parvenire il face extrem de periculos. Clinton a fost invitat sa participe la intrunirea Bilderbergerilor din Baden-Baden in 1991 (The Spotlight, 22 Iulie 1991); de obicei astfel de invitatii de fac numai celor selectati pentru a juca un rol politic. Ziarul The Spotlight din 20 Aprilie 1992 (p.3) indica numirea lui Bill Clinton in candidatura partidului Democrat bazandu-se pe aceasta invitatie.

Teoria grupurilor conspiratoare care conlucreaza pentru distrugerea civilizatiei vestice si inlocuirea ei cu o tiranie satanica globala, a fost atacata si ridiculizata de mass-media. In sine teoria pare asa de fantastica si greu de admis incat este foarte vulnerabila si usor de ridiculizat. Se poate vedea insa modul sustinut in care lucreaza aceste grupari subversive, caci avem zilnic sub ochi in Statele Unite opera lor si insemnele lor. Emblema Illuminati-lor este inscrisa in marele sigiliu care apare pe dolarii americani. Telurile Illuminatilor au fost: 1) distrugerea guvernelor democratice; 2) abolirea dreptului la proprietatea privata; 3) distrugerea crestinismului; 4) stabilirea unui guvern mondial; 5) elevarea lui Lucifer pe tronul lumii, arata Dwight Kinman (The World’s Last Dictator: Solid Rock Books, Inc., 1995).

Sa examinam emblema de pe dolar. Triunghiul din interiorul cercului reprezinta simbolul satanic al lui Lucifer in credinta babiloniana. Babilonienii se inchinau lui Lucifer (satana), astrelor ceresti (soarelui, lunii si stelelor) si zeitei pamantului, organizate toate intr-o trinitate satanica folosita ca o blasfemie adusa trinitatii crestine. Benjamin Creme, directorul miscarii Noua Era, leaga triunghiul de venirea Messiei, conducatorul noii lumi, identificat in Biblie ca Anticristul. Triunghiul isi are locul lui de cinste in logo-ul Natiunilor Unite. Triunghiul este si simbolul celor angajati in miscarea globala pentru protejarea mediului inconjurator. Natiunile Unite au recunoscut Marea Invocare ca fiind rugaciunea oficiala a Zilei Pamantului (Earth Day) din Aprilie 1990. Aceasta este o rugaciune satanica care ii cere lui Lucifer sa se reintoarca si sa-si stabileasca imparatia pe pamant. In timpul acestui mare eveniment, pe ecranele televizoarelor apareau triughiuri albe si verzi. Texe Marrs scrie in cartea sa Mystery Mark of the New Age: 'Djwahl Khul, mai-marele demonic tibetan, arata ca triunghiul, prin Marea Invocare, reprezinta energiile combinate ale tatalui solar ’Hristosul’, cu ale ierarhiei si cu ale umanitatii. Tradus in termeni crestini triunghiul reprezinta energia combinata a satanei, al falsului Hristos al Noii Ere si al ingerilor demonici ai iadului si pamantului'.

Pe dolarul american, in apexul triunghiului salasluieste atot-vazatorul ochi al satanei, care era in vechiul Egipt ochiul lui Ra, regele soarelui. Piramida este formata din 13 randuri de pietre (13 este numar satanic; la 13 Octombrie 1307 au fost arestati Templierii in Franta, impreuna cu seful lor Jacques de Molay, in jurul caruia isi tes francmasonii ritualurile oculte). La baza piramidei este inscrisa o data in cifre romane: 1 Mai 1776 (si nu 4 Iulie 1776, ziua independentei!!) care este data cand a fost fundata miscarea subversiva Illuminati; tot ziua de 1 Mai a fost aleasa ca ’ziua solidaritatii internationale a oamenilor muncii’. In banderola de la baza cercului este scris NOVUS ORDO SECLORUM, noua ordine a erelor, codul pentru Noua Ordine Mondiala sau guvernul global. Se pare ca anul 2000 este sorocul la care visul milenar al acestor fauritori ai sclaviei asiatice universale de tip sovietic se va concretiza prin instaurarea guvernului mondial; atunci piramida din sigiliu va fi unificata simbolic si soarta omenirii si a civilizatiei va fi pecetluita pentru multa vreme.

Multi zambesc cand aceasta miscare subversiva este legata de satanism. Oare diavolul exista? Ceea ce se pierde din vedere este faptul ca nu are importanta ce credem noi ci ce cred membrii conspiratiei satanice. In cartea sa The Franklin Cover Up, John DeCamp descrie cum pe cand era membru al comisiei judiciare din Senatul statului Nebraska, a investigat o afacere foarte dubioasa in care erau amestecate nume de politicieni si oameni de afaceri cu mare greutate (vezi Pana unde am ajuns, pp. 54-62). Si-a publicat rezultatele anchetei intr-o carte din doua motive: n-a putut deschide un proces doar cu datele stranse, caci eforturile lui s-au lovit de monolitul tacerii al sistemului judiciar pervertit din Statele Unite; si apoi a cautat sa evite soarta predecesorului lui, un procuror cinstit care in momentul cand a adunat suficient material ca sa porneasca o actiune in tribunal, a fost ucis intr-un accident ciudat, musamalizat cu aceeasi ardoare ca si asasinarea lui Kennedy, a lui Luther King, a jurnalistului englez Spiro, ca asa-zisele sinucideri ale lui James Forrestal si Vincent Foster mai recent si ca moartea multor ’accidentati’. ’Accidentele’ insa se pare ca nu-i pasc asa de usor pe cei care au dat publicitatii documentele colectate: William Cooper de pilda, care a scapat miraculos dintr-un asemenea ’accident’ si apoi a inceput o campanie publica prin radio si prin propria sa publicatie, denunutand activitatile anti-sociale si anti-nationale ale guvernului, e convins ca numai faptul ca e disident notoriu il mai tine in viata - caci moartea lui poate fi direct atribuita celor pe care-i critica deschis si guvernul din umbra nu vrea sa-si dea arama pe fata inainte de a-i dezarma pe americani.

In cartea lui DeCamp se descrie un cerc de oameni extrem de influenti, din guvern, politie, CIA, etc., care practicau homosexualitatea si satanismul pe copii. Descrierile grafice sunt socante. Brutalitatea cu care au fost ucisi copilasii dupa ce erau sfartecati intern de lascivitatea acestor demnitari este greu de imaginat, dar explica lipsa totala de consideratie pentru viata omeneasca cu care au fost conduse operatiile in Waco, Texas sau la Ruby Ridge, Idaho. DeCamp conchide ca satanismul nu este un eveniment izolat intamplat numai in statul Nebraska, ci este vorba de o practica larg raspandita unde, pentru diversitate in petrecerile lor desfranate, acesti demnitari si oameni influenti fac schimb de copii inter-state. Desi cartea abunda de nume rezonante, nici unul nu l-a dat in judecata pe DeCamp pentru defaimare, dar nici nu se face o ancheta oficiala si se pastreaza o tacere mormantala. Cartea nu se poate obtine decat direct de la autor: nici una din librarii nu indrazneste sa o puna pe piata, in tara in care lumea crede ca libertatea de expresie este un fapt si nu o vorba goala. In scoli Biblia crestina este interzisa, cu pedepse grave pentru cei care incalca aceasta regula, in schimb biblia satanica exista pe toate rafturile scolilor publice in virtutea ’libertatii de expresie’.

Aceasta mica incursiune in viata politica actuala a tarii care candva a fost cea mai bogata si puternica din lume are un singur scop pentru audienta romana: sa inteleaga ca nu are prieteni. Toate guvernele vestice ca si cele din tarile asa zis ’eliberate de sub comunism’ lucreaza la unison pentru un tel comun - instaurarea unui guvern mondial, distrugerea crestinismului, distrugerea natiunilor, distrugerea familiei, distrugerea civilizatiei vestice si a rasei albe si inlocuirea societatii prezente cu o forma tribala de existenta in care activitatea omului este redusa la nivelul sclavului tiraniilor asiatice, iar oamenii sunt contopiti intr-o rasa unica informa si indobitocita. Subversiunea guvernelor vestice a decurs in mod insidios pe o lunga perioada de vreme. In Statele Unite, incepand cu Wilson, Roosevelt, Truman, Eisenhower si terminand cu Nixon, Carter, Reagan, Bush si Clinton, administratiile acestor presedinti au servit interesele bancherilor internationali: Wilson prin instaurarea Sistemului Federal de Rezerva care da bancilor dreptul de a fura avutul national sub scutul legii, prin terorismul agentiilor federale, prin incercarea de a mentine Liga Natiunilor pe linia de plutire si de a o transforma intr-un guvern mondial; Roosevelt prin escaladarea razboiului, prin punerea Europei estice sub dominatie sovietica, prin impunerea a numeroase legi de tip socialist ale caror roade otravesc si destrama societatea americana; Truman prin ajutorul direct dat lui Mao, prin torpilarea eforturilor chinezilor nationalisti de a-si pastra tara, prin concedierea generalului MacArthur opus acestui plan miselesc de tradare si prin efortul pentru stabilirea Natiunilor Unite a caror carta a fost scrisa de pana marxista a lui Dexter White si Algier Hiss, ambii comunisti; Eisenhower prin ura lui primitiva impotriva poporului german, el care la sfarsitul razboiului a facut in mod deliberat sa moara de foame si sete un milion de prizonieri germani tinuti intr-o mocirla de noroi sub cerul liber inconjurati de sarma ghimpata si de lazile cu mancare trimise prin Crucea Rosie pentru acei prizonieri (fapt care nu se mentioneaza in istoriile oficiale), el care a asigurat sovietele ca americanii nu vor da ajutorul promis in mod mincinos ungurilor cand au incercat sa scape de jugul sovietic in 1956. (Sa nu uitam ca in 1968, cand armata sovietica a inabusit incercarea cehilor de a reveni la o viata umana si a invadat Cehoslovacia, invazia a fost sprijinita de guvernul american si aliatii sai care au aprovizionat cu alimente armata sovietica - vezi Viktor Suvorov, The Liberators, p. 187). Toti presedintii americani s-au luat la intrecere in destabilizarea guvernelor ne-socialiste din tarile inca libere (Nicaragua, El Salvador, Chile si mai recent Africa de Sud). Toti au avut grija ca armata americana sa nu poata castiga conflictele armate angajate cu fortele comuniste in Asia, caci prin asocierea Statelor Unite cu Natiunile Unite, operatiile militare trebuiau verificate si aprobate de catre Natiunile Unite, iar cel insarcinat permanent cu activitatile militare este un reprezentant sovietic; astfel, in razboiul din Vietnam, inamicii stiau dinainte actiunile militare planuite de fortele armate americane; multi generali si-au dat demisia ca urmare a acestei tradari.

Care este soarta poporului american conform acestor planuri? Exista ample dovezi ca va urma soarta Africii de Sud. In timpul razboiului mondial 25.000 de soldati americani au fost luati prizonieri de catre soviete; departe de a negocia repatrierea lor, guvernele americane au tergiversat si musamalizat, iar Eisenhower le-a dat lovitura de gratie, ordonand sa fie pur si simplu radiati din listele celor disparuti si sa fie declarati morti. Prizonierii americani din Asia n-au avut o soarta mai buna. Au fost abandonati cu buna stiinta de catre guvernul lor. Cei care au urmarit la postul de televiziune CSPAN lucrarile comisiei senatoriale constituite cu scopul de a analiza destinul miilor de americani disparuti in Asia, au fost scarbiti de modul in care s-a intins valul tacerii asupra acestei afaceri. Dupa unele informatii mai recente, unii din americani au fost expediati in Uniunea Sovietica si folositi drept cobai in experimente oribile. Trebuie sa intelegem un adevar esential: nici un guvern vestic nu mai reprezinta interesele poporului sau iar iluzia ca prin reprezentatul american sau francez auzim vocea poporului american sau francez si asa mai departe, este intr-adevar o iluzie.

DESPRE INTERNET

Internet-ul este o retea mare internationala de sisteme computerizate legate intre ele. Se estimeaza ca un numar de 25.000 de retele de computere sunt legate intre ele prin Internet; si Internet-ul este folosit de circa 24 de milioane in Statele Unite si Canada, dupa unii, de 9,7 milioane, dupa altii. Dupa alt estimat, Internet-ul cuprinde 70.000 de retele separate cu 4,5 milioane de computere-gazda si 30-40 milioane de vizitatori din 100 de tari (CommunicationsWeek, 13 Noiembrie 1995, p. 78). Cat adevar e in estimatele astea, numai Dumnezeu stie.

