Asepsia si antisepsia

ASEPSIA SI ANTISEPSIA

ASEPSIA

Asepsia, 'fara putrefactie', reprezinta metoda chirurgicala care presupune un ansamblu de masuri profliactice prin care se impiedica contactul dintre germeni si o plaga operatorie.

Ea se realizeaza prin :

- dezinfectia mainilor chirurgului si protejarea cu manusi sterile ;

- dezinfectia campului operator si a salilor de operatie ;

- sterilizarea instrumentarului chirurgical si a materialului moale ;

- sterilizarea lenjeriei pentru chirurg si bolnav ;

Dezinfectia , termen folosit frecvent ca legatura intre asepsie si antisepsie, reprezinta totalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice si farmacologice ce determina indepartarea, inactivarea si distrugerea germenilor patogeni din mediu.

Prin dezinfectie se distrug germenii banali dar nu si cei sporulati sau virusi.

Dezinfectia poate fi :

- profilactica – avand ca scop prevenirea izbucnirii si raspandirii bolilor cu punct de plecare cunoscut ;

- de focar - curenta, aplicata de-a lungul intregii spitalizari a bolnavului, si

- terminala, adresata obiectelor folosite de bolnav, mobilierului,

salonului.

Asepsia are ca metoda prima sterilizarea.

Sterilizarea se poate efectua prin :

I. mijloace fizice (mecanice, caldura, radiatii UV sau ionizante);

II. mijloace chimice (oxid de etilen, glutaraldehida, formol).

I. MIJLOACELE FIZICE

1. Sterilizarea prin mijloace mecanice presupune curatirea mecanica si spalarea cu apa, detergenti si sapun, in vederea pregatirii instrumentelor, a materialului moale pentru sterilizare, dar si pregatirea mainilor chirurgului si a campului operator.

Sterilizarea prin caldura presupune precipitarea proteinelor din membrana bacteriana, la o temperatura de peste 50 ° C, cu ruperea legaturilor de Hidrogen si denaturare proteica.

- sensibilitatea la caldura este direct proportionala cu continutul in apa al celulei ;

- microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la caldura, formele sporulate fiind mai rezistente comparativ cu cele vegetative.

Caldura este utilizata pentru sterilizare in mai multe modaltati:

2.A. in mediu de aer supraincalzit, caldura uscata (pupinel, flambare).

2.B. in mediu de vapori supraincalziti prin presiune (autoclav) ;

2.C. in mediul lichid – fierbere in apa ;

2.A. Sterilizarea prin caldura uscata

2.A.1 Flambare - procedeu vechi si imperfect care se efectueaza in conditii de urgenta, presupunand trecerea prin flacara a instrumentelor metalice sau aprinderea alcoolului turnat peste instrumente

se recomanda doar flambarea gatului fiolelor sau a gurii eprubetelor.

2.A.2 Incalzirea la incandescenta presupune o sterilizare rapida si sigura, dar are dezavantajul de a deteriorara instrumentele

se recomanda doar la sterilizarea ansei bacteriologice.

2.A.3 Sterilizarea prin aer incalzit, in mediu uscat

se realizeaza cu ajutorul cuptorului cu aer cald, pupinelul, la temperaturi de 160-180° C timp de 30-40 minute.

- dezavantaj : timp lung de sterilizare si racire – 1 ora

Pupinelul este o etuva paralelipipedica cu pereti dublii, intre care exista un spatiu prin care circula aerul cald;

- peretele interior este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul dintre pereti;

peretele exterior este termoizolant;

- interiorul carcasei este prevazut cu rafturi;

- pupinelul mai cuprinde :

- sistem de ventilatie - ventilator - ce uniformizeaza

temperatura aerului, favorizand circulatia continua ;

- sistem de masurare a temperaturii - termometru cu rezervor

plasat in pupinel si cu scala la exterior, cuplat la un

termocuplu ce regleaza temperatura in interiorul pupinelului.

