Bolile profesionale specifice tehnicienilor dentari

BOLILE PROFESIONALE SPECIFICE TEHNICIENILOR DENTARI

DEFINITIE

Medicina muncii este o disciplina a medicinii profilactice care se ocupa de studiul individului si a colectivitatii in relatia sa cu factorii din mediul de munca care pot influenta starea de sanatate a omului. Obiectivele acestei discipline sunt: promovarea si mentinerea la nivelul cel mai inalt al bunei stari fizice, mentale si sociale a muncitorilor din toate profesiunile in general si al tehnicienilor dentari in special. Paralel se are in vedere prevenirea aparitiei devierilor de la starea de sanatate a tehnicienilor dentari, din cauza conditiilor de munca, protectia fata de riscurile care ar rezulta din factorii nocivi sanatatii. Nu in ultimul rand este de importanta majora plasarea si mentinerea tehnicianului dentar intr-un mediu de munca adaptat la posibilitatile sale fiziologice si psihologice.

Activitatea tehnicianului dentar consta din manipularea unui mare numar de aparate, utilaje si instrumente. Prin specificul functionarii lor, laboratorul de tehnica dentara a devenit o uzina care ascunde pericole potentiale pentru sanatatea celor care manipuleaza numeroasele instrumente de lucru. Nu intamplator in unele tari din UE (Germania, Ungaria de ex.) Colegiile Universitare Medicale in loc de tehnicieni dentari elibereaza diplome de " inginerie dentara".

Fiecare membru al echipei din laboratorul de tehnica dentara este predispus la leziuni fizice, chimice, electrice, etc. in diferite parti ale corpului in functie de complexitatea manoperelor, de capacitatea de concentrare si gradul de oboseala. Efectul lor cumulat poate determina un disconfort tranzitoriu, temporar sau cu caracter prelungit.

1. FACTORII DE RISC SI CAILE DE ACCIDENTARE IN LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA.

Tehnicianul dentar sanatos sau purtator de suferinte cronice, ca de ex: diabet, reumatism poliarticular etc. poate fi subiectul unor agresiuni fata de propria sanatate, prin:

iluminare suboptimala,despre care nu se spune nimic ca si valoare, dar apare la intrebari - nu mi se pare corect.

instrumentar neergonomic,

dispozitive, aparate si utilaje complexe, sofisticate, (de ex. frezaj tridimensional asistat la computer, CAD/CAM,)

pozitia statica prelungita (P.S.P.),

miscarile repetitive,

pozitionarea deficitara,

predispozitia genetica,

varsta inaintata.

2. CLASIFICARE

Dupa formele clinice de manifestare, localizare, si etiologie accidentele din laboratorul de tehnica dentara pot fi clasificate astfel:

- ranirea mainilor si ale antebratelor,

- ranirea ochilor,

- agresiune auditiva,

- arsurile,

- leziuni musculo - scheletale,

- infectiile,

- alergiile,

- silicoza,

- corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, bronsici.

2.1. RANIREA MAINILOR SI ANTEBRATELOR

Este poate accidentul cel mai frecvent intalnit in cadrul activitatii. Se produce prin:

v    deraparea instrumentelor rotative ca:

piesa de mana racordata la motor electric suspendat,

piesa de mana IOR,

micromotoare, micromotor cu inductie (ex.:ULTIMATE 500), turbina de laborator fara lubrifiere (EX.: PRESSTO).

turbina de tehnica dentara,

v    manipularea neatenta al instrumentelor de mana ascutite:

cutit,

ferastrau pentru decuparea bonturilor mobilizabile,

foarfece diferite,

bisturi,

instrumente de modelat in ceara de diferite forme si dimensiuni,

pense,

freze cu lame taietoare drepte, oblice, intersectate,

pietre abrazive,

discuri de carborund,

laminorul,

placi de trefilare,

aparatul de taiat discuri,

aparatul de tras cape, cleste de gips,

clesti pentru prelucrare la rece (crampon, de taiat sarma cu tais drept sau lateral, clesti Schwartz, etc.

v    neatentie sau insuficienta cunoastere a fazelor operationale cu aparatele:

baie de ultrasunete,

aparat de mixare cu pompa vacuum (vacumalaxorul),

aparatele de soclat,

- aparat de taiat bonturi dentare cu sistem de aspiratie,

centrifuga semiautomata, cu arc,

aparate complexe de topire / turnare cu vacuum si presiune,

v    prinderea degetelor in:

presa manuala sau hidraulica,

menghina,

inele de mentinere a presiunii (ring-uri)

dispozitivul pentru extragerea tiparelor din conformatoare,

v    accidente prin:

- sablarea neatenta cu sablator pe baza de oxid de aluminiu,

curatirea cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,

instalatia manuala de injectare a maselor plastice, instalatia Palajet, Ivoclar,

v    manipulare neadecvata a substantelor chimice:

acizi,

vapori toxice,

saruri,

monomer,

v    vibratiile sunt produse de:

compresoare,

piese de mana,

masa vibratoare,

aparate de polizat,

soclator in mediu umed,

2.2. RANIREA SI INFECTAREA OCHILOR

Globii oculari, pleoapele si sprancenele pot fi

v    lezate prin:

contact cu substante chimice, ca de ex.: decapanti, acizi, cum ar fi vaporii acidului cianhidric, solutii si dilutii saline, monomerul utilizat in polimerizarea materialelor acrilice,

contact direct cu aburi,

praful si particule provenite in urma slefuirii, prelucrarii si lustruirii,

lumina stroboscopica produsa de aparatul de fotopolimerizare, prevazuta cu dispozitive speciale pentru concentrarea fasciculului luminos,

compresoarele cu carter de ulei emit particule de ulei in aerul comprimat,

v    infectate prin adenoviroze, infectii bacteriene, care duc la conjunctivite sau keratoconjunctivite. Calea de leziune se produce prin:

saliva,

secretii sulculare,

sange,

sputa.

2.3. AGRESIUNEA AUDITIVA.

Ergonomic privind zgomot este orice sunet neutil a carui intensitate depaseste zona confortului auditiv.

Este de preferat ca laboratoarele dentare sa fie amplasate in pozitii retrase fata de arterele de mare circulatie sau de alte surse de zgomot, pentru a nu depasi nivelul de zgomot maxim admis de 50 - 70 dB. Leziuni temporare sau cu caracter prelungit la nivelul organului auricular se produce prin:

traumatism sonor cauzata de aparate care produc un zgomot cu caracter continuu,

compresoare zgomotoase,

zgomot de fond produs de muzica de intensitate variabila,

2.4. ARSURILE.

Leziunile prin combustie pot fi produse prin prelucrarile la cald, mai ales la topire/turnare, sinterizare, electroeroziune, lipire/sudare, sau arsurile chimice. Cele mai frecvente accidente se datoreaza:

v    energie termica prin:

turnarea, topirea, aliajelor,

dezambalarii chiuvetelor, cilindrilor si conformatoarelor dupa turnare,

supraturnarea,

utilizarii de flacara deschisa, bec Bunsen, bec de gaz, lampa de spirt,

folosirea unor instrumente fierbinti, (de. ex. clestele pentru manipularea ringurilor de turnare, conformatoarelor pentru tiparele pieselor protetice incinse),

oparirea prin apa fierbinte sau aburi,

particule fierbinti ce se desprind in urma aschierii: aliaje, ceramica, material acrilic, desprinderii unor spanuri metalice fierbinti pe parcursul frezajului,

termobaropolimerizator, (ex.: POLIMER 86, POLIMER 180)

lipirea cu loturi,

cuptoare pentru uscat modele sau eliminarea cerii din tipare,

folosirea spatulelor electrice, care functioneaza pe principiul incalzirii rezistive,

manipularii cuptorului de preincalzire/incalzire,

manipularii cuptorului pentru arderea maselor ceramice, (ex.: GIGA sau GIGA PRESS),

manipularii baii de dezoxidare la cald,

folosirii aparatului de curatat cu ajutorul vaporilor de apa sub presiune,

utilizarii neadecvate a baii termostat pentru ceara,

neatenta manipulare a recipientului de sticla care contine acizi pentru decapare,

aparat de fotopolimerizare pentru placi de baza (ex.: ENGOLIGHT).

cuptor de fotopolimerizare cu xenon (ex.: HERAFLESH),

v    electrocutarea prin:

aparat pentru galvanoplastie,

gravajul electrolitic,

topirea prin incalzire rezistiva,

topirea prin inductie,

turnarea,

centrifuga orizontala comandat electric,

motor suspendat sau orizontal,

spatula electrica cu doua varfuri pentru modelajul in ceara, (ex.:SP-80/SPL-90)

sudare prin punctare, cu ajutorul arcului electric, cu laser sau gaz ionizat,

baie de ultrasunete,

sablator,

aparat de conformare a gutierelor,

vacuum malaxor,

soclator,

cuptoare de preincalzire,

oala termo-baro, etc.

