Atitudinea asistentului medical in urma expunerii accidentale la produse biologice
Cadrul reglementarilor legale
l Ordinul MS nr. 219/2002 privind normele tehnice de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile medicale in completarea HGR nr. 128/2002;
l Ordinul MS nr. 185/2003 privind normele tehnice de asigurarea curateniei, dezinfectiei, efectuarea si pastrarea sterilitatii obiectelor si materialelor sanitare in unitatile sanitare de stat si private;
l Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului
l Ordinul MS nr. 994/2004 privind aprobarea normelor de supraveghere si control al infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare;
l Ordinul MS nr 10/2005 privind Programele Nationale de sanatate
l Ghid practic de management al expunerii accidentale la produse biologice si
l Manual privind riscul profesional si evitarea expunerii la sange, in curs de promulgare pentru aplicarea normativelor Codului Muncii si Normativele de protectia muncii in unitatile medicale, medico-sanitare si medico-sociale.
l Metodologia de supraveghere si control al accidentelor cu expunere la produse biologice la personalul care lucreaza in domeniul sanitar
q reglementarile Deciziei 2119/98/EC
Obiectivele cursului
evaluarea riscului de infectie ocupationala
determinarea circumstantelor de aparitie a AES si stabilirea posibilelor strategii de prevenire
furnizarea unui document pentru educarea personalului medico-sanitar in sensul prevenirii AES
combaterea mai eficienta a cauzelor AES in conditiile unor resurse financiare reduse
Accidente prin expunere la sange (AES)-definitie
l Orice expunere :
parenterala:percutana intepare, taiere
si prin mucoase
contact cu piele sau mucoase care prezinta solutii de continuitate Ochi, mucoasa bucala
la:
sange
produs biologic contaminat cu sange
produs contaminat cu agenti patogeni care se transmit prin sange
O problema de securitate a
personalului medico-sanitar dar si a bolnavilor
-Intepatura la recoltare de sange
-0.1 accidente percutane/asistenta an Risc crescut de AES
-infectii la personalul medico-sanitar
l 316 HIV (CDSC 1999)
l Mii - HCV
l Zeci de mii HBV (pana in
-Intepatura in timpul actului chirurgical - sutura;
-10 accidente percutane/chirurg an Risc scazut de AES
-Riscul HIV pentru pacient daca chirurgul e seropozitiv intre proceduri(Bell 1992)Anesteziologie
Circumstante de aparitie a AES
Servicii
ATI, urgenta
Chirurgie
Interne
Manevre cu risc crescut
l Punere si scoatere perfuzii
l Gazimetrie
l Suturi
l Recapisonaj
Cea mai mare parte a AES survin in momentul efectuarii gestului medical
Personalul medico-sanitar (PMS)
l termenul de personal de ingrijire medico-sanitar se refera la cei care lucreaza in:
serviciile de urgenta, ATI,
stomatologie,
laborator, medicale
chirurgie, ginecologie,
anatomie patologica;
l medici, asistenti, tehnicieni, infirmieri, studenti
Factori care influenteaza riscul AES
l Natura agentului patogen
l Tipul de expunere
l Cantitatea de sange inoculata
l Nivelul viremiei din sangele sursei de infectie in momentul expunerii
AES si
agentii etiologici
l peste 50 de agenti patogeni
l Evolutie de la benigna la fatala
l Distributie de la rara la ubicuitaira
l Numerosi patogeni raman a fi identificati in continuare
1970: Hep B virus
1980: HIV
1990: Hep C virus
AES si
agentii patogeni virali
Virusuri
|
Agent patogen |
Expunere: |
Contextul |
|
V.hepatitei B si D |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare |
|
V.hepatitei C |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitatisanitare |
|
Retroviridae (de ex: HIV1,2; HTLV I,II,III) |
Solutie de continuitate tegumentara si a mucoasei |
Prestatii medico-sanitare si auxiliare din toate categoriile de unitati sanitare |
|
Herpesviridae (de ex: HSV1,2; VZV, CMV, EBV) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic |
|
Poxviridae (de ex: virusul variolei si vaccinia) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Activitati in laboratoare de cercetare si in scop diagnostic |
|
Flaviviridae (de ex: WNV, TBEV) |
Intepatura si manopere invasive cu leziune |
Ingrijiri medicale si activitati paraclinice de diagnostic |
|
Filovirade (de ex.: virusurile febrelor hemoragice |
Contact direct cu produse biologice contaminate |
Activitati in laboratoare specializate si manopere de ingrijiri medico-sanitare |
Bacterii si rickettsii
q Incubatie scurta
q Roseata, durere, febra si hiperleucocitoza
q Antibioticoterapie bine condusa profilaxie (tetanos, meningococ
q Probleme de multirezistenta
q Probleme de bacterii zoonotice
Bacterii si rickettsii
SHAPE * MERGEFORMAT
Laborator de cercetare Intepatura Treponema spp Autopsie, ingrijiri medicale,
leziuni tegumentare Piele lezata Streptococ grup A Manopere de curatenie si ingrijiri Intepatura Staphylococus aureus Ingrijiri spitalicesti,
activitate de labortator Intepatura Rickettsii Laborator de cercetare Taietura Neisseria gonorrhoeae Ingrijiri spitalicesti Intepatura Mycobacterium tuberculosis Ingrijiri spitalicesti Intepatura Mycobacterium leprae Laborator de cercetare Intepatura Leptospira icterohemoragie Laborator de spital si ingrijiri medicale Intepatura Corynebacterium difterie Laborator de cercetare Ingrijiri veterinare Intepatura Brucella abortus Contextul Expunere Agent patogen
Parazitii si AES
SHAPE * MERGEFORMAT
Laborator medical Intepatura Trypanosoma Autopsie Laborator de cercetare Intepatura, Conjunctiva
oculara Toxoplasma gondii Ingrijiri spitalicesti Intepatura Plasmodium vivax Ingrijiri spitalicesti Intepatura Piele lezata Plasmodium malarie Ingrijiri spitalicesti Piele lezata Plasmodium falciparum Laborator medical Intepatura Piele lezata Leishmania spp Contextul Expunere Agent patogen
Agentii fungici si AES
SHAPE * MERGEFORMAT
Laborator de cercetare Intepatura Sporotrichum schenkii Ingrijiri spitalicesti Intepatura Cryptococcus neoformans Autopsie Bisturiu Blastomyces dermatitidis Contextul Expunere Agent patogen
AES si
prionii
l Exista7 cazuri descrise boala Creutzfeld-Jakob la personalul medico-sanitar
l Nu exista argumente pentru un risc ridicat
l Nu exista teste sau tratamente preventive
l Masuri in momentul inocularii
l Pentosan polysulphate (Tavan®)
Concluzii
l Diversitate mare
l Precautiunile Universale confera protectie impotriva tuturor
l Foarte multe antibiotice
l Numar redus de antivirale
Modalitati de transmitere ale agentilor patogeni din sange
Expunerea profesionala la diversi agenti patogeni transmisi prin sange (AES)
-se poate realiza prin:
l inoculari percutane :-intepare, taiere
l contaminarea tegumentelor cu solutii de continuitate
l contaminarea mucoaselor
-in timpul
l efectuarii unor manopere medicale invazive cu ace sau instrumente ascutite
l manipularii unor produse biologice contaminate
l manipularii instrumentarului si a materialelor sanitare contaminate cu produse biologice contaminate (material moale medical, lenjerie, echipamente, etc.)
