ARSURA DE GRADUL II
Se caracterizeaza prin flictena alba cu continut limpede, transparent, fara cicatrice hiperpigmentata.
Daca degajarea energiei a distrus toate straturile epidermice pe portiuni variate, chiar celulele din stratul germinativ bazal, lasand intacta membrana bazala a epidermului, atunci actiunea ei asupra plexului capilar subepidermic este direct agresata, extravazarea este paroxistica si forta hiodraulica creata de acumularea lichidiana 'diseca' straturile moarte din celulele vii, creand flictena de gradul II cu fund epitelial continuu si cu lichid plasmatic serocitrin.
Corect ingrijita, leziunea se soldeaza restitutio ad integrum fara sechele, cu afectari pigmentare variabile, de obicei tranzitorii, fara constituirea de cicatrice.
Cum flictena intrerupe continuitatea glandulara disrupand ductele excretoare, secretiile bonturilor glandulare se vor deversa in spatiul inchis, astfel, in acest mediu practic cald si neaerat, infectia este iminenta.
Pentru acest motiv, flictena trebuie considerata de la inceput infectata si tratata ca atare.
Arsurile de gradul II se caracterizeaza si se cunosc dupa prezenta flictenelor si dupa caracterul serocitrin al continutului, poate fi presupusa dupa intensitatea durerii si afirmata dupa caracterul dermului devenit vizibilla nivelul flictenelor sparte.
Flictenele sunt consecinta cresterii bruste a permeabilitatii capilare. Aceasta este produsa pe linie neuronala.
Trecerea apei, electrolitilor si proteinelor este masiva.
Lichidul extravazat se acumuleaza in interstitiu datorita presiunii mari si scaderii continuitatii dintre straturi, lichidul se acumuleaza intre planurile degradate si cele vii.
Caracterul intens al durerii se datoreste acumularii de substante eliberate de substratul termoagresat.
Din punct de vedere histopatologic arsura de gradul II este superficiala atat timp cat stratul bazal epidermoformator nu este distrus sau numai partial dar si in acest caz membrana bazala ramane biologic activa.
Arsura de gradul II superficiala are o evolutie care duce la 'restitutio ad integrum' datorita prezentei bazale si stratului bazal germinativ.
Vindecarea, respectiv reepitelizarea se face in 10-12 zile si nu lasa nici o urma cicatriciala.
Arsura de gradul II profunda este tot flictenulara dar se deosebeste de cea superficiala dupa caracterul sanguinolent a lichidului din flictena care nu mai este serocitrin sau opalescent si, dupa culoarea bruna-violacee a dermului, care devine vizibila la nivelul unei flictene sparte.
Din punct de vedere histopatologic necroza depaseste epidermul ajungand pana la derm
Distrugerea dermului poate fi 'insulara' in cazul in care vaile dintre papilele dermice isi mai conserva din stratul bazal.
In acest caz, vasele si terminatiile nervoase sunt coagulate iar din foliculi pilosi, din glandele sudoripare si sebacee nu mai raman doar segmentele parofunde care coboara pana in hipoderm.
In cazul in care au ramas insule cu potentiali epitelioformatori, se face multifocal prin expansionarea centrifuga si vindecarea este mai rapida.
In cazul in care raman doar resturi de membrana bazala I stratul germinativ, epitelizarea multiparcelara ar mai fi cel putin teoretic posibila. Daca procesul de coagulare ajunge sa cuprinda dermul pe o adancime mai mare, in zona distrusa nu se mai produce flictena, dermul, in aceste cazuri, are culoarea alb-cenusie.
Acest tip de arsura constituie o escara intradermica, lama de tesut necrozat este subtire, imbibata cu apa, moale.
Durata vindecarii arsurilor de gradul II, este variabila de la saptamani la luni in raport cu adancimea i calitatea tratamentului.
In cazul arsurilor mai profunde, vindecarea se face prin cicatrizare, datorita reanimarii sclerofibrinoase, vindecarea facandu-se cu sechele.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |