Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice
Cadrul reglementarilor legale
l Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in completarea HGR nr. 128/2002;
l Ordinul MS nr. 185/2003 privind normele tehnice de asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private;
l Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
l Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea normelor de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;
l Ordinul MS nr 10/2005 privind Programele Nationale de sanatate
l Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice si
l Manual privind riscul profesional si evitarea expunerii la sange, in curs de promulgare pentru aplicarea normativelor Codului Muncii si Normativele de protectia muncii in unitatile medicale, medico-sanitare si medico-sociale.
l Metodologia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar
q reglementarile Deciziei 2119/98/EC
Obiectivele cursului
evaluarea riscului de infectie ocupationala
determinarea circumstantelor de aparitie a AES si stabilirea posibilelor strategii de prevenire
furnizarea unui document pentru educarea personalului medico-sanitar in sensul prevenirii AES
combaterea mai eficienta a cauzelor AES in conditiile unor resurse financiare reduse
Accidente prin expunere la sange (AES)-definitie
l Orice expunere :
parenterala:percutana intepare, taiere
si prin mucoase
contact cu piele sau mucoase care prezinta solutii de continuitate Ochi, mucoasa bucala
la:
sange
produs biologic contaminat cu sange
produs contaminat cu agenti patogeni care se transmit prin sange
O problema de securitate a
personalului medico-sanitar dar si a bolnavilor
-Intepatura la recoltare de sange
-0.1 accidente percutane/asistenta an Risc crescut de AES
-infectii la personalul medico-sanitar
l 316 HIV (CDSC 1999)
l Mii - HCV
l Zeci de mii HBV (pana in
-Intepatura in timpul actului chirurgical - sutura;
-10 accidente percutane/chirurg an Risc scazut de AES
-Riscul HIV pentru pacient daca chirurgul e seropozitiv intre proceduri(Bell 1992)Anesteziologie
Circumstante de aparitie a AES
Servicii
ATI, urgenta
Chirurgie
Interne
Manevre cu risc crescut
l Punere si scoatere perfuzii
l Gazimetrie
l Suturi
l Recapisonaj
Cea mai mare parte a AES survin in momentul efectuarii gestului medical
Personalul medico-sanitar (PMS)
l termenul de personal de ingrijire medico-sanitar se refera la cei care lucreaza in:
serviciile de urgenta, ATI,
stomatologie,
laborator, medicale
chirurgie, ginecologie,
anatomie patologica;
l medici, asistenti, tehnicieni, infirmieri, studenti
Factori care influenteaza riscul AES
l Natura agentului patogen
l Tipul de expunere
l Cantitatea de sange inoculata
l Nivelul viremiei din sangele sursei de infectie in momentul expunerii
AES si
agentii etiologici
l peste 50 de agenti patogeni
l Evolutie de la benigna la fatala
l Distributie de la rara la ubicuitaira
l Numerosi patogeni raman a fi identificati in continuare
1970: Hep B virus
1980: HIV
1990: Hep C virus
AES si
agentii patogeni virali
Virusuri
|
Agent patogen |
Expunere: |
Contextul |
|
V.hepatitei B si D |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare |
|
V.hepatitei C |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitatisanitare |
|
Retroviridae (de ex: HIV1,2; HTLV I,II,III) |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare |
|
Herpesviridae (de ex: HSV1,2; VZV, CMV, EBV) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic |
|
Poxviridae (de ex: virusul variolei si vaccinia) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Activitati in laboratoare de cercetare si in scop diagnostic |
|
Flaviviridae (de ex: WNV, TBEV) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic |
|
Filovirade (de ex.: virusurile febrelor hemoragice |
Contact direct cu produse biologice contaminate |
Activitati in laboratoare specializate si manopere de ingrijiri medico-sanitare |
Bacterii si rickettsii
q Incubatie scurta
q Roseata, durere, febra si hiperleucocitoza
q Antibioticoterapie bine condusa profilaxie (tetanos, meningococ
q Probleme de multirezistenta
q Probleme de bacterii zoonotice
Bacterii si rickettsii
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Laborator de cercetare |
|
Intepatura |
|
Treponema spp |
|
Autopsie, ingrijiri medicale, leziuni tegumentare |
|
Piele lezata |
|
Streptococ grup A |
|
Manopere de curatenie si ingrijiri |
|
Intepatura |
|
Staphylococus aureus |
|
Ingrijiri spitalicesti, activitate de labortator |
|
Intepatura |
|
Rickettsii |
|
Laborator de cercetare |
|
Taietura |
|
Neisseria gonorrhoeae |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Intepatura |
|
Mycobacterium tuberculosis |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Intepatura |
|
Mycobacterium leprae |
|
Laborator de cercetare |
|