-prin intermediul
l instrumentelor medico-chirurgicale taietoare intepatoare
l materialelor sanitare
l suprafetelor si altor dotari folosite in activitatea din unitatilor sanitare
l reziduurilor rezultate din activitatea medicala, contaminate in timpul utilizarii lor in cadrul activitatilor specifice.
Potentialul
infectant al produselor biologice
Crescut:
l Sange
l Lichid amniotic
l Secretie vaginala, sperma
l Lapte uman
l LCR
l Lichid peritoneal
l Lichid pericardic
l Lichid pleural
l Lichid sinovial
l Saliva, in manevre stomatologice
l Lichid de exsudatie din plagi sau arsuri
l Orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange
Scazut:
l Urina
l Lichid de varsatura
l Saliva
l Materii fecale
Cu conditia sa nu fie vizibil contaminate cu sange
Contaminarea virala a produselor biologice
|
Risc in functie de tipul produsului biologic |
|||
|
Virus |
Dovedit |
Posibil |
Absent |
|
VHB |
Sange, lichide biol. care contin sange |
Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, saliva |
Urina, fecale |
|
VHC |
Sange |
Sperma, secretia vaginala |
Urina, fecale lacrimi, saliva |
|
HIV |
Sange, lichide biol. care contin sange |
Sperma, secretia vaginala, lich. ascita, LCR, lich.amniotic |
Urina, fecale lacrimi, saliva |
Riscul de transmitere al HIV, VHC si VHB
|
Virus |
Evolutie cronica |
Risc |
Incarcatura virala plasmatica |
Vaccin |
Profi-laxie |
|
HIV |
Nu |
Da |
|||
|
VHC |
Nu |
Nu |
|||
|
VHB |
Da |
Da |
Riscul mediu de transmitere
La 1000 expuneri percutane un ac "murdar" de sange de la un bolnav purtator de VHB, VHC, HIV produce
VHB : 300 contaminari
VHC : 30 contaminari
HIV 3 contaminari
La 1000 expuneri cutaneo mucoase
HIV contaminari
Riscul mediu al transmiterii virale prin intepare
|
Sursa |
Riscul |
|
HBV | |
|
HBsAg+ si HBeAg+ |
22.0%-31.0% hepatita ; 37%-62% infectie VHB evidentiata serologic |
|
HBsAg+ si HBeAg- |
1.0%-6.0% hepatita; 23%-37% infectie VHB infectie evidentiata serologic |
|
HCV |
1.8% (intre 0%-7% ) |
|
HIV |
0.3% (intre0.2%-0.5% ) |
Personalul medico-sanitar si
situatiile la risc
SHAPE * MERGEFORMAT
Riscul cumulat, insa, este mai mare in profilele chirurgicale Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mica Prevalenta riscului infectiilor poate fi mai mare Accidentele
percutane sunt mai frecvente Accidentele
percutane sunt mai rare Expuneri la
risc, mai frecvente Expuneri la
risc, mai putine AES in serviciile chirurgicale AES in serviciile medicale
Evaluarea riscului pentru transmiterea
infectiei HIV
SHAPE * MERGEFORMAT
Nu sunt Nu are risc mediu mediu K1 scazut K1 scazut K3 inalt mediu K3 inalt Riscul evaluat nu da Ac cavitar cu lumen mare nu da Leziune
puncti- forma fara
intere- sarea unui vas nu da Leziune, incizie, zgarietura superficiala >5 min <5 min Secunde,minute Durata expunerii > 5 ml < 5 ml In functie de instrument Cantitatea sangelui Piele intacta Leziune cutaneo-mucoasa Leziune percutana Tipul expunerii Alte fluide umane Sange, alte lichide biologice
contaminate vizibil cu sange, lichid cefalo-rahidian, lichide:
sinovial, -pericardic, -pleural, -peritoneal, -amniotic si
maduva osoasa, sperma, secretie vaginala. Tipul
lichidului biologic contaminat
Factori de risc in transmiterea HIV
SHAPE * MERGEFORMAT
Limfocite CD4 sub 200 > CD4 > Incarcatura
virala intens pozitiva > slab pozitiva sau nedetectabila Stadiul SIDA > stadiile precoce
a infectiei HIV Factori legati de pacientul sursa Leziune profunda>
superficiala Ac cavitar > ac plin Dispozitiv intravascular >
subcutan sau intramuscular Prezenta vizibila a sangelui > absenta Ac de calibru mare > calibru
mic Neutilizarea manusilor > utilizarea Prin accidentele percutane Timp de expunere lung > scurt Prezenta leziunilor cutanate > absenta lor Prin accidentele cutaneo-mucoase Expunere percutana >
cutaneo-mucoasa Factori legati de tipul de AES
Evaluarea riscului pentru transmiterea
infectiei cu VHB
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Este crescut Este crescut Nu exista |
|
leziune percutana mucoase sau piele lezata piele intacta |
|
sange, orice lichid biologic cu continut vizibil de sange lichid cefalo-rahidian sinovial pericardic peritoneal, pleural, amniotic, sperma, secretie vaginala |
|
Risc evaluat |
|
Tipul expunerii |
|
Mediul de transmitere contaminat |
Evaluarea
riscului pentru transmiterea infectiei cu VHC
SHAPE * MERGEFORMAT
|
|
|
|
|
Nu |
|
|
|
|
|
piele intacta |
|
Da |
|
> 5 min |
|
> 5 ml |
|
Nu |
|
< 5 min |
|
< 5 ml |
|
Da |
|
|
|
|
|
leziune percutana permucoasa prin piele lezata |
|
sange orice lichid biologic contaminat cu sange lichid cefalo-rahidian lichid pericardic lichid peritoneal lichid pleural lichid amniotic sperma, secretie vaginala |
|
Prezenta riscului |
|
Durata expunerii |
|
Cantitatea de sange |
|
Tipul expunerii |
|
Mediul de transmitere contaminat |
Infectii HCV ocupationale in functie de instrumentar
AES:
Factori de gravitate legati de accident (1)
AES grave sunt cele care se asociaza cu
l inoculare profunda
l o cantitate importanta de sange inoculata
l timpul scurs intre accident si luarea primelor masuri preventive
AES:
Factori de gravitate legati
de pacientul sursa
l stadiul clinic al bolii
l momentul viremiei, viremie crescuta in sangele sursei
l tratament / rezistenta la terapie
AES:
Factori de gravitate legati de
persoana expusa (3)
l Nerespectarea precautiunilor universale
l Absenta profilaxiei postexpunere
l Receptivitate / Imunitate
Manevre asociate mai frecvent cu AES
l Accidente percutane:
l punerea si luarea perfuziilor
l sutura chirurgicala
l cateterismele arteriale si venoase (exemplu gaze din sange)
l recapisonarea acelor
l manipularea recipientelor pentru deseuri
l Accidente prin proiectare:
l efectuarea analizelor de laborator
l intubatia oro- si naso-traheala
l ventilatia mecanica
l aspiratia traheala
l fibroscopia
l hemofiltratie/dializa
Modalitati de prevenire si
control al riscului
q Profilaxia primara
Precautiuni universale
Precautiuni speciale
Vaccinarea anti VHB
q Management-ul cazului de AES
Declarare
Masuri de urgenta
Evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei
Circuitul persoanei cu AES
Supravegherea persoanei cu AES
PROFILAXIA PRIMARA AES
Precautiuni
universale (PU)
Principiu:
v Orice produs biologic este potential contaminat !