Initial Internet-ul a fost creat de guvernul american (adica de fortele armate, de Pentagon) in colaborare cu diverse universitati pentru asigurarea securitatii datelor militare si pentru cercetare stiintifica; astazi e in domeniul public. Dar neofitul nu gaseste cu usurinta informatia dorita; ca sa-i usureze cautarea, un numar de intreprinderi ofera servicii de acces la Internet. In Statele Unite, majoritatea retelelor de computere comerciale (ca Compuserve sau America On-Line) ofera acces la Internet contra cost. IBM recomanda accesul prin World Wide Web, prescurtat WWW, unde abonatul isi infiinteaza o 'pagina' (home page) folosing protocolul de comunicatii HTTP (Hypertext Transfer Protocol), unde 'hypertext' inseamna ca protocolul interpreteaza codul permitand celui care citeste informatia de pe Internet sa sara de pe pagina pe care o vede la alte informatii cu care exista legaturi stabilite anterior, gasind astfel cu usurinta orice informatie l-ar putea interesa (desigur, cu conditia ca legaturile sa existe codificate anterior in codul HTML, Hypertext Markup Language). Accesul la aceste 'pagini' care stabilesc legaturile intre informatii se face prin WWW folosind codul http:// inainte de adresa paginii; prin alte servicii, ca de exemplu FTP (File Transfer Protocol, un produs IBM), in loc de http:// abonatul va preceda adresa paginii dorite cu codul ftp://. Toate entitatile care au 'pagini' pe Internet indica adresa 'paginii' precedata de codul potrivit pentru fiecare serviciu folosit de prezumtivul cititor. Astfel, Ernst Zündel are adresa http://www.webcom.com/-ezundel/english/ prin WWW si [email protected] prin E-mail (Electronic mail, posta electronica) pe Internet; revista Government Technology are adresa [email protected] prin E-mail.

Suntem bombardati zilnic de o propaganda masiva in favoarea Internet-ului dezlantuita de directoratul guvernului din umbra prin toate bratele sale. Intre 27 Septembrie si 1 Octombrie a avut loc la San Francisco un 'Forum despre Situatia Lumii' prezidat de Mihail Gorbaciov, cu o sesiune pentru tineret la care au participat 32 de reprezentanti din 28 de tari si la care s-au discutat noile cerinte educative. Printre aceste cerinte sunt eliminarea dragostei de neam si de tara, imbratisarea noii 'spiritualitati' anti-crestine orientale si magice, folosirea unor tehnici ca nudismul in grup, psihoterapia, hipnoza, meditatia transcendentala si drogurile psihedelice pentru schimbarea personalitatii, 'o etica globala axata pe valori terestre' si 'comunicarea globala a tineretului prin Internet' (The New American, Vol. 11, No. 23, 13 Noiembrie 1995, pp. 41-43). Toata aceasta propaganda are scopul sa ne convinga ca nu exista viata decat pe Internet. Functionarii de stat sunt obligati sa creada ca Internet-ul e Mesia. Iar restul publicului e condus usurel in tarcul Internet-ului prin logoree lipsita de sens care abunda in toate publicatiile si la televizor. 'Tehnologia informationala permite crearea unei economii bazate pe cunostinte', scrie Don Tapscott in cartea sa Digital Economy - Economia Digitala, in care insira pe sute de pagini fraze bombastice si pretentioase pe care le repeta apoi intelighentia cu acelasi zel cu care admira arta abstracta si muzica dodecafonica. Don Tapscott este presedintele Aliantei pentru Tehnologii Convergente si presedintele Cooperatiei de Invatare a Noii Paradigme, care ajuta intreprinderilor sa faca tranzitia la 'economia digitala'. Revista CommunicationWeek (trimisa gratis pe spezele cuiva - oare ale cui?? -unui mare numar de specialisti) a republicat parte din cartea lui Tapscott in numarul din 13 Noiembrie 1995. Dar cei mai greu de hipnotizat se intreaba cam din ce consta economia asta bazata pe cunostinte, caci economia consta din productia si schimbul de bunuri si servicii pe baza proprietatii asupra unor obiecte concrete ca pamantul, cladirile, constructiile, masinile, combustibilul, vegetatia, apele, animalele si forta de munca; cunostintele si viclenia pot fi folosite de unii ca sa incheie schimburi in avantajul lor si defavoarea altora, dar schimburile sunt tot de bunuri, nu de cunostinte; si inca nimeni nu s-a putut hrani bagand in gura cunostinte.

Epoca agriculturii a fost inlocuita de era industriala, care este la randul ei inlocuita de era informationala, scrie Tapscott, uitand ca oamenii mananca tot paine si carne, ca in epoca agriculturii si ca in epoca industriala in care producatorii de produse industriale le schimbau pe acestea tot pe paine si carne. In noua era informationala nu se mai pune problema posesiunii asupra pamantului, ne explica Tapscott: productia nu se mai face bazat pe proprietate asupra obiectelor concrete demodate ca pamantul, vitele, masinile etc.; cat pamant poseda compania Microsoft? intreaba el retoric, de parca Bill Gates si cei care lucreaza pentru el la Microsoft ar manca programe de computere si nu tot paine si carne, ca inaintasii lor din epoca agriculturii si din cea industriala. Una dintre trasaturile noii ere de economie digitala este virtualizarea, scrie Tapscott: muncitorii se vor afla fizic intr-o tara dar vor lucra pentru companii care se afla in alte tari, de exemplu, lucratori din India vor apasa clapele computerului pentru patroni din Statele Unite, realizand astfel 'virtual data entry', 'intrarea datelor in computer virtual'. Dar singura munca pare sa fie in viziunea lui Tapscott apasarea pe clape si nu ni se spune ce vor manca cei care apasa pe clape, pe ce vor sedea cand apasa pe clape si cine va face clapele pe care le apasa. Si votul va avea loc la urne virtuale, continua Tapscott si cumparaturile se vor face tot in pravalii virtuale, frumos reprezentate grafic pe ecranul computerului pentru ochiul cumparatorului care nu misca din casa cand pleaca la cumparaturi; si politica va avea loc in spatiul virtual si prieteniile si asa mai departe. Apoi va mai avea loc moleculizarea economiei, arata Tapscott: muncitorul individual e o molecula in intreprinderea virtuala care consta dintr-un numar de astfel de molecule inchegate laolalta. De exemplu mass-media va deveni moleculara si cititorii, ascultatorii, spectatorii vor fi moleculele ei. Noua economie, scrie Tapscott, 'este o economie reticulata, care integreaza moleculele in aglomerari legate laolalta prin retele pentru crearea bogatiilor Intreprinderea reticulata va fi exact ca Internet-ul, unde toti participa si rezultatul final depaseste suma valorilor adunate. Economia globala va lucra la fel. Retele de retele dupa modelul Internet-ului incep sa erodeze zidurile dintre intreprinderi, dintre producatori, cumparatori, grupuri afiliate si concurenta. Vom vedea cum apar afacerile reticulate, guverne reticulate, invatarea reticulata, ingrijirea medicala reticulata (internetworked business, internetworked government, internetworked learning, and internetworked health care)'. S-ar zice ca nimeni nu poate crede astfel de absurditati. Dar intelectualii progresisti care sunt in pas cu vremea le cred.

Un avantaj al difuzarii informatiei pe Internet in loc de prin pagina tiparita, scrie Lawrence Magis (InformationWeek, 4 Decembrie 1995, p. 134) este faptul ca inelele lantului construit electronic care leaga textele prin subiectele tratate si cuvintele continute ii ofera cititorului posibilitatea de a sari imediat la alta carte, alta sursa sau alta pagina ca sa afle mai multe despre un lucru amintit in pagina pe care o citeste. Dar pentru a stabili aceste inele (links), textul este in intregime citit electronic. Ce realizare perfecta! Timp de aproape un secol totalitarismul bolsevic s-a straduit sa-si perfectioneze masina de spionaj total al supusilor sai folosind oameni, adica niste spioni care pot fi lenesi, superficiali, bolnavi, absenti de la datorie. Masinile electronice insa executa tot timpul fara intrerupere exact asa cum sunt instruite si daca se strica pot fi inlocuite cu altele identice. Dar pentru a face cenzura absoluta posibila trebuie ca toate textele sa fie in forma electronica. Exista masini care recunosc, analizeaza si reproduc vocea omeneasca. Computerele inzestrate cu tehnologia Kurzweil de exemplu, sunt capabile sa transforme vorbirea omului in text electronic care poate fi tiparit. Dar masinile de dictat Kurzweil care transforma unde sonore in impulsuri electrice tiparibile in forma limbii scrise au dezavantajul ca iau in considerare modularea si timbrul vocii; nu recunosc perfect cuvintele decat dupa ce au 'invatat' vocea unuia singur. Apoi, ca sa treci prin placa fotografica fiecare pagina tiparita pentru a obtine o copie electronica care poate fi citita si cenzurata electronic e o munca enorma, care ar trebui facuta tot de oameni imperfecti, lenesi, superficiali etc. Nu e mult mai usor daca fiecare individ isi transforma singur tot ce scrie si tot ce zice in forma electronica, si-si pune gandurile si spusele pe reteaua unde cenzura electronica le poate citi perfect cu usurinta? De ani de zile, posta Statelor Unite ale Americii construieste dosare enorme ale cetatenilor, inregistrand adresele din exteriorul plicurilor; dar tot ce a stabilit este doar cine cui ii scrie, n-a aflat si ce anume se scrie, caci pentru asta ar trebui dezlipite plicurile, citite scrisorile si apoi lipite plicurile la loc; lipitul si dezlipitul n-ar fi mare lucru, dar din cauza analfabetismului american realizat de scoala de stat din ultimii 40 de ani, cu cititul scrisorilor e mai greu. Pe Internet insa cenzura e usoara si perfecta, caci programele care 'citesc' absolut toate textele nu sunt analfabete, lenese, superficiale, bolnave etc. ca oamenii. Ele functioneaza identificand cuvinte-cheie stabilite de programator si fac liste utile de texte suspecte care urmeaza apoi sa fie examinate de specialisti umani, eliminand astfel sutele de mii de pagini lipsite de interes politic. Wayne Madsen, specialist in securitatea electronica, raporteaza ca Agentia Nationala de Securitate a Statelor Unite (National Security Agency, NSA) citeste textele care trec prin toate locatiile principale in care are loc trafic pe Internet in Statele Unite folosind metoda de cenzura bazata pe cuvinte-cheie. NSA, zice-se, e de parere ca cenzura aceasta nu merita cheltuiala enorma necesara. Acest control central, zic unele companii comerciale care ofera cetatenilor acces pe Internet, se face fara stirea lor; unul dintre salariatii lor, mai sincer insa, a recunoscut ca toate companiile si toate serviciile care ofera acces pe Internet au stabilit legatura electronica cu NSA (Network Computing, 1 Noiembrie 1995, pp. 22-23). Departamentul Apararii a alocat $372 milioane programelor de 'securitate a informatiilor' (InformationWeek, 27 Noiembrie 1995, p. 98).

Dupa 15 Noiembrie era planificat sa intre in vigoare spionarea permanenta a 1 % din toata capacitatea centralelor telefonice din Statele Unite, ca sa intercepteze si asculte, chipurile, planurile criminalilor. Discutia se duce acum cu privire la cine va plati pentru capacitatea asta de spionaj: guvernul sau companiile telefonice - adica abonatii lor (CommunicationsWeek, 6 Noiembrie 1995, p. 5). AT&T ofera scolilor un sistem telefonic care inzestreaza fiecare clasa cu un telefon capabil sa inregistreze sursa fiecarei convorbiri telefonice (T.H.E. Journal, 20 Noiembrie 1995, p. 20). Cetatenii nu sunt prea fericiti de faptul ca sunt spionati de companiile telefonice si Clinton in grija lui de a nu leza sensibilitatea delicata a cetatenilor a cerut companiilor telefonice ca acestea sa se ofere sa ceara intai permisiunea abonatilor inainte de a-i spiona (CommunicationWeek, 13 Noiembrie 1995, p. 38). Dar chiar daca companiile ar uita sa ceara permisiunea cetatenilor sa-i spioneze si chiar daca acestia nu le-ar da companiilor aceasta permisiune, n-are importanta prea mare. Caci spionarea telefonica nu e prea eficienta.

Internet-ul ofera baza tehnica pentru o spionare si supraveghere electronica perfecta a cetatenilor, care va cuprinde filmarea actiunilor cetatenilor in interiorul casei lor, 'live video transmission from a camera in the home' (dam si originalul, ca sa nu creada cititorul ca inventam aceste lucruri) de tipul celei descrise de George Orwell in cartea lui profetica 1984 (CommunicationsWeek, 27 Noiembrie 1995, p. 19). In CommunicationsWeek aceasta filmare e prezentata ca o actiune pozitiva de care cetatenii trebuie sa se bucure. Alta realizare de care cetatenii trebuie sa se bucure, scrie acelasi ziar (ibidem, p. 30) este 'real-time session tracking, which records in real time individual users, files accesssed and time in/out - urmarirea sesiunilor clipa de clipa, care urmareste simultan toti indivizii care obtin acces, ce anume citesc si cand intra si cand ies de pe retea'. Aceasta posibilitate e oferita pe World Wide Web de programul Dynamo. Avantajul acestui program e ca intreprinderile comerciale vor sti exact ce gandeste si ce citeste fiecare cetatean si-i vor putea oferi doar reclamele care se potrivesc modului sau de a gandi. Vorba americanului: daca crezi povestea asta de adormit copiii, am un pod peste raul Hudson situat in New York pe care ti l-as putea vinde la pret avantajos (gluma care se refera la credulitatea celor carora escrocii le 'vand' cladiri publice).

