MAMITA BRUCELICA (MASTITIS BRUCELLOSA)

MAMITA BRUCELICA (MASTITIS BRUCELLOSA)

Este inflamatia glandei mamare, produsa de germenii brucelozei, in cazul animalelor bruceloase. Mamita brucelica este foarte greu de recunoscut clinic si anatomopatologic. Chiar de la descoperirea bacilului Bang in invelitorile fetale, s-a banuit ca bacilul se elimina prin lapte, producand o forma usoara de mamita. Abia in anul 1925, prin cercetari histologice s-a descris inflamatia glandei mamare, provocata de Brucella abortus. De mentionat ca 50% din vacile infectate cu brucella elimina bacilul prin lapte. Pentru punerea in evidenta a bacilului in lapte, se recomanda laptele de la sfarsitul mulsului. Germenul se elimina prin lapte si dupa vaccinari cu culturi vii.

Dupa unii autori bacilul brucelic stagneaza in glanda mamara, dupa o infectie, toata viata animalului. Eliminarea germenului se face alternativ, cu intervalle cand el nu poate fi gasit in lapte.. In afara de Brucella abortus, in glanda mamara bolnava au fost puse in evidenta si Brucella suis si brucela melitensis. Un avort de natura bruceloasa nu inseamna neaparat si existenta unei mamite.

Brucelele patrund in organism prin mucoase, cel mai frecvent pe cale orala (cu nutreturile si apa infectata). Infectarea mamelei este posibila prin mucoasa mamelonara sau prin mana infectata a mulgatorului. In afara de aceasta, infectarea secundara a glandei mamare poate avea loc din uterul infectat. Nu trebuie neglijat faptul ca si glanda mamara constituie o sursa de infectie pentru celelalte organe.

In focarul inflamator se dezvolta o proliferare celulara a tesutului glandular secretor. In alveolele si canalele galactofore apar celule inflamatorii, care produc marirea catalazei si a celulelor in laptele nemodificat macroscopic. Productia de lapte la animalele bolnave scade cu 25 - 35%.

Modificarile anatomopatologice. Pe suprafata de sectiune a glandei mamare aceste modificari sunt neimportante. Histologic in lobuli si in canalele galactofore se observa acumulari de celule, care sunt distribuite intre alveole sau in peretii canalelor galactofore. Apar limfocite si histocite, alaturi de care se gasesc celule plasmatice, mastocite si celule gigantice. Infiltratia celulara a septumurilor se dezvolta paralel cu micsorarea alveolelor mamare, conducand la atrofia lor. Se observa descuamari ale epiteliului glandular, cu aparitia de celule inflamatorii (histiocite, leucocite cu picnoza si leucocite polimorfonucleare). In ganglionii limfatici retromamari se pot vedea acumulari difuze histiocitare, care pot duce la aparitia tesutului propriu. In procesele cronice, ganglionii apar indurati. Modificarile acestea nu sunt totdeauna specifice mamitei brucelice. Ele pot aparea si in alte mamite cronice

Simptomele clinice nu sunt caracteristice. Uneori sfertul mamar afectat este marit in volum , alteori este redus, de asemenea si ganglionii limfatici retromamari. Laptele apare de cele mai multe ori nemodificat macroscopic. Microscopic in lapte se observa un numar mare de celule. Se mareste si activitatea calalazica.

Diagnosticul se precizeaza numai pe baza punerii in evidenta a brucelei inlapte.

Prognosticul este grav

Tratamentul profilactic consta in eliminarea din efectiv a animalelor bolnave. Tratamentul curative nu exista.