v Orice pacient este o potentiala sursa de infectie !
v Orice instrument este potential contaminat dupa utilizare !
Precautiuni
universale
l Definitie
l masuri fundamentale si standard care se refera la:
☻ MASURI APLICATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN PRACTICA
MEDICALA
» IGIENA MAINILOR
» UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT SI COMPLET
» INDEPARTAREA DESEURILOR
☻MASURI CARE SE APLICA PACIENTILOR
» ECHIPAMENTELE SI ARTICOLELE DE INGRIJIRE ALE PACIENTULUI
» TRANSPORTUL PACIENTILOR;
» USTENSILELE PENTRU ALIMENTATIA PACIENTULUI;
☻IGIENA MEDIULUI SPITALICESC
Masurile standard care se impun in
prevenirea AES (1)
1.Spalarea mainilor imediat dupa contactul cu sange sau produse biologice contaminate cu sange
Purtarea manusilor in caz de contact cu
- un produs biologic
- leziune cutanata sau mucoasa
- echipament contaminat
Si, sistematic, in caz de afectiuni dermatologice ale mainilor personalului de ingrijire
Masurile standard care se impun in
prevenirea AES (2)
Protejarea oricarei plagi cu pansament
Atentie la procedurile invazive sau manipularea unor echipamente potential periculoase
Interzisa indoirea sau recapisonarea acelor contaminate, niciodata nu se desprind din seringa cu mana
Evacuarea imediata a instrumentelor taietoare, intepatoare in recipiente speciale
Evitarea expunerii la proiectii utilizarea de masca, ochelari, halat atunci cand este necesar
Decontaminarea imediata a echipamentului si suprafetelor
Masurile standard care se impun in
prevenirea AES (3)
In laborator
PU trebuie respectate sistematic
flacoanele cu probe trebuie inchise ermetic
se interzice pipetarea cu gura
Orice proba trebuie sa respecte aceleasi proceduri de preventie: identificarea probelor "la risc" este periculoasa si confera un fals sentiment de siguranta
Aceste reguli de baza trebuie completate cu masuri specifice fiecarei specialitati medicale si folosirea echipamentului de protectie corespunzator
Alte
aspecte
l Precautiunile universale trebuie:
v Prezentate (afisate)
v Cunoscute de toti
v Accesibile tot timpul
v Integrate in activitatea fiecarei sectii
Igiena
miinilor
l Componenta a PU standard si speciale
l Cea mai simpla procedura de prevenire a infectiilor
l Se realizeaza prin spalarea si dezinfectia miinilor
l Dupa efectuarea prestatiilor medicale de ingrijire la fiecare pacient
l Imediat dupa indepartarea echipamentului de protectie
l Folosind
l Apa prelucrata si sapun antiseptic
l antiseptice
Mainile trebuie spalate cand
l Sunt vizibil murdare
l Dupa contactul cu obiectele sau produsele biologice contaminate
l Inaintea si dupa tratamentul efectuat pacientului (inainte de a folosi manusile si dupa indepartarea lor)
Consideratii Speciale
l Utilizati lotiuni de maini care previn uscarea pielii
l Tineti cont de compatibilitatea dintre produsele de ingrijire a mainilor si manusi (ex,uleiurile minerale pot cauza degradarea manusilor)
l Pastrati unghiile scurte
l Evitati unghiile artificiale
l Evitati inelele care pot rupe manusile
Echipament
de protectie
Definitie:
Bariera intre personalul medico-sanitar si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun riscul contaminarii
ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE
l REPREZINTA:
l o componenta majora a Precautiunilor universale
l Protejeaza pielea si mucoasele de expunerea la materiale infectioase
l Poate fi indepartat cind sunt parasite zonele de tratament
Factori
care influenteaza
alegerea echipamentului
Cunoasterea metodelor de lucru si a materialelor utilizate
Anticiparea posibilului risc de expunere:
Proiectie sau contact direct
Pacientul sursa
Durata procedurilor
Profilul activitatii
ECHIPAMENT
DE PROTECTIE
l Manusi - protectia mainilor
l Halate - protectia tegumentului sau a hainelor
l Masti - protectia fetei
l Ochelari - protectia ochilor
l Protectoare faciale - protectia fetei, ochilor
Echipament
de protectie individual
l Manusi
l Scop:-utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, -manipularea lichidelor biologice potential contaminate -contactul cu tegumente ce prezinta solutii de continuitate;
-decontaminarea suprafetelor
l Caracteristici: vinil sau latex; sterile sau nesterile; una sau doua perechi; de unica utilizare sau refolosibile
l "A face" sau "a nu face":
A se lucra de la "curat la murdar"
A se limita posibilitatea contaminarii prin contact in scopul protejarii propriei persoane, a celorlalti, a mediului
Manusile se vor schimba daca sunt foarte murdare, daca se rup, intre 2 pacienti,
Colectare in containere adecvate
Nu se va folosi aceeasi pereche de manusi de mai multe ori!
Recommandari pentru manusi
Inlocuiti manusile rupte,taiate sau intepate
Nu spalati,nu dezinfectati Sau nu sterilizati manusi pentru refolosire reuse
Echipament
de protectie individual
l Halate
l Scop -utilizare in timpul manevrelor de ingrijire a bolnavului, contactul tegumentelor neacoperite / hainelor cu lichide biologice potential contaminate
l Caracteristici -impermeabile, de unica utilizare sau refolosibile, spalate sau sterilizate,
-in caz de pericol de proiectie se vor utiliza sorturi impermeabile
Echipament
de protectie individual
l Masti
l Scop: protectia fetei pentru prevenirea aspiratiei sau inghitirii lichidelor contaminate
l Caracteristici: sa acopere integral nasul si cavitatea bucala
l Ochelari: transparenti, etansi
l Protectoare faciale: suficient de mari
Eliminarea
materialului contaminat
Se va face in:
containere (calitati)
l marime adaptata
l manevrarabilitate unimanuala
l orificiu de marime corespunzatoare
l stabile, imperforabile, etanse si incinerabile
l transportabile in miini
l tip unic / serviciu
Importanta containerelor
l Eficiente in absenta unor dispozitive de siguranta specifice
l Sunt accesibile in conditii de austeritate
l Previn riscul inerent folosirii obiectelor intepatoare
Accidente
in timpul folosirii containerelor
La introducerea obiectelor ascutite:
l Container prea mic
l Deschiderea prea stramta
La nerespectarea regulilor de folosire:
l Container prea plin
l Container instabil
l Detasarea manuala a acului de seringa
Criterii in alegerea containerelor
l Rezistent la obiecte ascutite
l Impermeabil
l Rezistent si etans la cadere
l Nu prea mici umplere rapida
l Marime si structura adaptate la tipul si cantitatea obiectelor ascutite aruncate
l Eliminerea intregului obiect, altfel necesita caracteristici speciale de separare
l Nivel al umplerii observabil cu ochiul liber
l Manevrabilitate corespunzatoare
l Etansare definitiva
l Accesibil financiar
Recomandari
de utilizare a containerelor
l Un singur furnizor pentru un spital
l Un singur model, daca e posibil
l Pastrare aproape de locul efectuarii manoperelor medicale
l Evitarea fortarii obiectelor la introducere
l Verificarea stabilitatii
l Evitarea supraumplerii
Consideratii organizatorice privind indepartarea deseurilor sanitare
O persoana responsabila pentru
Verificarea existentei containerelor
Verificarea nivelului de umplere
Colectare containerelor pline
Plan de indepartare a deseurilor medico-sanitare
Referitor la transport
Referitor la neutralizare
Informarea populatiei din vecinatate,
acolo unde este necesar
PRECAUTIUNI SPECIALE
-Se aplica dupa identificarea situatiilor cu risc crescut, in functie de specificul fiecarui serviciu medical
Precautiuni
speciale - Chirurgie
|
Riscuri |
Dispozitive tehnice care reduc riscul |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Precautiuni
speciale: Obstetrica-Ginecologie
l Factorii de risc prin expunere la sange si lichid amniotic apar in urmatoarele circumstante:
l Nasterea in urgenta;
l Delivrenta manuala de placenta;
l Hemoragie la delivrenta;
l Epiziotomie (refacerea planurilor profunde);
l Interventii chirurgicale.
l Masuri preventive
l Purtarea manusilor: rezistente, 2 perechi
l Protectia antebratelor
l Purtarea halatelor
l Ace cu capat bont
Precautiuni speciale: Servicii de
hemodializa - Riscuri
l Factorii de risc prin expunere la sange apar in urmatoarele circumstante:
l In timpul bransarii la aparatul de hemodializa:
Punctia fistulei arterio-venoase
Prelevari sanguine
l In timpul sedintei propriu-zise
schimbarea liniei, a dializorului
injectarea de medicamente si nutritie parietala
prelevari sanguine si hemoculturi
l In timpul debransarii de la aparatul de hemodializa
Precautiuni speciale: Servicii de
hemodializa - Masuri preventive
Purtarea echipamentului individual de protectie: manusi, masca, ochelari
Recipient colector la patul bolavului
Montarea corecta a circuitelor
Supravegherea fistulei arterio-venoase in timpul sedintei
Interventie prompta la cel mai mic incident
Consultarea cu specialisti in caz de probleme;
Precautiuni
speciale: Servicii de urgenta
l Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:
l Manopere si gesturi specifice (cateterism arterial si venos, resuscitare, etc)
l Tipuri de materiale utilizate (material de calibru gros, absenta materialelor de securitate)
l Gesturi multiple si diverse
l Dificultati tehnice, (situatii de urgenta, pacienti agitati);
l Grafic de lucru particular si personal cu automatisme diverse.
l Masuri preventive
l Protocoale pentru fiecare manopera care presupune un risc
l Mai putine prelevari, mai putine gesturi invazive
l Instruirea periodica a personalului
Precautiuni speciale: Servicii de
radiologie interventionala
Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:
l procedurile endovasculare ce cuprind angioplastiile, dezobstructiile arteriale si aplicarea endoprotezelor
l procedurile percutanate directe ce cuprind o multitudine de manevre in scop diagnostic (punctii) si terapeutic (drenaje)
Riscurile propriu-zise constau in:
l Intepatura: acul intramuscular pentru realizarea anesteziei locale, acul de punctie si bisturiul
l Proiectia:
daca injectarea produsului de contrast se face sub presiune in sonda de angiografie (rezulta o pulverizare de produs de contrast amestecat cu sange);
dupa aspirarea fluidului biologic
Precautiuni
speciale: Laborator - Riscuri
Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:
l Transportul prelevatelor in flacoane sau tuburi necorespunzatoare
l Pipetarea cu gura
l Absenta echipamentului de protectie la manipularea prelevatelor
l Eliminarea necorespunzatoare a deseurilor sanitare
l Circuite necorespunzatoare
l Folosirea sticlariei in defavoarea materialelor necasante
Precautiuni
speciale: Laborator -Masuri preventive
l Masurile standard de precautie:
l Interzicerea pipetarii cu gura
l Spalarea sistematica a mainilor
l Echipament individual de protectie
l Curatarea si dezinfectia suprafetelor
l Folosirea materialelor de unica utilizare
l Folosirea materialelor necasante
Precautiuni
speciale: Servicii stomatologice
l Factorii de risc prin expunere la sange si lichide biologice apar in urmatoarele circumstante:
l Neutilizarea echipamentului corespunzator de protectie
l Neutilizarea unor aspiratoare rapide pentru a reduce posibilitatea stropirii
l Sterilizarea incorecta a instrumentarului stomatologic
l Dezinfectie incorecta
l Mulaje
l Masuri preventive:
l Echipament individual de protectie
l Sterilizarea corespunzatoare a instrumentarului
l Echipamente specifice pentru reducerea la minim a riscurilor caracteristice: aspiratoare rapide, etc.