2.5. LEZIUNILE MUSCULO SCHELETALE

Starea de sanatate musculo scheletala a practicienilor a fost subiectul a numeroase studii orientate preponderent spre durerea fizica acuzata de tehnician. Pozitia corpului in care practicienii stau, influenteaza mult fenomenele ce apar in timp. Durerea apare nu numai la gat, la umeri si la spate, dar si in regiunea inferioara a corpului, plus afectiuni microcirculatorii, incluzand vene varicoase, defecte posturale si platfus.

Un numar de studii au constatat ca mecanismele incriminate in tulburarile musculo- scheletale sunt multifactoriale. Durerea poate fi asociata cu numerosi factori de risc cum ar fi pozitia statica prelungita (P.S.P.), miscarile repetitive, iluminarea suboptimala, pozitionarea deficitara, predispozitia genetica, stresul psihic si varsta inaintata. Fiecare membru al echipei dentare este predispus la durere sau la leziuni fizice in diferite parti ale corpului in functie de rolul si de defectuoasa pozitie fata de masa de lucru.

Cauzele cele mai des intalnite:

• asezarea nefiziologica a suprafetei de lucru, care poate fi pozitionat prea inalt sau sub nivelul optim de exploatare,
• neprotejarea coloanei vertebrale prin scaune neergonomice,

2.6. RISCUL INFECTIILOR IN TEHNICA DENTARA

Pericolele de contaminare vizeaza in special anumite grupe profesionale printre care si medicii stomatologi, ajutoarele lor si tehnicienii dentari, care prezinta un factor de risc ridicat. Cele mai expuse zone din laborator sunt: masa pentru ghips, locul unde se prelucreaza, zona de lucru si telefonul. Posibilitatea transmiterii agentilor patogeni prin amprente de alginat a fost clar dovedita. Germenii nu sunt inlaturati prin spalarea amprentelor cu apa. Ei raman activi mult timp chiar si dupa aceea. Sursele specifice, prin care practicianul se poate contamina de o boala infectioasa sau infecto-contagioasa se datoreaza:

• manipularii unor amprente contaminate de agenti patogeni, (bacterii, virusi, levuri, etc.)
• repararea unor proteze mobilizabile nespalate,
• captusirea   unor proteze mobilizabile nespalate,
• transportul neadecvat si neigienic al amprentelor, modelelor si a pieselor protetice,
• masa de lucru cu o suprafata murdara,
• depozitarea si folosirea produselor alimentare pe masa de lucru,
• inexistenta sau nefolosirea grupului sanitar asigurat cu exclusivitate pentru tehnicieni, cu incaperi separate pentru cele doua sexe.
• lipsa sau neutilizarea echipamentului specific de protectie.

Cele mai des intalnite infectii care pandesc tehnicianul dentar sunt: hepatita A., hepatita B., SIDA, tuberculoza, contaminarea cu virusul herpetic si candido-micozele.

HEPATITA A. Este o infecti virala, cu atingere hepatica. Infestarea se face pe cale orala, prin alimente sau bauturi contaminate si lipsa normelor elementare de igiena corporala. Perioada de incubatie este intre 15 si 60 de zile. simptomatologia consta din: oboseala, starea generala alterata, inapetenta, greata, prurit palmar si plantar, ingalbenirea (icterul) conjunctivelor oculare (sclerelor) apoi si a pielii. Tratamentul este foarte ferm: repaus la pat, un regim alimentar bine condus de catre un specialist dietetician, interdictie ferma al consumului de alcool. Dupa revenirea parametrilor biologice (teste de laborator) se recomanda repaus fizic si intelectual timp de 4 - 6 luni.

o      Timp de supravietuire al agentului patogen: 2 - 6 saptamani;

o      Perioada de incubatie: maxim 2 luni;

o      Mod de transmitere: saliva, sputa.

HEPATITA B Este o infecti virala, cu atingere hepatica. Infestarea se face pe cale injectabila cu un ac nesteril, transfuzie sanguina de la un donor infectat, intepatura sau taiere cu un instrument infectat, sau prin contact cu secretiile ce provin de la un bolnav infectat. Perioada de incubatie este intre 40 si 150 de zile. Starea generala seamana cu simptomatologia gripei, guturaiului.

Pot fi prezente dureri difuze, diseminat de tip reumatismal. simptomatologia este acompaniata de greturi, pierderea poftei de mancare, stare generala alterata, slabiciune. Ingalbenirea (icterul) conjunctivelor oculare (sclerelor) apoi si a pielii apare dupa cateva zile de la aparitia starii patologice. Tratamentul este foarte ferm: repaus la pat, un regim alimentar bine condus de catre un specialist dietetician, interdictie ferma al consumului de alcool. Dupa revenirea parametrilor biologice (teste de laborator) se recomanda repaus fizic si intelectual timp de 4 - 6 luni. Controlul biologic si medical periodic timp de 5 ani poate preveni instalarea unei hepatite cronice, cu grave consecinte ce poate duce la ciroza hepatica.

