Balonul intragastric

Balonul intragastric

Balonul intragastric nu este o interventie chirurgicala propriu zisa. Aceasta este o procedura care se realizeaza asistat endoscopic. Prin faptul ca se scoate dupa 6 luni are si avantajul de a lasa anatomia aparatului digestiv complet nemodificata deci este o metoda eminamente reversibila.

Acest tratament face parte din categoria procedurilor restrictive. El trebuie asociat cu o dieta hipocalorica si cu un program de exercitiu fizic in ideea de a realiza schimbarea comportamentala de durata si modificarea permanenta a stilului de viata. Abordarea multidisciplinara este esentiala in asigurarea scaderii in greutate pe termen lung si va trebui sa includa alaturi de chirurg, medicul de familie, nutritionist, kinetoterapeut si psiholog.

Balonul intragastric este un bezoar artificial, care, ocupind o parte importanta a cavitatii gastrice, duce la reducerea aportului alimentar.

Istoric

Prima incercare in realizarea unui balon intragastric a fost facuta de Wilkinson in 1979. In 1982, Nieben si Harboc in Danemarca raporteaza folosirea unui balon oval din latex la 5 femei obeze. Acesta a fost imbunatatit ulterior prin utilizarea unui material plastic mai durabil in crearea balonului intragastric Ballobes.

Initial, baloanele au dezamagit prin incidenta mare a complicatiilor cum ar fi perforatia gastrica sau ocluzia intestinala consecutiva dezumflarii totale sau partiale cu pasaj piloric. In SUA, in 1984 Garren - Eduards monteaza primul balon care a fost aprobat in 1985 de Food and Drug Administration (FDA). Acesta a fost umplut cu 220 ml. Frecventa mare a gastritelor (30%), ulcerelor (4%) si a dezumflarii balonului (10%) duce la retragerea aprobarii, iar in 1987 un workshop despre obezitate si balonul intragastric defineste criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca balonul ideal (Tarpoon Spring Criteria):

sa fie umplut cu lichid

sa fie ajustabil

sa aiba suprafata neteda

sa fie dintr-un material durabil in timp sa fie radioopac

sa fie cu risc scazut ulcerogenetic si obstructiv

Aceste deziderate s-au regasit in BioEnterics Intragastric Baloon (BIB) realizat de Gau in 1996, care in 1986 propusese folosirea unui balon din elastomer siliconic. Principalele caracteristici ale dispozitivului BIB sint:

forma perfect rotunda

material biocompatibil din care se fac si protezele de san (elastomer siliconic)

consistenta moale si supla

valva de inchidere automata

durata de viata de 6 luni

posibilitate de umplere cu ser fiziologic intre 400 si 700 ml.

Tehnica de montare

Procedura consta din introducerea in stomac a unui balon dezumflat dupa o prealabila endoscopie de evaluare a integritatii tractului digestiv superior. Ulterior balonul este umflat sub control endoscopic cu o cantitate care variaza intre 400 si 700 ml de solutie salina colorata cu albastru de metilen.

Rolul acestuia este de a anunta o spargere accidentala a balonului cu exteriorizare a lichidului prin mictiune sau voma ceea ce impune extragerea acestuia de urgenta pentru evitarea unei obstructii digestive.

Mecanism de actiune

Ca mecanism de actiune s-au emis 3 ipoteze: mecanica, hormonala si neurogena.

Ipoteza mecanica in care scaderea ponderala are drept cauze:

rezistenta fizica crescuta la ingestia de alimente;

reducerea capacitatii gastrice cu aparitia precoce a senzatiei de satietate;

intirzierea evacuarii gastrice care impiedica aparitia senzatiei de foame intre mese.

Ipoteza hormonala este sustinuta de schimbari in echilibrul hormonilor intestinali responsabili de apetit si evacuarea gastrica.

Ipoteza neurogena are urmatoarele argumente:

senzatia de satietate este mediata central;

activarea presoceptorilor la distensia gastrica care transmite impulsul pe cale vagala la centrii talamici ai foamei si satietatii.

Indicatii si contraindicatii

Indicatiile acestei metode de tratament sint:

a.     Pacienti cu lipsa de raspuns la tratamentul igienodietetic si medicamentos,   care au depasit greutatea ideala cu minimum 10 Kg.

b.     Pacienti cu BMI intre 30-35, in asociere cu dieta si exercitiul fizic

c.     Pacienti cu BMI peste 35:

pentru selectia celor care ar raspunde optim la chirurgia bariatrica restrictiva consecutiva;

la superobezi in vederea reducerii riscului anestezico-chirurgical consecutiv unei scaderi ponderale moderate;

la pacientii obezi la care afectiunile circulatorii si respiratorii asociate contraindica interventia chirurgicala;

la pacientii obezi care trebuie sa piarda rapid in greutate pentru a beneficia de interventii cardiovasculare sau ortopedice.

Contraindicatiile tratamentului BIB sint:

interventii chirurgicale restrictive prealabile;

prezenta unor forme avansate de esofagita, gastrita, ulcer, hernie hiatala peste 5 cm, diateze hemoragice;

consum de alcool sau droguri;

pacienti sub tratament agresiv pentru stomac cum ar fi anticoagulante, cortizon si antiinflamatorii nonsteroidiene;

sarcina;

pacienti cu tulburari psihice.

Candidatii ideali sint reprezentati de persoanele de peste 18 ani suupraponderali sau cu obezitate moderata, pregatiti sa isi schimbe modul de viata cu vointa si consecventa in a lucra cu echipa medicala si a respecta programarile periodice.

Complicatii

Complicatii posibile folosirii sistemului BIB sint greata la 80% din pacienti si varsaturi si dureri abdominale cu caracter de crampa la 40% din pacienti.

Din fericire acestea dispar dupa circa 3 zile in care stomacul se adapteaza corpului strain si acuzele sint mult estompate prin folosirea antisecretoriilor gastrice cu inhibitori de pompa de protoni si folosirea antispasticelor.

Alte complicatii posibile sint ocluzia intestinala in caz de dezumflare accidentala, tahiaritmie, sindrom de deshidratare in caz de varsaturi prelungite

Eficacitate

Eficacitatea scaderii ponderale depinde de relatia dintre capacitatea gastrica si volumul balonului.

Obiectivul consta in reducerea aportului alimentar cu 50%.

Aceasta metoda de tratament nu trebuie considerata ca un tratament definitiv al obezitatii dat fiind ca balonul trebuie extras dupa o perioada de 6 luni in care producatorul garanteaza rezistenta materialului la actiunea coroziva a secretiei clorhidropeptice.

Eficacitatea acestui tip de tratament consta in scadere ponderala intre 5 si 34 de kg cu o medie de 16 Kg si o scadere a BMI de 4,5 Kg/m².

Principala problema consta in riscul de a recistiga greutatea pierduta dupa extragerea balonului. Cheia succesului consta in faptul ca pacientul are timp ca in 6 luni sa se antreneze pentru un alt stil de viata in ceea ce priveste comportamentul alimentar si exercitiul fizic care sa nu fie perceput ca un efort sau privatiune astfel incit sa continue in acelasi mod si dupa extragerea balonului.

Balonul intragastric constituie cel mai blind tratament non conservator care nu necesita interventie chirurgicala sau medicamente.

Motivatia pacientului si continuarea monitorizarii dinamicii ponderale de catre echipa multidisciplinara dupa extragerea balonului justifica utilizarea acestei metode in conditiile unei indicatii corecte.

In Romania, aceasta procedura a fost introdusa in tratamentul obezitatii in iunie 2002 (Iordache, 2008).