Prevenirea transmiterii sanguine a virusului hepatitic B
l Principii:
l Vaccinarea anti VHB este cea mai eficienta masura de profilaxie
l Considerarea tuturor bolnavilor ca potentiale surse de infectie
l Utilizarea echipamentului de protectie pentru evitarea contactului cu sange sau produse biologice contaminate
l Prevenirea leziunilor percutane
Concentratia VHB in lichidele biologice
SHAPE * MERGEFORMAT
Crescuta Moderata Scazuta/nedetectabila Sange Sperma Urina Ser Secretie
vaginala Fecale Exsudate Saliva Transpiratie Lacrimi Lapte uman
Vaccinarea anti-VHB
l Modalitati de vaccinare (conform calendarului national
l Pentru vaccinarea dupa varsta de 25 de ani o dovada care sa indice status-ul imunitar referitor la atc antiHBs
l Rapelul obligatoriu
l priveste numai personalul medico-sanitar expus riscului
evaluare prin specialistul epidemiolog
l Eliminarea rapelului obligatoriu sistematic:
in functie de recomandarile epidemiologului
Vaccinarea anti-VHB
Este cea mai eficienta metoda de profilaxie
Schema de vaccinare : 0, 1, 6 luni
Schema de vaccinare de urgenta : 0, 1, 2 luni si rapel la 12 luni
Titrul de anticorpi protector: > 10mUI/ml, incepand cu 2 luni de la ultimul rapel
In cazul in care titrul de anticorpi este mai mic de 10mUI/ml, se efectueaza unul sau mai multe rapeluri
Vaccinarea anti-VHB
l Eficacitate pe termen lung:
l Titrurile atc. anti HBs coboara sub <10 mIU/mL la 30-50% dintre adulti in primii 8-10 ani dupa vaccinare
l Expunerea la VHB determina un raspuns anamnestic care previne aparitia infectiei cu VHB
l Memoria imunologica ramane intacta pentru cel putin 20 de ani dupa vaccinare
l Infectia cronica cu VHB apare extrem de rar la cei care au raspuns imunologic la vaccin
MANAGEMENTUL
CAZULUI AES
Atitudinea
in caz de AES
Intreruperea activitatii fara a periclita securitatea pacientului
Declararea imediata a AES cadrului medical superior (asistenta, asistenta sefa, medic) sau responsabilului serviciului de preventie si control al infectiilor nosocomiale(SPCIN)
In cazul in care AES a survenit intr-un cabinet medical individual, persoana se prezinta imediat la cel mai apropiat spital.
Aplicarea masurilor de urgenta:
l Imediat: spalare abundenta cu apa si sapun dupa care se utilizeaza un antiseptic, dezinfectant
l Se interzice fortarea sangerarii!
l Ulterior, evaluarea riscului persoanei expuse si a sursei
Managementul
postexpunere (MPE) (1)
l Un program eficient consta in:
Proceduri / strategii clare
Instructajul PMS
Acces rapid la:
l Ingrijiri medicale
l Profilaxie postexpunere
l Testarea pacientilor sursa / PMS
Evaluarea strategiilor de prevenire
Managementul
postexpunere (MPE) (2)
l Raportarea AES
l Evaluarea riscului de infectie
Tipul si severitatea expunerii
Statusul imunologic al pacientului sursa
l Tratament, consiliere si monitorizare
Conduita
in caz de AES Primele masuri
l Ingrijiri initiale
l Evaluarea riscului
profilaxie
urmarirea cazului
l Consultanta, suport
Conduita de urmat in caz de AES
2 ETAPE
Luarea masurilor medicale
evaluare, profilaxie
sustinere si urmarire
Luarea masurilor administrative
Conduita de urmat in caz de AES
l Ingrijiri initiale de urgenta 0-5 '
l consultarea de urgenta a unui medic 0-4 h
evaluarea riscului
cercetarea status-ului imunitar al pacientului sursa
testare rapida HIV, serologie HVC altele
eventuala profilaxie
l Declararea accidentului de munca 0-24 h
l Contactarea medicului de medicina muncii 0-7 z
pune la punct urmarirea cazului, cercetarea cauzelor AES
Ingrijiri
initiale
EXPUNERE CUTANATA
spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica
Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE
Alcool de 70°
Ingrijiri
initiale
EXPUNERE PERCUTANATA
A nu se forta sangerarea
spalare imediata cu apa si sapun, clatire puternica
Antisepsie CEL PUTIN 5 MINUTE
Alcool 70°
Ingrijiri
initiale
EXPUNERE MUCOASA
Clatire imediata si abundenta
CEL PUTIN 5 MINUTE
cu ser fiziologic
sau, in lipsa, cu apa
TRATAMENTE POST-AES
SHAPE * MERGEFORMAT
HIV
VHC
VHB
|
profilaxie antiretrovirala tratament precoce ca intr-o primoinfectie nu exista profilaxie tratament precoce ca intr-o hepatita acuta gammaglobuline specifice + vaccin |
Chimioprofilaxie post-AES
l 1 Argumente pro si contra probleme
l 2 Indicatiile chimioprofilaxiei
l Luarea masurilor si supraveghere
Profilaxie post expunere la sange HIV
l ancheta caz martor (CDC.1995):eficacitatea anti-retroviralelor ca profilaxie=reducere cu a riscului
l avantaj al bi- si tri-terapiei vs. monoterapie
l risc de rezistenta daca pacientul sursa e tratat
Chimioprofilaxie
post-AES
l Pentru
- eficacitate la animal
- studiu caz-control
- eficacitate preventiva
asupra fatului
- eficacitatea bi- si
tri-terapiei
l Contra
- Inexistenta unei dovezi asupra eficacitatii
- esecul documentat al AZT
- efecte secundare
frecvente
- rezistenta
- cost
ATITUDINE
POST EXPO
l OBIECTIV: TIMPUL SCURS INTRE EXPUNERE SI TRATAMENT < 4 ORE
l SEROLOGIE PENTRU PACIENTUL SURSA
< SAU = 2 ORE
Circuitul supravegherii post-AES
Probleme ce se impun in supravegherea post AES
Raportarea
accidentului
l Data si locul accidentului
l Detalii asupra procedurii Ce, unde, cum, cu ce instrument
l Detalii asupra expunerii Lichidul biologic implicat, cantitatea inoculata, durata contactului
l Informatii asupra persoanei sursa si asupra persoanei expuse
EVALUAREA
RISCULUI
l Asigurat de un medic specialist sau de urgenta in orele ce urmeaza accidentului
l Dependent de statutul bolnavului-sursa caracteristicile AES
l Conditionat de profilaxia eventuala supravegherea ce urmeaza sa se faca
Evaluarea
riscului de expunere
Tipul expunerii:
percutana
membrana mucoasa
piele non-intacta
muscatura
Lichidul biologic implicat
sange
lichid sanguinolent
lichid sau tesut potential contaminat
Persoana sursa
prezenta AgHBs
prezenta atc anti HCV
prezenta atc anti HIV
sursa necunoscuta, evaluare epidemiologica si clinica
EVALUAREA
RISCULUI
COORDONARE NECESARA
l Intre medici
- medicul ce asigura consultul imediat (specialist, urgenta)
- medicul ce trateaza bolnavul sursa
- medicul responsabil de supraveghere (epidemiolog,medicul de Medicina Muncii )
l Importanta unei fise de raportare corecte si complete
Sursa
necunoscuta sau netestabila
l Se vor culege informatii despre AES
unde si in ce conditii
prevalenta VHB, VHC sau HIV in populatie
l Nu se recomanda testarea instrumentului taietor sau intepator
interpretarea informatiilor nu este fiabila
pericolul manipularii unui instrument ascutit
Evaluarea
sursei (1)
l Consimtamantul sursei, in concordanta cu legislatia
l Confidentialitate
l Daca statusul imunitar al sursei in ceea ce priveste VHB, VHC sau HIV este necunoscut, se va testa
l Testare in cel mai scurt timp posibil
l Consultare cu laboratorul in ceea ce priveste testul cel mai potrivit
Evaluarea
sursei (2)
l Pentru hepatita virala B
l Prezenta atg HBs
l Pentru hepatita virala C
l Atc anti VHC
l Pentru HIV
l Testare rapida pentru obtinerea rezultatului in maximum 24-48 de ore
Managementul
Postexpunere VHB (1)
l Evaluare preliminara si testarea persoanei expuse cu status imunitar VHB necunoscut
l Consideratii terapeutice
cand tratam
cu ce tratam
l Consiliere si monitorizare
Managementul
Postexpunere VHB (2)
l Testarea preliminara a atc anti-HBs daca persoana a fost vaccinata, dar raspunsul la vaccin este necunoscut
l Testarea preliminara nu este necesara daca persoana expusa a fost vaccinata sau raspunsul la vaccin este cunoscut
Profilaxia
Post Expunere (PPE) -VHB (1)
Sursa este atg
HBs pozitiva l
1 doza de hiperimunglobulina
specifica + prima doza de vaccin l
Nici un tratament l
1 doza de hiperimunglobulina
specifica + prima doza de re-vaccinare sau 2 doze HBIg l
Testare atc anti-HBs Daca raspunsul e adecvat, nimic Daca e inadecvat, 1 doza HBIg si
1 doza rapel
SHAPE * MERGEFORMAT
|
Vaccinare si status imunitar al persoanei expuse l Nevaccinat l Vaccinat Responder Nonresponder l Raspuns necunoscut la vaccin |
Profilaxia
Post Expunere (PPE) -VHB (2)
Sursa este
necunoscuta sau netestata l
Vaccinare l
Nici un tratament l
Daca sursa prezinta un risc
crescut se iau aceleasi masuri ca si cum ar fi atg HBs
pozitiva l
Testare atc anti-HBs Daca raspunsul e adecvat, nimic Daca e inadecvat, rapel si
monitorizarea titrului la 1-2 luni Vaccinare
si status imunitar al persoanei
expuse l
Nevaccinat l
Vaccinat Responder Nonresponder l
Raspuns necunoscut la vaccin
SHAPE * MERGEFORMAT
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB
SHAPE * MERGEFORMAT
Vaccinat Atc anti HBs
> 10 mUI/ml Subiect
expus Vaccinat,
nonresponder sau raspuns vaccinal nedocumentat (*) Nevaccinat Subiect
sursa Atg HBs negativ Atg HBs pozitiv Status VHB necunoscut Vaccinare, daca e nevaccinat 1. prelevare
atg HBs, atc antiHBc, anti HBs 2.