Timp de supravietuire al agentului patogen: 6 saptamani - 6 luni,

Perioada de incubatie: maxim 6 luni,

Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,

SIDA. (AIDS=Acquired Immunodeficiency Syndrome) Boala virotica produsa de un retrovirus ce ataca sistemul autoimunitar. Infestarea se face prin contact dermal, mucozal, sanguin sau produse derivate din sangele uman infectat. Pe langa secretiile umane calea sexuala este modul de transmiterea cea mai frecventa. Evolutia clinica prezinta mai multe faze: dupa o initiala stare febrila nespecifica se instaleaza o perioada asimptomatica de 2 - 5 ani. Mai tarziu se deceleaza cresterea numarului celulelor T-limfocitare apoi fenomenele se accelereaza prin infectii secundare multiple. Tratamentul este inca nesigur, prevenirea prin mijloacele de protectie individuale sunt recomandate.

o      Timp de supravietuire al agentului patogen: max. 10 ani,

o      Perioada de incubatie: 3 - 6 luni,

o      Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,

TUBERCULOZA (TBC-ul). Revenirea unor boli mai vechi, care pareau invinse se datoreaza inmultirii microorganismelor rezistente la antibiotice. Tbc-ul este o infectie bacteriana cu bacilul Koch (Mycobacterium tuberculosis), cu localizare predilecta la nivelul pulmonar, dar intr-o proportie redusa poate avea si afinitate extrapulmonara, ca de ex.: piele, ganglionar, osos, sistemul uro-genital sau amigdalian. Contaminarea are loc in urma inhalarii picaturilor expectorate de un bolnav, inghitirea excretiilor sau secretiilor infectate, consumul de lapte nefiert sau sucuri de fructe infectate. Evolutia este cronica si ciclica. dupa un tratament antituberculos bine condus poate reapare dupa mai multi ani de latenta. Reactivarea primoinfectiei tuberculoase este un aspect deseori intalnit. Tratamentul este specific, cu repaus la pat si tubeculostatice.

o      Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni,

o      Perioada de incubatie: maxim 6 luni,

o      Mod de transmitere: saliva, sputa, sange,

HERPESUL se datoreaza virusului herpetic, care este prezenta intr-un procent crescut in saliva omului sanatos. Se inactiveaza usor la actiunea sapunurilor sau detergentilor folosite in uz stomatologic. Se manifesta prin leziuni veziculo-ulcerative dureroase, pruriginoase la nivelul mucoaselor bucale, a buzelor sau cu alte localizari. Tratamentul consta din aplicare locala, recomandabil in fazele incipiente de paste antivirale specifice: Zovirax, Aciclovir.

o      Timp de supravietuire al agentului patogen: minute,

o      Perioada de incubatie: 2 saptamani,

o      Mod de transmitere: saliva, sputa, secretii

CANDIDO - MICOZELE Afectiune cutanata, mucoasa si viscerala sau generalizata, produs de ciuperci levuriforme din genul Candida sau Monilia. Formele clinice bucale cronice se datoreaza cantonarii miceliilor insulare la nivelul suprafetei mucozale ale protezelor mobilizabile partiale sau totale, cu rugozitati macro- sau microscopice insuficient prelucrate, sau pe linia reparatiilor anterioare suferite de piesa protetica. Infectiile la nivelul unghiilor sau intertrigo apare la tehnicieni care repara ori rebazeaza astfel de piese protetice nedezinfectate imprealabil.

o      Timp de supravietuire al agentului patogen: cateva luni, chiar ani,

o      Perioada de incubatie: 10 zile - 2 luni,

o      Mod de transmitere: saliva, sputa,

2.7./ ALERGIILE. Termen introdus de von Pirquet pentru a desemna orice stare de reactivitate modificata pe baza unui mecanism imunologic. Hipersensibilizare la unele substante, care in mod normal sunt inofensive, dar care pot declansa reactii exagerate, anormale, in cazurile de contact repetat. Presupune un contact mai sustinut al tesuturilor cu factorul provocator, denumit si alergen. Exista reactii alergice imediate sau intarziate. In laboratorul de tehnica dentara calea de penetrare este cea respiratorie sau cea cutanata si teoretic poate fi indusa de toate materialele utilizate in procesele tehnologice.