- sursa de caldura- rezistenta electrica ;

- sistem de reglare si control – buton de reglare al temperaturii

si a duratei de sterilizare ;

COLOANA poza cu pupinel

se pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica,

unele pulberi.

2.B. Sterilizarea prin caldura umeda, in mediul de vapori de apa sub presiune.

- se bazeaza pe principiul cresterii temperaturii de fierbere a apei odata cu

cresterea presiunii :

- la o presiune de 1 atm corespund 120° C ;

- la o presiune de 2 atm corespund 136° C ;

- la o presiune de 3 atm corespund 144° C ;

La 120° C sunt distrusi toti germenii inclusiv formele sporulate.

prezinta o penetrabilitate mai mare ;

- realizeaza sterilizarea la temperaturi mai mici.

Sterilizarea optima pentru majoritatea materialelor moi se obtine in mod obisnuit la 1^1/2atm, 140° C timp de 30 minute.

Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se realizeaza prin intermediul autoclavului.

autoclavul este un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in partea superioara ;

spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin intermediul unor robinete curol in admisia aburului in autoclav, in evacuarea condensului, in evacuarea aburului si in uscare ;

capacul este strabatut de orificii la care sunt adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa de siguranta;

sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei electrice sau pe baza de gaze.

Autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid.

COLOANA autoclav

Se recomanda sterilizarea : materialul moale, a materialului de sutura si a materialului de cauciuc ( tuburi de dren).

Pregatirea si manipularea materialelor sterilizate la autoclav:

materialele sunt asezate in cutii speciale, casolete.

casoletele prezinta la nivelul peretilor laterali orificii care permit patrunderea vaporilor ;

dupa sterilizare, orificiile sunt etanseizate printr-o banda metalica cu ajutorul careia se pastreaza conditiile sterile ;

dupa terminarea sterilizarii, casoletele sunt sigilate cu o banderola pe care se mentioneaza data efectuarii sterilizarii

valabilitatea materialelor sterile este de 24 h, dupa care chiar si nefolosite se vor resteriliza.

2.C. Fierberea – metoda care foloseste fierbatoare speciale electrice, cu

temperaturi de lucru de 100° C, ce pot fi crescute cu 2-3° C prin adaos de formol sau carbonat de sodiu. Durata fierberii erste de 30-40 min la 100° C. Dezavantajul metodei este reprezentat de faptul ca nu toti germenii sunt distrusi la temperaturi de 100 ° C ; metoda folosita frecvent in trecut, pentru sterilizarea seringilor este astazi abandonata

3. Sterilizarea prin raze ultraviolete – se realizeaza cu ajutorul lampilor de ultraviolete care actioneaza in mod direct asupra microorganismelor, determinand coagularea proteinelor citoplasmatice ;

Radiatiile ultraviolete au astfel efect inclusiv pe virusi si germeni anaerobi ;

- raza de actiune este de 1,5-2 m, iar eficienta are o durata de 30-40 min ;

- se recomanda iradierea zilnica a atmosferei timp de 5-6 h.

Are indicatie pentru sterilizarea aerului din salile de pansamente, din salile de operatie si a diferitelor suprafete.

4. Sterilizarea prin Radiatiile ionizante utilizeaza radiatiie gama furnizate de elementele radioactive, precum Cs¹³⁷, Cb⁶⁰.

- sterilizarea se obtin prin dezintegrarea substantei radioactive si realizeaza distrugerea microbilor prin excitarea si ionizarea atomilor materiei cu care vine in contact.

- o parte din germeni sunt distrusi, in timp ce la altii apar mutatii ce determina degenerarea coloniilor viitoare sau prezinta inhibarea cresterii si a inmultirii pe o anumita perioada de timp ;

- avantaje: - penetreaza foliile de plastic sau hartie,

- nu incalzeste obiectele de sterilizat,

- asigura o durata mare a sterilizarii - 2 - 3 ani

Se recomanda sterilizarea solutiilor perfuzabile si a pulberilor, precum si a materialelor de unica folosinta (materiale de sutura, seringi, sonde, tuburi, instrumentar, manusi, halate).