serovaccinare (**) Subiect expus Supravegherea subiectului expus Supravegherea nu e necesara anti HBs>10 mUI/ml Atg HBs
negativ anti HBs<10
mUI/ml Atg HBs pozitiv Inchidere dosar Supraveghere prin Luna 1, 3, 6 Atg HBs Atc anti HBc Atc anti HBs Atg HBs
negativ Atg HBs
pozitiv Urmarire pana la 12 luni Serovaccinare (***) Luare in
evidenta serviciu specializat
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHB
v Observatii:
Daca subiectul expus a fost vaccinat pana la varsta de 25 ani, vaccinarea este eficace si e protejat
Serovaccinarea (1 doza vaccin si 500 UI de HBIg in aceeasi zi in doua locuri diferite) se realizeaza cat mai precoce, daca statusul serologic al pacientului sursa e pozitiv sau necunoscut, fara a astepta rezultatele determinarilor serologice ale sursei
Completarea serovaccinarii, 2 doze de HBIg la o luna de la prima doza si rapelul vaccinului
Eficacitatea
PPE pentru VHB
Lot Prevenirea infectiei cu VHB
Doze multiple de HBIg fara
vaccinare din prima saptamana 70 - 75 %
Vaccinare anti VHB 70 - 75%
Combinatia HBIg + vaccin 85 - 95%
Monitorizarea
persoanei expuse la VHB
Testarea atc anti-HBs la PMS care a fost vaccinat in urma expunerii se realizeaza:
La 1-2 luni dupa ultima doza
Dar ! Raspunsul anti-HBs nu poate fi atribuit cu certitudine vaccinului, daca persoanei respective i s-au administrat HBIg cu 3-4 luni inainte
Consiliere
postexpunere VHB
l Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma
l NU sunt necesare:
modificarea practicilor sexuale
precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare
modificarea responsabilitatilor de serviciu
l In caz de infectie acuta se aplica profilaxia secundara
Management
Postexpunere - VHC
Transmiterea virusului hepatitei C(VHC) in caz de AES
v In general scazuta
v Incidenta este 1.8% (intre 0-7%) dupa expunere percutana de la o sursa VHC-pozitiva
v S-au raportat si cazuri de transmitere prin mucoase
v Prevalenta 1-2% la PMS
v Mai scazuta decat in populatia generala adulta
v De ori mai mica decat pentru infectia cu VHB
Managementul
Postexpunere - VHC
v Evaluare si testare preliminara
v Monitorizare si consiliere
Managementul
Postexpunere - VHC
Atitudine
v Stabilirea statusului VHC al pacientului sursa si a persoanei care a suferit un AES :
v Anticorpii anti VHC negativi la pacientul sursa
v Riscul trebuie considerat nul
v Exceptii
v perioada de incubatie, 1-3 luni
v imunodepresie dializa cronica sau transplant,etc)
in aceste 2 situatii se poate determina ARN-ul viral circulant
v Anticorpii anti-VHC pozitivi la pacientul sursa (sau ARN viral pozitiv)
v Risc posibil (intre 1 si 7% ), se recomanda testarea periodica si luarea in evidenta de serviciul de specialitate
Atitudinea in cazul AES cu risc de transmitere a VHC
SHAPE * MERGEFORMAT
Subiect expus Serologie VHC si dozare ALAT Subiect
sursa Serologie VHC pozitiva Status VHC necunoscut Supravegherea subiectului expus Supravegherea nu e necesara Inchidere dosar Supraveghere prin Luna 1, 3, 6 Serologie
VHC ALAT Rezultat
negativ ALAT
creste semnificativ Apare
seroconversia PCR - VHC Luare in evidenta intr-un serviciu specializat Serologie VHC negativa
Profilaxia
postexpunere la VHC
Nu este recomandata pentru ca:
v Imunoglobulinele nu sunt eficiente
v Nu exista dovezi privind utilitatea antiviralelor (ex. interferon), care pot fi eficiente doar in cazul infectiei manifeste
Managementul
Postexpunere - VHC - monitorizare
v Testare ARN viral la 4-6 saptamani pentru un diagnostic precoce
v Testare atc anti VHC (ELISA) si ALAT la 4-6 luni dupa expunere
v Confirmarea reactiei ELISA pozitive printr-un alt test
v Nu exista ghiduri pentru terapia infectiei acute
v Cand infectia cu VHC s-a identificat precoce, persoana va fi trimisa la specialistul infectionist pentru conduita ulterioara
Consiliere
postexpunere VHC
l Persoana expusa nu va dona sange, plasma, organe, tesuturi sau sperma
l NU sunt necesare:
modificarea practicilor sexuale
precautii speciale pentru prevenirea transmiterii secundare
modificarea responsabilitatilor de serviciu
Managementul
Postexpunere - HIV
Evaluarea si testarea preliminara a persoanei expuse
Consideratii asupra conduitei terapeutice
cand
ce
sarcina la persoana expusa
Monitorizare si consiliere
Managementul
Postexpunere - HIV
l Evaluarea statusului serologic a pacientului sursa
l test rapid al carui rezultat este disponibil in doua ore sau un test clasic cat mai curand posibil - 24-48 de ore
Daca persoana sursa este infectata cu HIV profilaxia postexpunere
Daca persoana sursa este HIV necunoscut profilaxia postexpunere
Daca persoana sursa este HIV negativ - nu este necesara profilaxia
Initierea
PPE
l Principii:
l Cat mai curand posibil
Expunerea trebuie privita ca si urgenta
Trebuie gandita in termeni de ore si nu zile
l Nu se cunoaste intervalul de timp dupa care PPE este ineficienta
l PPE se va reevalua dupa 72 de ore cand:
Se obtin date suplimentare despre sursa
Daca sursa e HIV negativa, se va opri
Profilaxia
postexpunere
Riscul transmiterii Riscul reactiilor adverse ale PPE
Oportunitate PPE dupa un accident
profesional
SHAPE * MERGEFORMAT
Pacient/subiect sursa necunoscut
|
Pacient/subiect sursa cunoscut |
|
Incarcatura virala sau tratamet antiretroviral prealabil necunoscut |
|
Incarcatura virala detectabila tratamentul prealabil |
|
Tratament |
|
Tratament identic cu al subiectului sursa |
|
Tratament identic cu al sursei |
|
Incarcatura virala nedetectabila |
Codul
expunerii (CE)
SHAPE * MERGEFORMAT
Tipul de expunere cu risc de infectie Altele Cu integritatea afectata a mucoaselor si a pielii Expunere transcutanata Volum Nu necesita PPE Severitate Mic (ex: cateva picaturi, durata scuta) Moderat (ex:
picaturi multiple sau improscare cu sange sau durata mai
mare de cateva minute) Severitate
scazuta (ex:
ac chirurgical sau zgarietura superficiala CE2 CE2 CE1 CE3 Sursa de
infectie Sange sau alte produse
continand sange Severitate mare (ex: ac cu lumen larg, profunzime mare, sange
vizibil pe instrument sau pe acul folosit la punctionarea
venei/arterei pacientului)
Codul
status-ului HIV al sursei (CS-H)
SHAPE * MERGEFORMAT
Statusul HIV al sursei de expunere HIV negativ HIV pozitiv Status necunoscut Sursa necunoscuta Nu necesita PPE Nivel scazut de expunere asimptomatic
si valoare mare a numarului
de limfocite CD4 ° Nivel crescut de expunere (ex: SIDA,
infectie HIV primara, incarcatura virala
mare sau in crestere, nivel scazut CD4 CS-H1 CS-H2 CS-HN
(necunoscut)
Oportunitatea
PPE
|
Stabilirea recomandarii de PPE |
||
|
CE |
CS-H |
Recomandarea PPE |
|