Intepatura |
|
Leptospira icterohemoragie |
|
Laborator de spital si ingrijiri medicale |
|
Intepatura |
|
Corynebacterium difterie |
|
Laborator de cercetare Ingrijiri veterinare |
|
Intepatura |
|
Brucella abortus |
|
Contextul |
|
Expunere |
|
Agent patogen |
Parazitii si AES
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Laborator medical |
|
Intepatura |
|
Trypanosoma |
|
Autopsie Laborator de cercetare |
|
Intepatura, Conjunctiva oculara |
|
Toxoplasma gondii |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Intepatura |
|
Plasmodium vivax |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Intepatura Piele lezata |
|
Plasmodium malarie |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Piele lezata |
|
Plasmodium falciparum |
|
Laborator medical |
|
Intepatura Piele lezata |
|
Leishmania spp |
|
Contextul |
|
Expunere |
|
Agent patogen |
Agentii fungici si AES
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Laborator de cercetare |
|
Intepatura |
|
Sporotrichum schenkii |
|
Ingrijiri spitalicesti |
|
Intepatura |
|
Cryptococcus neoformans |
|
Autopsie |
|
Bisturiu |
|
Blastomyces dermatitidis |
|
Contextul |
|
Expunere |
|
Agent patogen |
AES si
prionii
l Exista7 cazuri descrise boala Creutzfeld-Jakob la personalul medico-sanitar
l Nu exista argumente pentru un risc ridicat
l Nu exista teste sau tratamente preventive
l Masuri in momentul inocularii
l Pentosan polysulphate (Tavan®)
Concluzii
l Diversitate mare
l Precautiunile Universale confera protectie impotriva tuturor
l Foarte multe antibiotice
l Numar redus de antivirale
Modalitati de transmitere ale agentilor patogeni din sange
Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sange (AES)
-se poate realiza prin:
l inoculari percutane :-intepare, taiere
l contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate
l contaminarea mucoaselor
-in timpul
l efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite
l manipularii unor produse biologice contaminate
l manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)
-prin intermediul
l instrumentelor medico-chirurgicale taietoare intepatoare
l materialelor sanitare
l suprafetelor si altor dotari folosite in activitatea din unitatilor sanitare
l reziduurilor rezultate din activitatea medicala, contaminate in timpul utilizarii lor in cadrul activitatilor specifice.
Potentialul
infectant al produselor biologice
Crescut:
l Sange
l Lichid amniotic
l Secretie vaginala, sperma
l Lapte uman
l LCR
l Lichid peritoneal
l Lichid pericardic
l Lichid pleural
l Lichid sinovial
l Saliva, in manevre stomatologice
l Lichid de exsudatie din plagi sau arsuri
l Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange
Scazut:
l Urina
l Lichid de varsatura
l Saliva
l Materii fecale
Cu conditia sa nu fie vizibil contaminate cu sange
Contaminarea virala a produselor biologice
|
Risc in functie de tipul produsului biologic |
|||
|
Virus |
Dovedit |
Posibil |
Absent |
|
VHB |
Sange, lichide biol. care contin sange |
Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, saliva |
Urina, fecale |
|
VHC |
Sange |
Sperma, secretia vaginala |
Urina, fecale lacrimi, saliva |
|
HIV |
Sange, lichide biol. care contin sange |
Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, LCR, lich.amniotic |
Urina, fecale lacrimi, saliva |
Riscul de transmitere al HIV, VHC si VHB
|
Virus |
Evolutie cronica |
Risc |
Incarcatura virala plasmatica |
Vaccin |
Profi-laxie |
|
HIV |
Nu |
Da |
|||
|
VHC |
Nu |
Nu |
|||
|
VHB |
Da |
Da |
Riscul mediu de transmitere
La 1000 expuneri percutane un ac "murdar" de sange de la un bolnav purtator de VHB, VHC, HIV produce
VHB : 300 contaminari
VHC : 30 contaminari
HIV 3 contaminari
La 1000 expuneri cutaneo mucoase
HIV contaminari
Riscul mediu al transmiterii virale prin intepare
|
Sursa |
Riscul |
|
HBV | |
|
HBsAg+ si HBeAg+ |
22.0%-31.0% hepatita ; 37%-62% infectie VHB evidentiata serologic |
|
HBsAg+ si HBeAg- |
1.0%-6.0% hepatita; 23%-37% infectie VHB infectie evidentiata serologic |
|
HCV |
1.8% (intre 0%-7% ) |
|
HIV |
0.3% (intre0.2%-0.5% ) |
Personalul medico-sanitar si
situatiile la risc
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Riscul cumulat, insa, este mai mare in profilele chirurgicale |
|
Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mica |
|
Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mare |
|
Accidentele percutane sunt mai frecvente |
|
Accidentele percutane sunt mai rare |
|
Expuneri la risc, mai frecvente |
|
Expuneri la risc, mai putine |
|
AES in serviciile chirurgicale |
|
AES in serviciile medicale |
Evaluarea riscului pentru transmiterea
infectiei HIV
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Nu sunt |
|
Nu are risc |
|
mediu |
|
mediu |
|
K1 scazut |
|
K1 scazut |
|
K3 inalt |
|
mediu |
|
K3 inalt |
|
Riscul evaluat |