II. Sterilizarea prin mijloace chimice are indicatie pentru instrumentele metalice sau pentru unele materiale care se deterioreaza prin caldura (catetere, sonde de cauciuc) si presupune mentinerea timp de o ora a acestora in una din solutiile antiseptice redate mai jos : oxidul de etilen, aldehidele

II.1 Sterilizarea prin vapori de oxid de etilen

- gaz cu mare penetrabilitate, incolor si inflamabil ;

- penetreaza plastic, cauciuc, lemn, hartie, textile ;

- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau sporulate, fara a fi toxic ;

- sterilizarea se face in instalatii asemanatoare autoclavelor orizontale, la

40-50° C, 1-1,5 atm, timp de 4-6 ore ;

- dezavantaje : - prezinta remanenta direct proportionala cu grosimea materialul sterilizat,

- poate da fenomene iritative ;

- materialele trebuie aerisite 2-5 zile in aer pur

- materialele din metal si sticla pot fi folosite imediat;

- Este explozibil, motiv pentru care se amesteca cu gaze inerte (CO₂ 10%, Freon 88%) ;

Are indicatie pentru : instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi, catetere, ace, materiale de sutura

II.2 Sterilizarea prin vapori de aldehide - glutaraldehida si formaldehida - sterilizarea se face prin imersie ;

Glutaraldehida - ,,Cidex’’, ,,Deconex’’ – solutie cu actiune bactericida, fungicida, viricida, tuberculocida, chiar si in prezenta sangelui, plasmei si a urinei ;

- are indicatie pentru sterilizarea instrumentarului endo- si laparoscopic, a altor instrumente din plastic ;

- necesita imersie in solutie de 1%, timp de 30 minute ;

- solutia are valabilitate 14 zile.

Formaldehida – solutie 40% - formol- sub forma de vapori la rece (pastile de 1 g paraformaldehida), are indicatie pentru sterilizarea aparatelor optice, (cistoscop, rectoscop, etc.) si a sondelor, bujiilor ;

- necesita o expunere cu timp minim de contact de 24 h ;

- dupa sterilizare se impune pentru neutralizarea aldehidei formice expunerea la aer, spalarea cu apa distilata si alcool.

ANTISEPSIA

Antisepsia – reprezinta o metoda chirurgicala curativa prin care se urmareste distrugerea germenilor microbieni de la nivelul tegumentelor, mucoaselor, plagilor si mediului, prin intermediul antisepticelor si dezinfectantelor.

- antiseptice - substante care distrug microbii, fara a fi toxice pentru organismul viu, utilizabile in aplicatii pe tegumente si mucoase ;

- dezinfectante - bactericide mai puternice, iritante pentru organism, utilizate pentru distrugerea germenilor de la nivelul obiectelor de pe obiecte, suprafete, mediu extern ;

1. Caracteristicile substantelor antiseptice

- capacitate bactericida, fara miros neplacut persistent ;

- usor solubile in apa, cu actiune in orice mediu, fara a afecta tesuturile pe care se aplica.

2. Grupe de substante antiseptice si dezinfectante

- Elemente chimice - oxigen, hidrogen,

- Metale grele - Ag, Hg, Cu,

- Halogeni - Cl, I, Br,

- Compusi anorganici – acizi (boric), saruri (azotat de Ag, permanganat de K), peroxid de oxigen,

- Compusi organici - detergenti anionici si cationici, fenoli, alcooli, eteri, aldehide, sapunuri.

3. Mecanisme de actiune ale substantelor antiseptice

- denaturarea proteinelor celulare, cu suprimarea activitatii

metabolice - mecanism prin care actioneaza alcoolul, acizii, bazele si cloroformul.

- blocarea enzimelor celulare – mecanism prin care actioneaza aldehidele si substantele oxidante ;

- actiune tensioactiva – intalnita in cazul fenolului si a detergentilor - presupune solubilizarea lipidelor din membrana celulara, cu dezorganizarea functiei de membrana, cu exteriorizarea compusilor activi din celula.

Substante pe baza de iod - bactericide si fungicide, au capacitatea de a patrunde in porii glandelor ;

- tinctura de iod - solutie alcoolica 2% + iodura de Na 2% are indicatie in dezinfectia tegumentelor ;

- iodoforii - combinatii cu detergentii, polivinilpirolidona - substante  

stabile in timp, mai putin iritante, cu putere mare de penetrare - betadina ; pot produce iritatii tegumentare, alergii sau necroze ale tegumentelor.

Substante pe baza de alcool - etilic, bactericid, care nu distruge insa si sporii, inactivat de proteine, cu concentratie optima de 70-90%, are indicatie pentru dezinfectia tegumentelor.

Substante pe baza de clor - clor activ pus in libertate din aceste substante isi exercita capacitatea bactericida, dar nu actioneaza asupra formelor sporulate si nici asupra virusilor.

- cloramina B reprezinta substanta cea mai utilizata, solubila in apa, degaja lent clorul, actioneaza asupra bacililor gram negativi si asupra bacilului Koch ;

- solutie in concentratie de 0,2-1% are indicatie pentru irigarea continua a plagilor ;

- solutie in concentratie de 5% are indicatie pentru dezinfectia rufariei, a veselei si a pardoselelor.

Substante care degaja oxigen - sunt active pe germenii anaerobi.

- apa oxigenata - solutie apoasa ce contine 3% peroxid de hidrogen,

30% perhidrol, prezinta actiune de curatire mecanica datorita efervescentei, si actiune hemostatica in cazul plagilor delabrante, cu potential gangrenos.

Dezavantaje:

- topeste catgut-ul, material resorbabil folosit in hemostaza

vaselor

- determina congestie puternica, intariziind cicatrizarea plagii ;

- acid boric - pulbere sau solutie, are indicatie in plagile infectate cu bacil piociani ; dezvolta oxigen cu efect de durata mai lunga dar mai putin intens decat apa oxigenara ; solutia se poate aplica sub forma de prischnitze la nivelul tegumentelor si mucoaselor.

Coloranti organici azoici, derivati ai acridinei sunt reprezentati de :

rivanolul – praf galben – antiseptic care se aplica sub forma de solutie 1‰ in cazul plagilor infectate sau congestionate.

- permanganat de K – antiseptic slab, sub forma unor cristale violet, se foloseste in solutie de 2-4% pentru dezinfectia mucoaselor ;

- albastrul de metilen ;

- violet de gentiana – 0,5 - 1%.

IV. Pregatirea preoperatorie impune respectarea mai multor reguli:

1. Pacientul este imbaiat inainte de operatie ;
2. Parul din regiunea supusa interventiei chirurgicale va fi ras inaintea interventiei chirurgicale ;
3. Chirurgul operator va evita contactul cu plagi septice preoperator si va avea unghiile taiate scurt, fara plagi ;
4. Preoperator chirurgul isi schimba echipamentul si incaltamintea ;
5. La intrarea in camera ,,filtru’’, operatorul va purta boneta si masca ;
6. Chirurgul isi dezinfecteaza mainile fie cu sapun clasic, timp de 15 minute – 5 minute pana la articulatia cotului, 5 minute pana la ½ antebratului si 5 minute mainile si apoi cu alcool 70 – 80 %, fie cu solutie antiseptice timp de 3 minute ;

7. Pregatirea campului operator : regiunea supusa interventiei chirurgicale va fi dezinfectata preoperator, badijonata de 3 ori cu tinctura de iod, cu o zona de securitate de cca. 20 cm periincizional sau cu alcool 70% in cazul persoanelor alergice la iod ;