PPE nu este absolut necesara. Tipul de expunere nu prezinta un risc cunoscut de transmitere HIV. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia va fi luata impreuna, de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze. |
||
|
Se ia in discutie aplicarea schemei de baza. Tipul de expunere reprezinta un risc neglijabil de transmitere HIV. Un titru crescut de HIV la nivelul sursei poate justifica aplicarea PPE. Cand riscul de toxicitate a tratamentului este pus in balanta cu beneficiul PPE, decizia se va lua de comun acord de catre lucratorul sanitar expus si de catre clinicianul care ar urma sa-l trateze profilactic. |
||
|
Se recomanda schema de baza. Majoritatea expunerilor la infectia cu HIV fac parte din aceasta categorie. Nu s-a constata o crestere a riscului HIV, dar aplicarea schemei de baza este recomandabila. |
||
|
Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV. |
||
|
sau 2 |
Se recomanda schema extinsa. Tipul de expunere reprezinta un risc crescut de transmitere a infectiei cu HIV. |
|
|
Necunoscut |
Se ia in considerare aplicarea schemei de baza in cazul in care sursa este necunoscuta, dar locul in care s-a produs expunerea sugereaza un risc posibil de infectare cu HIV si CE=2 sau 3. |
|
PPE
- situatii particulare - sarcina
l Principii generale
Sarcina nu este o contraindicatie pentru PPE
Persoana expusa trebuie sa ia o decizie informata: alegerea terapiei e mai complicata
Poate exacerba modificarile fiziologice datorate sarcinii
Efectele pe termen mediu / lung asupra fatului sunt necunoscute
Anumite medicamente sunt contraindicate
Monitorizarea
persoanei expuse
Daca sursa e HIV pozitiva, se testeaza la saptamani luni luni
ELISA standard
Monitorizarea pana la 12 luni
Este recomandata in caz de sursa care prezinta co-infectie VHC si HIV
Optionala in functie de situatie
Consiliere
postexpunere HIV
l La aparitia efectelor secundare PPE
l La aparitia semnelor si simptomelor infectiei acute
l febra
l rash
l infectii respiratorii
l Pentru prevenirea transmiterii secundare
l Abstinenta sexuala sau folosirea prezervativelor
l Interzicerea donarii de sange, organe sau tesuturi
SUPRAVEGHEREA
AES
OBIECTIVUL SUPRAVEGHERII AES
Reducerea incidentei AES la personalul
medico-sanitar
SCOPUL SUPRAVEGHERII AES
u Identificarea riscurilor
u Analiza practicilor medico-sanitare
u Interpretarea rezultatelor
u Definirea si punerea in practica a strategiilor de prevenire a AES
u Evaluarea masurilor aplicate:
u Incidenta AES
u Evaluarea procedurilor
RESPONSABILITATI(1)
Guvernamentale
Crearea unui sistem national de supraveghere al AES
Crearea unui cadru legal corespunzator care:
Sa asigure un suport legislativ activitatii de prevenire a AES
Sa asigure implementarea reglementarilor Uniunii Europene in domeniu
Asigurarea continua a resurselor necesare pentru:
Echipament de protectie
Laborator
Profilaxia postexpunere
RESPONSABILITATI(2)
Institutionale:
Stabilirea unui program propriu de prevenire a AES
Crearea unui grup de lucru interdisciplinar care:
Identifica riscurile
Analizeaza manoperele medicale
Interpreteaza rezultatele
Implementeaza strategii de prevenire a AES
Evalueaza eficienta masurilor preventive aplicate
Desemnarea unei persoane responsabile pentru supravegherea AES
Instruire periodica a personalului
Elaborarea de protocoale de lucru, specifice fiecarei sectii
Intocmirea unor formulare de raportare si a unui registru de consemnarea a AES
RESPONSABILITATI(3)
l In cadrul SPCIN medicul epidemiolog
-Ia in evidenta cazul de AES
-face ancheta epidemiologica
-evalueaza riscul contaminarii postexpunere
-stabileste profilaxia post expunere
-monitorizeaza cazul
-ofera consiliere
Ancheta
epidemiologica a AES
Elemente care trebuie evaluate in ancheta epidemiologica a AES
l Incidenta si prevalenta AES
l Statusul serologic al bolnavului sursa
l Cunostintele despre riscuri cunostinte teoretice
l Observarea precautiunilor universale cunostinte practice
l Impactul AES asupra viitorului profesional
RESPONSABILITATI(4)
SPCIN-ului trebuie sa i se alature medicul de medicina muncii care:
inregistreaza accidentul de munca
Completeaza fisa cazului
Cerceteaza cauzele AES
Urmareste respectarea conditiilor de munca
Sectia in care s-a produs AES,prin responsabilul desemnat:
Ia legatura cu medicul pacientului sursa
Recolteaza si trimite la laborator proba de sange a persoanei expuse
Anunta infectionistul pentru chimioprofilaxie
Tine evidenta tuturor AES
RESPONSABILITATI(4)
l Laboratorul spitalului efectueaza:
l testul HIV la pacientul sursa si persoana expusa
l testul pentru Ac anti-HBs la persoana expusa
l testul atg HBs(AgHBe) la pacientul sursa
l testul pentru Ac anti-HCV
l trimite probele pentru investigatii suplimentare (ARN viral) la un alt laborator
l Infectionistul:
evalueaza riscul de infectie HIV
stabileste indicatiile chimioprofilaxiei
IN
PRINCIPIU
In orice serviciu medical unde exista riscul producerii AES, trebuie sa se asigure 24 de ore din 24 accesul la:
l Informatie
l Masuri preventive - rapide si eficiente
l Profilaxie, acolo unde este cazul
Un
sistem eficient de management postexpunere
l Trebuie
l Cunoscut de tot personalul medico-sanitar al institutiei
l Sa fie accesibil tuturor, tot timpul
l Sa cuprinda
Testarea serologica a persoanei expuse si a sursei
PPE, daca e cazul
l Sa asigure confidentialitatea rezultatelor serologice
Concluzii
Este necesara dezvoltarea unor politici clare de management al AES
Este obligatorie implementarea acestor politici prin
programe de training,
vaccinarea anti VHB,
asigurarea accesului la PPE,
asigurarea capacitatilor de laborator pentru testare serologica
asigurarea monitorizarii si consilierii in cazul in care accidentul s-a produs
In
concluzie
v Management-ul expunerii ocupationale este complex
v Preventia este cea mai potrivita optiune!
v Imunizare anti hepatita virala B
v Evitarea expunerii ocupationale la sange si produse biologice contaminate cu sange prin respectarea precautiunilor universale
PREVENTIA ESTE DE AUR
Protejand pacientii . protejand personalul medico-sanitar
Promovati o asistenta medicala de calitate !
|
Politica de confidentialitate |
 .com |
Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
| Baltagul – caracterizarea personajelor |
| Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
| Caracterizarea lui Gavilescu |
| Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
| Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
| Actionare macara |
| Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
| Turismul pe terra |
| Vulcanii Și mediul |
| Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
| Termeni si conditii |
| Contact |
| Creeaza si tu |