Pentru cei care se pierd in avalansa de 'informatii' de pe Internet, magazinul PCWorld (Ianuarie 1996, p. 125 ff.) ofera o lista de cataloage ('directories') si o lista de servicii care cauta si gasesc informatia dorita pe baza unor cuvinte-cheie indicate de cel doritor de informatie. Cautarea se face pe baza indexarii cuvintelor din textele aflate pe Internet. Astfel, aflam ca toate 'motoarele de cautat' (search engines) indexeaza titlul si intrarile de pe 'pagina WWW', dar ca unele dintre ele, ca de exemplu Open Text, indexeaza fiecare cuvant din textele citite (p. 127). Aflam deci ca programe puternice salasluiesc pe Internet capabile sa cerceteze si sa indexeze fiecare cuvant din fiecare fisier din fiecare localitate legata de Internet. Oare cine are interesul sa stie in fiecare moment ce zice si ce face fiecare individ?

Propaganda arata ca un alt avantaj al retelei electronice este transferul electronic de bani de la om la om, de la o institutie la alta, de la cetatean la institutie si vice-versa. Un viitor luminos ne este zugravit, cand toate platile se vor face prin intrari la claviatura unui computer, fara intermediul banilor. Bancile se grabesc sa ofere publicului posibilitatea acestor transferuri electronice, ca de exemplu First Bank of Chicago, Regional Bank Core States, Mellon Bank, etc. 'Viitorul bancilor e pe Internet', zice Craig Canfield, prim vice-presedinte la SunTrust Bank din Atlanta, Georgia si zice asta stiind bine ce usoare sunt furtul si de lapidarea pe Internet (Communications Week, 14 August 1995, p. 40). Cecuri vor putea fi scrise electronic de acasa pentru 20 de banci care s-au aliat ca sa cumpere programul Meca, printre care Fleet Financial Group, First Bank Systems, Royal Bank of Canada (InformationWeek, 11 Decembrie 1995, p. 28). Bancile promoveaza din toate puterile tranzactiile electronice in ciuda rezistentei pe care-o intampina din partea publicului (ComunicationsWeek, 9 Octombrie 1995, p. 46). Prodigy ofera servicii bancare electronice la 15 banci intre care unele de frunte ca Chase Manhattan; Microsoft nu se lasa mai prejos si le ofera pentru alte banci mari ca Bank of Boston si Chemical Bank. Se prevede ca tranzactiile bancare pe Internet vor creste la $15-$20 miliarde in urmatorii 5 ani (ComunicationsWeek, 13 Noiembrie 1995, p. 81). Banci globale ca Barclays din Londra investesc sume mari ca sa-si mane turma de cetateni in tarcul electronic (InformationWeek, 11 Decembrie 1995, p. 48). Toti cei 8.000 de locuitori ai oraselului Swindon din Anglia au renuntat la bani si la carnetul de cec-uri si din Iulie 1995 isi fac toate cumparaturile la 750 din cele 1.300 de pravalii pe care le au, doar prin bani cibernetici, adica transfer electronic. Cumparatorul 'incarca' o cartoteca cu 'bani' pe care apoi ii 'descarca' la fiecare pravalie la care targuieste in functie de pretul cumparaturii (InformationWeek, 27 Noiembrie 1995, p. 98).

stim si noi o anecdota despre comertul electronic: Tom Valentine, de la Radio Free America, a calatorit la sfarsitul lui Noiembrie de la Naples la Chicago si la intoarcere a beneficiat de un 'bilet de avion electronic', cumparat cu 'bani electronici': adica toata tranzactia a avut loc prin claviatura computerului, fara hartie. El era convins ca schimband avionul va avea de platit $400, caci asa arata ecranul computerului cand a avut loc tranzactia; dar in maruntaiele computerului suma inregistrata a fost de $1.200, de trei ori mai mare Concluzia lui: 'Daca cumperi ceva prin tranzactii electronice, ai grija sa poti dovedi exact cu cine ai vorbit si tot ce a facut in tranzactia ta.' Usor de zis

Se instaleaza masuri prin care publicul sa fie pus la adapost de eventualele tranzactii frauduloase electronice. 'Dar nu-ti imagina ca cetatenii vor fi cei care vor beneficia de securitatea ce se instaleaza pe Internet', scrie Mark Stahlman; 'te vor spiona nu pentru a-ti afla gandurile ci pentru a-ti afla obiceiurile de cumparator' (InformationWeek, 27 Noiembrie 1995, p. 108). Orice cititor va da din umeri zicand: 'ei si? n-au decat'. Dar Mark Stahlman minte. Spune adevarul cand arata metodele de spionare electronica pe Internet. Minte cand spune ca nu totalitarismul socialist o va face ci marile magazine ca sa-ti afle 'obiceiurile de cumparator' si nu parerile si asocierile politice.

Desi concurat de EDI (Electronic Data Interchange) si de America Online, Compuserve si Prodigy, care in 1995 au consemnat transferuri de $130 miliarde (EDI) fata de cele doar $70 milioane de pe Internet si vanzari de $325 milioane (cele trei retele) fata de $37 milioane de vanzari pe Internet si televiziune (PC World, Octombrie 1995, p. 271), comertul pe Internet e puternic promovat pentru ca e mai universal si poate cuprinde si tari care nu dispun de instalatiile electronice avansate si sigure ale EDI-ului; Communications Week (4 Decembrie 1995, p. 8) anunta servicii EDI pe Internet ce vor fi oferite de World Wide Web in 1996. Dar specialistii stiu ca propaganda asta e inselatoare, caci infrastructura Internet-ului e saturata si nu mai poate acomoda incarcaturi aditionale. Unele intreprinderi descopera ca mesajele lor electronice nu mai sunt transmise - fara sa li se anunte acest lucru. Astfel, Sprint-Link a taiat blocuri de adrese care nu-i apartineau si pe care le-a considerat 'ineficace', fara a-i anunta pe cei ale caror mesaje nu mai erau transmise, pentru a usura traficul esential pentru Sprint-Link prin reteaua sa. Uneori congestia e asa de mare incat tot ce poate transmite World Wide Web abonatilor sai este mesajul 'Failed DNS Lookup', adica 'n-am gasit adresa indicata', cand in realitate adresa e acolo dar reteaua supraaglomerata a Internet-ului nu poate duce la ea (DNS = domain name system; PC World, Octombrie 1995, p. 314). Si specialistii mai stiu si ca Internet-ul e asa de usor accesibil pentru raufacatori care de lapideaza si fura incat casele de investitii nu opereaza pe Internet pentru cumparare-vanzare de actiuni: 'You won-t find brokerages on the Internet; security is far too lax to stock orders', scrie David R. Perez si incheie repetand cuvintele unui politist: 'Sa nu uitam ca fiecare raufacator are un computer in celula', pus acolo de guvern ca sa-l invete, chipurile, o meserie interesanta ce-l va convinge cu binisorul sa nu mai faca rau (PC World, Octombrie 1995, p. 314). Internet-ul e paradisul celor carora le place sa patrunda ilegal in spatiul electronic al altora. Exista un for electronic pe Internet unde acesti entuziasti necinstiti ai electronicii converseaza despre toate punctele slabe prin care se poate sabota Internet-ul si-si dau sfaturi. Mitnik, cel care a sabotat reteaua companiei Motorola, a facut-o prin Internet. Petersen a de lapidat $150.000 de la Heller Financial din Glendale, California tot prin Internet (InformationWeek, 27 Noiembrie 1995, p. 35). Companii ca Wal-Mart, Kmart, Visa si Mastercard International promoveaza comertul electronic in ciuda acestui fapt (CommunicationsWeek, 9 Octombrie 1995, p. 43). Cei cunoscatori intr-ale computerelor stiu ca nu exista securitate pe Internet, caci protocolul Internetului este TCP/IP care este esentialmente un protocol usor de patruns in mod fraudulos: o terta persoana care capteaza dialogul dintre doua adrese poate interveni si trimite un mesaj fals uneia dintre adrese, ca din partea celeilalte participante la dialog; daca mesajul fals soseste inaintea celui legitim, e acceptat si falsificarea pe care o produce se efectueaza fara a lasa nici o urma (CommunicationWeek, 16 Octombrie 1995, p. 70). Acest defect se poate corecta doar prin masuri care impun cenzura centrala severa si spionaj perfectionat al tuturor celor ce se apropie de Internet.