Clasificarea simplificata a reactiilor alergice dupa COOMBS si GELL:

Reactii de tip I (hipersensibilitatea imediata). Ex.: rinita alergica (alergie la polen), astm bronsic, soc anafilactic,

Reactii de tip II (hipersensibilitate citotoxica). Ex.: agranulocitoza, anemie hemolitica, maladii autoimune,

Reactii de tip III (reactia Arthus). Ex.: vasculopatie alergica,

Reactii de tip IV (hipersensibilitate tardiva). Ex.: dermatita de contact,

Pe cale respiratorie pot patrunde vaporii de monomer, microparticule rezultate din slefuire sub forma de praf foarte fin granulat, pulbere fina de metale, aliaje (de ex. Ni - Cr), conversatiile prelungite (statul cu gura deschisa) in timpul proceselor operative si absenta protectiei nazo - orale adecvate. O forma clinica specifica este rinita alergica.

Alergiile cutanate apar in urma contactului prelungit, repetat si neprotejat cu lichidele, substantele, pulberile cu potential alergizant. Formele de manifestare prezinta o diversitate clinica ce pune in dificultate medicul generalist. De regula dupa testul cutanat se poate selecta materialul alergizant primar si prin protectie sau/si tratament specific se amelioreaza starea generala si locala.

2.8./ SILICOZA este o afectiune sclerogena a plamanului, cu evolutie cronica, produsa prin inhalarea si retinerea la nivel pulmonar a prafurilor. De regula este cauzata de inhalarea prafurilor care contin bioxid de siliciu liber cristalin, pulberile de gips, materialele utilizate pentru finisare, polizare, lustruire, praful de ceramica, pulberea acrilica sau metalica.

ALTE LEZIUNI POSIBILE:

o      corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, sau bronsici,

o      afectiuni circulatorii, de ex. varice ale membrelor inferioare, hemoroizi etc.

MANAGAMENTUL PREVENIRII SI MINIMALIZAREA RISCURILOR IN CADRUL LABORATORULUI DE TEHNICA DENTARA

Personalul din laboratoarele dentare trebuie sa poarte echipamentele de protectie corespunzatoare lucrarilor ce se efectueaza si conditiilor actuale de munca. Aceste echipamente de protectie sunt compuse din:

• halate - albe sau de alta nuanta, costume de lucru (halat scurt + pantaloni), salopete cu maneci scurte, sort din azbest pentru turnare. Este recomandata vestimentatia si incaltamintea separata pentru locul de munca, respectiv pentru activitatea din afara serviciului;

• manusi chirurgicale ultrasubtiri, manusi de protectie, manusi din stofa tesut cu azbest, manusi hipoalergice, din polietilena, vinil sau latex;

Sortimentele de manusi utilizate in tehnica dentara.

• masti chirurgicale, masti de sudura, masca de gaze, masti stomatologice drepte sau tip botnita. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o masca sunt:

sa acopere fanta bucala si narinele, si sa se aplice intim pe obraji si menton;

sa prezinte o etanseitate marginala maxima;

materialul sa posede calitati de filtru;

sa fie totusi lejera pentru purtator;

• boneta, batic etc. pentru protectia parului;

• ochelarii de protectie cu sau fara dioptrii, ochelari de protectie UV, scut ocular transparent, masti de sudura, ecran protector, ochelari cu lupa, ecran-lupa.

Decontaminarea amprentelor, protezelor aduse in laborator pentru rezolvare

Igienizarea optima a suprafetelor de lucru, pavimentelor. Sterilizarea instrumentarului rotativ la aburi (freze, gume, filz, puf, etc.)

Marea marjoritate a tehnicienilor sunt foarte neglijenti cu privire la propria sanatate dar si cu privire la sanatatea bolnavilor sau medicilor cu care colaboreaza. De exemplu majoritatea lustruiesc o proteza noua (sterila prin fierbere) cu instrumente utilizate si la o reparatie a unei proteze vechi provenite de la un pacient cu candida activa sau hepatita B.

Temperatura in incinta laboratorului de tehnica dentara trebuie sa se situeze intre 21°C si 23°C, in conditiile unei umiditati relative a aerului de 40 - 60%.

Ranirea mainilor, antebratului si al corpului in cazul utilizarii aparatelor de centrifugare de tip rotax necesita paravane de protectie cu o inaltime de cca. 1,7 m masurata de la pardoseala.