La inchisoarea din Knoxville, Tennessee, detinutii folosesc bani cibernetici: au fixata pe brat o banderola cu fotografia lor pe care este codificata electronic istoria lor de detinut si suma de bani pe care o pot cheltui la magazinul inchisorii. Usile i se deschid fiecarui detinut conform codului de pe banderola, care indica clar unde are voie sa se duca. Astfel, in fiecare moment se stie precis unde se afla fiecare detinut. Conducerea inchisorii zice ca metoda e foarte utila pentru eradicarea racilelor sociale din inchisoare (Imaging Magazine, Iulie 1995, p. 98). Cand va fi aplicata si restului cetatenilor?

Cat de eficienta este cenzura pe Internet? Foarte eficienta. Bill Frezza prezinta in coloana lui permanenta a revistei Network Computing (15 Noiembrie, 1995, p. 34) metoda prin care masele enorme de populatii din lumea a treia care se inmultesc ca paduchii si misuna in aglomerari compuse din noroi, fecale si mizerie, vor fi avantajate si vor vedea lumina progresului cu ajutorul Internet-ului. Iata metoda: sisteme de sateliti plasati pe orbite joase vor transmite tot timpul informatiile pretioase cu ajutorul turnurilor de receptie plasate pe sol. Megacompanii ca Iridium, Globalstart si Teledesic sunt in competitie oferind aceste servicii. Teledesic a stabilit ca peste jumatate din populatia globului traieste la distanta de cel putin 2 ore cu masina de cel mai apropiat telefon. Aceasta jumatate a jurat Clinton s-o aduca la zi si sa-i ofere ultimul racnet in electronica prin accesul universal la Infrastructura Informationala Globala. Miliardarul Bill Gates, ale carui produse Microsoft ne sunt bagate pe gat cu atata forta, sprijina din toate puterile aceasta actiune - nu pentru ca spera sa realizeze vreun profit din masele care defecheaza acolo unde dorm si se inmultesc ca paduchii sub guvernele totalitare ale unor personalitati progresiste ca Idi Amin, cel care avea in frigider inimi si ficati de la diverse persoane cunoscute si apropiate pe care le manca pe indelete; profitul se va realiza, zice Bill Frezza, oferind serviciile Internet-ului acestor populatii dar plasand turnurile de receptie pe sol in puterea potentatilor, care-si vor controla astfel si mai perfect supusii si care, sedusi de spectrul acestui control totalitar prin turnul de receptie, vor plati bani buni ca sa asigure popoarelor lor lipsite de lumina electrica si de apa curenta in cocioabele lor de chirpici si noroi, accesul la bogatia de informatii de pe Internet. Dar Bill Frezza ne asigura ca investitia pentru aducerea Internet-ului in ultima coliba de frunze de palmier din Africa, in ultima cocioaba de noroi din Asia, este o investitie meritorie caci in cele din urma, contrar asteptarilor asupritorilor lor locali, masele tribale africane si asiatice vor fi eliberate si aduse pe picior de egalitate cu natiunile cele mai avansate europene cu ajutorul Internet-ului: caci turnul de receptie este intr-adevar in mana potentatilor locali dar 'cu ce pofta vom rade cand cu presiunea unui deget de la mii de mile distanta, aceasta retea dirijata de cod si programe de computer se va reconfigura si-i va ocoli pe cei de la turnul de receptie', scrie Bill Frezza. In aceasta ultima fraza i-a alunecat masca de pe fata lui Bill Frezza, care greseste si spune adevarul: scopul acestei investitii enorme, scopul acestei propagande desantate care hipnotizeaza masele sa intre in tarcul Internet-ului, este controlul central global al tuturor populatiilor peste si in ciuda granitelor si aspiratiilor lor nationale.

Exista produse comerciale care urmaresc si identifica accesul si activitatea indivizilor pe Internet, ca de exemplu WebTrack, care costa intre $2.195 pentru o retea de 50 si $11.995 pentru o retea fara limite; WebTrack contine o lista cu 6.000 de adrese incorecte politic sau social (potentially objectionable addresses - CommunicationsWeek, 13 Noiembrie 1995, p. 45). Asta inseamna ca cineva a analizat toate adresele si le-a examinat continutul. Dupa luni de dezbateri, desi fusesera initial impotriva, Congresul si Senatul american par sa fi cazut de acord ca e necesara legislatia care sa impuna cenzurarea materialelor introduse pe Internet, din cauza, chipurile, a materialelor pornografice pe care le-ar putea vedea copiii pe Internet (CommunicationsWeek, 13 Noiembrie 1995, p. 138), desi copiii vad destula pornografie impusa de guvern in scoli la orele de sexualitate. Si fortele din umbra nu asteapta legislatia care sa le permita cenzura pe Internet. Ea e aplicata pe ascuns in Statele Unite si pe scara internationala. Fundatia Nationala a stiintelor (National Science Foundation), care, ca prim autor al Internet-ului, inregistra entitatile care cereau acces, a fost trecuta in Mai 1994 pe tacute unei companii internationale numite Scientific Applications International Corporation (SAIC) din San Diego, o companie printre ai carei directori se numara persoane ca Admiralul Bobby Ray Inman, fost director al Agentiei Nationale a Securitatii, Melvin Laird, fost Secretar al Apararii sub Nixon, Donald Hicks, fost sef de cercetari la Pentagon, Donald Kerr, Generalul Maxwell Thurman. Nu numai in Romania s-a 'privatizat' Securitatea, ci si in Statele Unite. Printre membrii anteriori ai directoratului SAIC se numara actuali potentati guvernamentali ca William Perry, Secretar al Apararii in prezent si John Deutsch, directorul CIA-ului astazi. SAIC are o legiune de specialisti in computere si contracte cu Pentagonul, de exemplu, computerizarea amprentelor digitale ale cetatenilor, precum si un sistem computerizat de urmarire penala. SAIC controleaza inregistrarea numelor domeniilor: poate elimina nume incomode si poate inregistra nume fantoma-capcana. S-ar parea ca si-a inceput activitatea de cenzura din umbra. Toate stirile introduse de abonati despre asa-zisa 'sinucidere' a lui Vincent Foster si stirile despre spionajul cu ajutorul sistemului Promis furat de Departamentul Justitiei de la compania Inslaw, precum si stirile despre SAIC, dispar pur si simplu de pe Internet imediat ce au fost introduse. SAIC are posibilitatea sa astupe gura oricarui abonat incomod cand crede de cuviinta schimband inregistrarile numelor domeniilor. Repetitii generale de acest fel s-au si facut la Hong Kong si in Taiwan. Mai mult, SAIC are capacitatea de a inlocui mesajele introduse pe Internet prin altele, alterand adevarul si proliferand astfel dezinformarea pe care cetatenii o vor lua drept buna crezand ca vine din sursa din care pretinde ca provine, arata Clark Matthews (Spotlight, 6 Noiembrie 1995, p. 16). William Cooper a introdus pe Internet un scurt articol despre Michael New (subiect pe care-l vom trata intr-un Buletin viitor) pe forumul militar (la care el ca fost militar are acces legitim) prin Compuserve, in care arata ca articolul 43 al Cartei Natiunilor Unite n-a fost niciodata ratificat de catre aceasta organizatie deci nu este valabil si in vigoare si a fost imediat atacat cu vehementa de catre membrii acelui forum. A fost calificat drept mincinos. Ca sa dovedeasca adevarul spuselor sale, William Cooper a introdus atunci in biblioteca forumului militar de pe Internet dovada ca articolul 43 n-a fost niciodata ratificat. Materialul introdus de el in biblioteca forumului n-a aparut in biblioteca forumului. Atunci a introdus o plangere cu privire la radierea materialului sau electronic si l-a introdus din nou. Din nou a fost radiat. Din nou a introdus o plangere. La scurta vreme i s-a taiat accesul la forum. 'Aceasta serie de evenimente dovedeste in mod neindoios ca se cenzureaza Compuserve', scrie el. 'Cred ca se poate afirma ca sunt numite persoane care sa cenzureze forumurile electronice si sa-i atace pe cei care nu sunt ’pe linie’. Deocamdata n-am gasit dovezi ca se cenzureaza Internetul dar imi tin ochii deschisi in directia aceasta' (Veritas, Decembrie 1995, p. 13).

Internet-ul ofera cetatenilor care nu dispun de resursele electronice si financiare ale miliardarilor care-si cumpara functiile politice, o alternativa pentru campanii electorale electronice; pe Internet fiecare cetatean are acces la toata informatia care-i sta la dispozitie celui mai bogat finantat candidat, scrie Jim Warren, columnist mult premiat si mult laudat de stabiliment, in Government Technology (Septembrie 1995, p. 22); dar ce ne facem cu regulamentele care nu permit accesul la listele de alegatori si alte asemenea informatii fara legitimare? Abonatii Internet-ului vor trebui pur si simplu sa se legitimeze si sa fie urmariti electronic in tot ce vad si tot ce fac pe Internet, raspunde cu voiosie Jim Warren si incheie cu cuvintele: 'Cetatenii care doresc sa-si exercite cel mai mare drept in natiune - dreptul de vot - pur si simplu trebuie sa renunte la o mica particica din libertate in schimbul ocaziei ce-o vor avea de a-si impune vointa asupra restului natiunii'. O mica particica din libertate: sa fii supravegheat in tot ce vezi, tot ce faci si tot ce gandesti prin mijloace electronice perfectionate. Intr-adevar, singurul castig pe care l-au adus mijloacele electronice societatii este perfectionarea mijloacelor de urmarire si oprimare a libertatii individului. Thomas K. Landauer de la Institutul Tehnologic din Massachusetts, prestigioasa scoala de inginerie, dovedeste cu statistici imbatabile ca computerizarea activitatilor umane nu sporeste productivitatea muncii. Investitii in computere de $4 trilioane de dolari din 1960 incoace, cu circa $300 miliarde investite anual, n-au realizat nici un spor de productivitate in Statele Unite, arata el (Byte, Iulie 1995, 5. 45); dar au realizat o mult mai perfecta posibilitate de spionare si supraveghere a indivizilor.

'Sa ne imaginam doar cat de greu va fi sa le oprimi cand popoarele vor avea acces la retele digitale de computere', exclama liric Anne Bingaman, asistenta Procurorului General de la Departamentul Justitiei al Statelor Unite si zugraveste imaginea cetatenilor tarilor socialiste care se ingramadeau noaptea in jurul unui radio cu unde scurte ca sa afle 'adevarul' de la agentii ca BBC sau radio Europa Libera (Communications Week, 4 Decembrie 1995, p. 14). Cat de frumos suna aceste cuvinte in gura asistentei unei ucigase ticaloase ca Janet Reno, Procuroarea Generala a Statelor Unite, care si-a asumat responsabilitatea pentru torturarea si masacrarea celor peste 80 de copilasi si adulti nevinovati din Waco, Texas in 1993! Cand astfel de persoane declama propagandistic, e obligatorie intrebarea: cui ii foloseste si ce scop are aceasta propaganda? O parte din propaganda e motivata doar de lacomie: astfel, propaganda a ridicat pretul actiunilor societatii Netscape, care ofera servicii pe Internet, de la $28 la $75 desi Netscape e o companie profund insolventa, care nu produce nimic (caci ofera servicii), nu realizeaza profit, are concurenti formidabili si o datorie de $2,8 miliarde. Micul investitor hipnotizat de propaganda s-a repezit sa-si investeasca putinii banuti economisiti pentru batranete in acest stoc ascendent pe care plutocratia s-a grabit sa-l vanda cand a ajuns peste $70 - dupa care valoarea stocului a scazut in doua zile de la $75 la $50, luand cu sine economiile micului investitor (Communications Week, 21 August 1995, p. 63). Dar e mai mult decat spolierea imediata realizata astfel. Cand AT&T, una din principalele mega-companii care promoveaza satanismul, homosexualitatea si distrugerea civilizatiei crestine, cheltuieste $150 de milioane in 5 ani ca sa introduca Internet-ul in fiecare din cele 110.000 de scoli din Statele Unite (InformationWeek, 27 Noiembrie 1995), p. 78), profitul nu e imediat - ci face parte din planul de actiune al lui Gramsci, din planul descris in controversatele Protocoale ale Sionului, despre care nu stim cine le-a scris, nu stim cat sunt de autentice, stim doar ca vedem cu ochii nostri cum se infaptuieste tot ce contin ele. AT&T propune teza ca fiecare copil trebuie sa creasca legat de claviatura computerului de la nastere pentru o mai perfecta spalare a creierului. Toate informatiile se prevede sa fie absorbite dintr-o singura sursa cenzurata si coordonata central si pentru acest scop Internet-ul e o unealta ideala.