Prevenirea leziunilor oculare au ca mijloace de profilaxie: ochelarii de protectie, masti de sudura, ecran protector, ochelari cu lupa, ecran-lupa, cu sistem de prindere pe masa de lucru sau mobilizabil, stereomicroscop. Este importanta protectia ochilor impotriva luminozitatii crescute a materialelor incandescente din compartimentul topire/turnare. Iluminarea laboratorului intreg trebuie sa dispuna de o sursa centrala de lumina de 800 - 1.00 de Lux, amplasata in vederea asigurarii pe cat posibil a lucrului fara umbra. Iluminarea directa, centrata la locul de munca trebuie sa furnizeze 4.000 - 8.000 Lux.

Profilaxia agresiunilor auditive consta din inlocuirea sau modificarea proceselor tehnologice zgomotoase, reducerea zgomotului la sursa si impiedecarea transmiterii lui, carcasarea fonica al utilajelor producatoare de zgomot intens, izolarea fonica a zonelor zgomotoase. Obiectivul major optim este reducerea ambiantei sonore pana la nivelul zonei de confort care se situeaza la 25 - 30 dB. In laboratorul de tehnica dentara zgomotul trebuie sa se situeze sub 55 dB in cazul unor activitati care necesita o concentrare mai mare si sub 70 dB in conditiile activitatilor simple, de rutina.

Pentru prevenirea electrocutarii prin atingere indirecta, elementele conducatoare de electricitate care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru ale utilajelor, aparatelor si instalatiilor electrice fixe, vor fi legate direct la instalatia de legare la pamant de protectie. De asemenea, este bine ca aparatele de putere mare sa fie inzestrate cu intrerupatoare de urgenta. Cel mai sigur este, ca utilajele, aparatele si instalatiile sa fie prevazute cu sisteme de siguranta, supraveghere, semnalizare si control.

Arsurile pot fi de natura fizica, incendiara, cauzata de combustie, sau de origine chimica.

Pentru a preveni incendiile tuburile de oxigen si acetilena vor fi plasate in spatii zidite in afara laboratorului. Instrumentele, dispozitivele, aparatele si utilajele care functioneaza pe baza de curent electric si degaja in plus si energie termica trebuiesc supravegheate permanent cu mare atentie.

Substantele toxice si caustice - cum ar fi decapantele tip FINO DEOXID - vor fi depozitate in recipiente incasabile si bine inchise, in dulapuri separate. Se vor manipula cu grija deosebita, preferabil sub nisa, cu manusi de protectie. Acizii folositi pentru decapare nu vor fi pastrate in sticle cu dop! Utilizati recipiente cu insurubare cu un capac filetat.

Afectiunile musculo-scheletale pot fi stopate prin amplasarea ergonomica, corecta si bine gandita a mobilierului de laboratorul de baza. Acest compartiment reprezinta locul in care tehnicianul dentar isi petrece marea majoritate a timpului. Amplasarea utilajelor, aparatelor si instalatiilor se va face astfel incat sa evite executarea de miscari inutile si obositoare din partea persoanelor care manipuleaza, asigurand in acelasi timp libertatea lor de miscare la locul de munca.

Masa de lucru dotata corespunzator, dulapurile si rafturile sa fie asezate la un nivel optim pentru lucru. Masa de lucru trebuie sa aiba urmatoarele conditii: inaltimea de 720 - 750mm adaptata activitatii sezande, latime suficienta pentru amplasarea accesoriilor si pentru asigurarea unui spatiu de lucru neingradit, suprafata mata (grad de reflexie < 50%), se prefera tonurile neutre de gri sau maro, dar se pot folosi si nuantele tari de albastru sau verde, suprafata trebuie sa fie rezistenta la actiunea acizilor si a agentilor de curatire. Este de preferat mobilierul modular, care permite diverse variante de amplasare a locurilor de munca in functie de ratiuni ergonomice, preferinte, obisnuinte etc. Scaunul trebuie sa asigure o pozitie de lucru corecta si neobositoare pentru personal. Este dorit sa se foloseasca scaune anatomoforme, reglabile in inaltime, care sa poata fi adaptata particularitatilor lucratorului. Totodata sa fie comoda, sa sustina coloana vertebrala in pozitia sezanda.

Efectele nedorite generate de vibratii pot fi prevenite prin montarea pe console in perete al aparatelor incriminate.

Prevenirea infectiilor are o importanta speciala. Toti tehnicienii trebuie sa fie constienti de riscul permanent si invizibil de infectie. Masurile de igienizare si dezinfectie in laborator diminua riscurile de contaminare. Acestea constau in urmatoarele: spalarea pardoselii si faiantei, ventilatia, decontaminarea chimica si dezinfectarea prin pulverizare.