Iata insa si o nota discordanta in simfonia Internet-ului: 'desi e important sa stie claviatura computerului, intreprinderile ar fi mai fericite daca mai multi absolventi ar sti citi, scrie si socoti acceptabil', scrie InformationWeek cu uimitoare sinceritate (11 Decembrie 1995, p. 72). In Statele Unite nu se mai invata in clasele primare 'cititul, scrisul si socotitul', ci 'cititul, scrisul si Internetul - reading, writing and Internetting' (ibidem, p. 74). Departamentul Educatiei al Statelor Unite finanteaza 'dezvoltarea' profesorilor si invatatorilor ca sa-i faca capabili sa predea Internet-ul, prin programul Eisenhower. Eisenhower a fost cel care bombarda bisericile si civilii in cel de-al doilea razboi mondial in ura lui talmudica impotriva civilizatiei crestine europene; alegerea numelui lui pentru programul care sa duca la spionajul total al americanilor motivat de aceeasi ura e o alegere fericita.

Sa nu fim intelesi gresit: noua ne plac computerele. Randurile astea le scrie un computer. Dar stim ce sunt si stim ca computerele nu sunt Mesia si stim si ce ascunde Internet-ul.

Citind si urmarind evenimentele din lumea electronica, gasim ca ele oglindesc cu fidelitate evenimentele politice. Plutocratia internationala urmareste anihilarea natiunilor, subjugarea economica si politica a cetatenilor fosti liberi din tarile fost civilizate crestine, reducerea lor la nivelul sclavilor asiatici si africani si consolidarea averii in mainile unui numar de cateva sute de familii ca Rothschild, Kuhn, Loeb, Rockefeller etc. Si lumea electronica se consolideaza, grabindu-se sa achizitioneze parte din Internet. America Online a cumparat Web-Crawler si GNN; Compuserve, o ramura a companiei H&R Block, a cumparat compania Spry. Prodigy, care apartine lui Sears si IBM, va oferi acces comercial la Internet. AT&T si Microsoft la fel. Imperiul lui Rupert Murdoch (proprietarul unei mari parti din industria cinematografica, din edituri si din publicatii in SUA) a intrat pe Internet impreuna cu megacompania MCI (InformationWeek, 11 Septembrie 1995, p. 91). Mai demult, francezii sentimentali si romantici ziceau: 'cherchez la femme'. Americanii materialisti si pragmatici zic: 'follow the money' - vezi unde se duc banii ca sa pricepi cum merg treburile. Plutocratia care-si are sediul in America cauta sa forteze tarile Europene si tarile lumii a treia sa grabeasca intrarea populatiilor lor in tarcul Internet-ului, desi in lumea a treia 'cetatenii se preocupa mai degraba sa gaseasca hrana, imbracaminte si adapost' (InformationWeek, 2 Octombrie 1995, pp. 52-65). In Pakistan, abonamentul lunar la Internet costa echivalentul a $8.000 pe luna. In China, exista un Chinanet de doi ani de zile, dar functioneaza neregulat, e inaccesibil majoritatii profesorilor si oamenilor de stiinta si e sever cenzurat. In Vietnam peste jumatate din cele 74 de milioane de locuitori au un venit sub $100 pe an - dar compania americana Sprint s-a jurat sa-i puna pe toti pe Internet. In Singapore afluenta de stil capitalist permite accesul la Internet, dar guvernul il cenzureaza sever; Ministrul Informatiei si Artelor, George Yeo, a anuntat ca Singapore va continua sa cenzureze cu strictete materialul de pe Internet, caci guvernul lui nu subscrie la ideea ca libertatea de gandire si informare trebuie sa permita criminalitatii sa foloseasca mijloacele tehnice ale Internetului (Government Technology, Septembrie 1995, p. 10). In Haiti 85% din populatie nu stie scrie si citi, dar Haiti are Internet; 'e bine sa stie lumea ca noi folosim spatiul cibernetic', a declarat Presedintele Aristide, cel caruia-i place sa vada victime omenesti imobilizate arse de vii cu incetul cu coliere de cauciuc umplute cu benzina (InformationWeek, loc. cit., p. 64). In Africa, diversele triburi care se macelaresc reciproc cum pot mai bine 'au acces limitat la Internet' in toate partile in afara de Africa de Sud (ibidem). Dar la Moscova, Arcadii Novosiolov si Andrei Sebrant de la Institutul de Fizica si Tehnologie atesta ca, dat fiind legaturile si aparatele telefonice mizere pe care le au, cand reteaua Internet-ului ii lasa pe din afara 'se simt izolati de restul tarii si lumii. Conectiunea prin Internet face ca Rusia sa fie un membru egal si activ al societatii electronice globale', incheie ei tovaraseste (ibidem). In Dade County, Florida, in 1995, s-au alocat $111.924 pentru a oferi elevilor de la cateva scoli posibilitatea sa converseze electronic cu elevi din 'fosta' Uniune Sovietica si alti $649.947 pentru extinderea acestor conversatii si la alte scoli. Sa nu uitam ca cel care a oferit Internet-ul in Romania e, dupa cate am auzit, Soros; desigur o face din marea lui dragoste pentru romani.

Globalizarea plutocratica inainteaza, si, desi uniti in efortul de a degrada si inrobi gloatele de vite cu fata umana, membrii acestei plutocratii se lupta intre ei pentru halci mai mari din trupul sfasiat al civilizatiei crestine. AT&T a format World Partners impreuna cu BT si MCI, dar Sprint s-a aliat cu France Telecom si Deutsche Telekom; si megacompania Grand Metropolitan britanica i-a ales pe primii pentru comunicatiile electronice globale. La conferinta Telecom 95 de la Geneva din Octombrie 1995, membrii Asociatiei Retelelor Particulare Virtuale Europene au cerut retele globale care sa combine vocea, imaginile si textul (multimedia). Dar in progresul acesta uluitor si inaltator exista un obstacol: natiunile. Fiecare tara si fiecare natiune isi are preferintele, regulamentele si structurile proprii - ce oroare! (InformationWeek, 13 Noiembrie 1995, pp. 35-42). Evident, natiunile trebuie sa dispara.