Prevenirea hepatitei si HIV se realizeaza prin utilizarea de agenti care inhiba multiplicarea si cresterea microorganismelor. Folosirea antisepticelor (sin: dezinfectant) este obligatorie atunci cand se primeste o amprenta sau o proba a unei faze intermediare de lucru din cabinetul stomatologic, unde a venit in contact cu saliva, sange sau puroi. Actiunea antimicrobiana a dezinfectantelor impiedeca infectia prin inhibitia dezvoltarii sau distrugerea microbilor patogeni de pe suprafetele pieselor. Se gaseste sub forma de solutii, paste, spray etc. O dezinfectie a amprentelor dentare decurge sub forma de: dezinfectie externa si de autodezinfectie. Prima modalitate se caracterizeaza prin obtinerea unei distrugeri a germenilor prin actiune chimica si/sau fizica a agentilor patogeni care se gasesc pe amprenta. Prin autodezinfectare, insusi materialul amprentei este pregatit ca sa anihileze germenii contactati prin tratarea cu o substanta antiseptica. In acest ultim caz, dezavantajul este dat de faptul ca lingura de amprenta ramane contaminata.

Metode de dezinfectare a amprentelor sunt:

dezinfectare prin imersie;

Sistemul Dürr Hygoject este un procedeu complet, ale carui componente au fost concepute spre a veni in intampinarea multiplelor solicitari. In aparat pot fi dezinfectate pana la 6 amprente in doar 10 minute. Sistemul prezinta urmatoarele componente:

aparat Hygojet;

preparatul pentru dezinfectie MD520;

ambalajul Hygoseal;

etichete adezive speciale pentru insemnarea amprentelor.

Sistemul Picodent.

dezinfectare prin pulverizare, (cu spray).

(Descrierea detailata al acestui subiect poate fi consultat in monografia: D. Bratu - R. Nussbaum: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe. Ed. Signata, Timisoara, 2001, capitolul: 15.8.5; paginile:875 - 883.)

Dezinfectantele uzuale din reteaua comerciala din tara noastra, omologate de catre Ministerul Sanatatii: ! !!!!!! asta poate fi reclama mascata

Hepatita virala B constituie principalul risc de contaminare al personalului din laboratorul de tehnica dentara. Pentru prevenirea hepatitei B exista la ora actuala un vaccin eficient (de ex. Engerix) care se recomanda atat tehnicienilor dentari, medicilor stomatologi, asistentelor de profilaxie si studentilor.

Profilaxia alergiilor se refera la masurile igienice generale, menite a scadea concentratia alergenului din aer, bazat pe principiul ca exista un prag alergic in analogie cu un prag toxic pentru substantele chimice nealergice. Frecventa cazurilor de alergie profesionala este cu atat mai mare cu cat concentratia in aer a alergenului este mai ridicata.

Profilaxia silicozei si al iritatiei cauzate de corpi straini faringieni, esofagieni, laringieni, traheali, sau bronsici, este de o importanta deosebita daca se are in vedere ireversibilitatea leziunilor fibroase odata instalate.

Mijloacele cele mai eficiente sunt:

• inlaturarea si/ sau  reducerea prafului din laboratorul de tehnica dentara,
• dispunerea unei ventilatii puternice (exhaustoare) pentru inlaturarea pulberilor ce rezulta din prelucrari,
• folosirea obligatorie a colectoarelor de praf atasat polizoarelor orizontale (de.ex. Red Wing, Handler),
• atentie deosebita trebuie acordata emisiei particulelor de ulei din aerul comprimat, cauzat de compresoarele cu carter de ulei,
• supravegherea periodica si stricta a starii de prafuire a laboratoarelor,
• supravegherea periodica a starii de sanatate a tehnicienilor cu profil stomatologic.

CATEVA SFATURI PRACTICE IN VEDEREA PREVENIRII UNOR RISCURI SI ACCIDENTE IN LABORATORUL DE TEHNICA DENTARA

o      Cand ajungeti la locul de munca sa va schimbati hainele "civile" cu cele de munca. Vesmintele cu care ati venit se inchid intr-un dulap ermetic, sa nu sa se murdareasca cu praful si pulberile din laborator. Daca este posibil garderoba tehnicienilor sa fie intr-o incapere separata cu o usa de restul laboratorului. Pentru o protectie corecta, tinuta de strada va fi complet inlocuita cu cea de laborator.

o      Spalati-va pe maini nu numai dupa folosirea toaletei, dar in mod obligatoriu si inainte de utilizare a wc-urilor.

o      Cand folositi masca de protectie si sunteti purtatori de ochelari de vedere, aburii emanati prin perspiratie se depun pe lentile, ingreunand vizibilitatea campului de lucru. Folositi masca din tifon si nu din material plastic sau sintetic. Tifonul absoarbe vaporii care astfel nu se mai precipita pe lentile. Dar, sa aveti in stoc cel putin 10 - 20 de masti de tifon, deoarece ele se murdaresc mai repede si obligatoriu trebuiesc spalate si calcate dupa o zi de lucru. Sunt zile in care, datorita diverselor manopere diferite sa folositi mai multe masti. Este practic, sa folositi in fiecare zi a saptamanii cate-o masca, iar in week-end sa le spalati si calcati pe toate deodata.

o      Sunt practice acele masti oro-nazale prefabricate drepte sau tip botnita care au o bandeleta metalica in partea superioara. Acestea se pot adapta ferm peste nas si zone suborbitale.

o      Folositi prosoape de hartie de unica folosinta, sapun lichid cu dozator.

o      Micromotoarele se dezinfecteaza cu solutii speciale, de ex.: Quick Spray, Intra Spray (Ka Vo).

o      Nu luati micul dejun, sau masa de pranz la locul de munca. Creati un spatiu adecvat, izolat de restul laboratorului activ, eventual in garderoba.

o      Nu lasati cestile de cafea, paharele cu sucuri sau apa minerala langa locul unde prelucrati acrilat, aliaje sau ceramica.

o      Cand va apucati de lucru scoateti de pe brat ceasul de mana, bratara, inelele, bijuteriile. Unghiile sa fie scurt taiate, fara oja.

o      Nu consumati bauturi alcoolice in timpul serviciului la locul de munca.

o      Nu fumati in timpul serviciului in incinta laboratorului. In cazul in care sunteti dependent de acest drog care dauneaza grav sanatatii, accesibil oricui cu o vointa precara, creati un spatiu adecvat, cu o buna si eficienta ventilatie.

o      Pentru a preveni staza circulatiei venoase - varice, hemoroizi - se recomanda ca dupa fiecare 2 ore de lucru in pozitia sezanda sa va ridicati de pe scaun si timp de 10 minute faceti miscari prin care mobilizati musculatura membrelor inferioare, coloana vertebrala, prin plimbare, gimnastica in aer liber sau incapere bine aerisita.

o      In loc de incheiere, trebuie sa ne fie limpede: satisfactiile profesionale si materiale datorate artei dentare se obtin printr-o munca complexa, obositoare, plina de factori de stres si pericole de imbolnavire profesionala.

o      SFATUL BATRANULUI: nici o clipa sa nu uitati, ca sunteti absolventii unui institut de invatamant superior. Ati devenit intelectuali si in subconstient trebuie sa simtiti obligatiile ce revine acestei categorii sociale. Sa va faceti timp pentru a viziona un spectacol de opera, nu pierdeti un concert bun sau o piesa remarcabila de teatru. O carte frumoasa, un roman fascinant, un vernisaj, o excursie in padure toamna sau primavara va face mai bogati in valorile si trairile sufletului, mai veseli si optimisti in privinta viitorului, deci implicit deveniti un coechipier superior in colectivul din care faceti parte.

Semne de avertizare utilizate in laboratorul de tehnica dentara

BIBLIOGRAFIE:

BRATU D., NUSSBAUM R.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe. Ed. Signata, Timisoara, 2001.

BRATU D., IEREMIA L., URAM-TUCULESCU S.: Bazele clinice si tehnice ale protezarii edentatiei totale. Ed. Imprimeria de Vest, Oradea, 2003.

HOHMANN A., HIELSCHER W.: Lehrbuch der Zahntechnik. vol. I - II - III. Quintessenz Verlag-GmbH. 2003.

KÖRBER E., SCHIEBEL G.: Lexikon der dentalen Technologie. Quintessenz Verlag-GmbH. 1986.

MANU P?.: Curs de medicina muncii. Ed.II.-a. Bucuresti. 1976.

MATEKOVITS GH.: Reabilitarea orala pentru tehnicienii dentari. Ed. Nero-G, Timisoara 2000.

URAM-TUCULESCU S., AMARIEI C., BRATU D.: Aparate si instrumente in tehnica dentara. Ed. EX PONTO Constanta. 1997.

URAM-TUCULESCU S., BRATU E., LAKATOS S.: Titanul in stomatologie Ed. Signata. Timisoara, 2001.

WEBER Th.: Memorix. Fogászat. Ed. Dental Press. Budapest., 2004.

W.W.W. dentotal.ro

*** Info Medimex nr. 6 si 7, 2006. www.medimex.ro